Presedintele PMP, deputatul Eugen Tomac, a declarat, miercuri, la Suceava, ca a fost adunat numarul necesar de semnaturi ale parlamentarilor in vederea infiintarii comisiei speciale pentru aflarea adevarului masacrului de la Fantana Alba, unde in 1941 ar fi fost omorati peste trei mii de romani, anunta Mediafax.

La 1 aprilie 1941, locuitori din mai multe sate de pe valea Siretului de pe teritoriul ocupat in 1940 de Uniunea Sovietica, purtand in fata un steag alb si insemne religioase, au format o coloana pasnica de cateva mii de persoane si s-au indreptat spre noua granita sovieto-romana cu intentia de a ajunge in Romania. Cu aproximativ trei kilometri inainte de granita cu Romania, granicerii sovietici ascunsi in padurea Varnita au tras in grupul de oameni cu mitraliere, iar cei raniti au fost ucisi apoi cu lovituri de sabii si harlete sau ingropati de vii.

Numarul exact al victimelor nu a fost aflat vreodata. Conform datelor arhivate de autoritatile sovietice, 20 de persoane au fost ucise in incercarea de a trece granita, insa potrivit listelor realizate mai tarziu numarul victimelor din doar sase sate bucovinene era de 44 de persoane. Alte estimari ale martorilor locali dau si peste 2.000 de victime, ucise direct de mitraliere, altele ranite si ucise apoi cu lovituri de sabii si harlet sau ingropate de vii.

Tomac, care a participat, miercuri, in Ucraina, la Fantana Alba, la comemorarea victimelor masacrului din urma cu 74 de ani, a anuntat, la Suceava, intr-o conferinta de presa, ca exista semnaturile necesare pentru infiintarea Comisiei speciale pentru adevar privind masacrul de la Fantana Alba.

El a spus ca numarul minim de semnaturi pentru inregistrarea cererii pentru infiintarea comisiei este de 51, dar ca cererea a fost semnata de 55 de parlamentari din mai multe formatiuni politice.

Tomac a aratat ca, avand in vedere scopul acestui demers, crede ca in cursul actualei sesiuni parlamentare va fi infiintata aceasta comisie parlamentara.

"Printr-o regie diabolica a NKVD, peste trei mii de romani care nu au dorit sa ramana in URSS au fost omorati", a spus Tomac, care considera ca "este important sa privim cu recunostinta spre acesti oameni care au dorit sa ramana buni romani in tara lor".

El a mai spus ca nici pana in prezent nu se stie exact cati romani au fost omorati si de unde erau ei.

"Statul roman are obligatia sa creeze aceasta comisie la nivel parlamentar", a spus Tomac.

La randul sau, presedintele Fundatiei Miscarea Populara, Cristian Diaconescu, a aratat ca acest demers este unul normal.

"Mi se pare un gest cat se poate de normal. O alta tara, daca ar avea cetateni ucisi bestial de o forta politica in alt stat ar face un scandal pe care nici nu ni-l putem imagina. Tine si de onoarea statului nostru daca stie sa-si revendice drepturile", a spus Diaconescu.

El a mentionat ca prin infiintarea acestei comisii de ancheta se creeaza cadrul institutional de dialog, iar Parlamentul este institutia abilitata prin care se pot cere toate datele istorice din partea Ucrainei si Rusiei pentru a se stabili un adevar istoric.

"In lumea civilizata e un gest obligatoriu", a adaugat Diaconescu.

El a aratat ca va fi solicitat acces atat la arhivele din Ucraina, cat si la cele din Rusia.

"E normal sa stim cine au fost si ce s-a intamplat cu oamenii aceia. Cei care au scapat, au fost deportati in Siberia. Vrem sa stim cine sunt victimele si cine sunt criminalii", a spus Diaconescu, care a mentionat ca, in cazul in care se stabilesc vinovatii, este obligatia statului din care acestia provin sa declanseze proceduri judiciare.

El a mai spus ca ancheta va avea un caracter mai larg pentru ca au aparut informatii ca si in Mahala, o localitate de langa Cernauti, au fost ucisi circa 500 de oameni care au fost ingropati si nu au cruci.

"E frumos sa mergem cu coroane la troita de acolo, dar si mai bine e sa ne recuperam memoria. Nu e un demers negativ in relatia bilaterala cu Ucraina, dar destinul acestor oameni a fost frant in conditii politice, pentru ca voiau sa se roage in romaneste", a adaugat Diaconescu.

Liderul PMP, Eugen Tomac, a apreciat ca peste un an ar urma sa fie elaborat un prim raport al Comisiei speciale pentru adevar, considerand ca sunt si in arhivele romanesti suficiente detalii.

El a spus ca, chiar daca evenimentele s-au petrecut in 1941, mai sunt supravietuitori care pot depune marturie, inclusiv Regele Mihai, care ar putea avea un punct de vedere privind evenimentele din acea perioada.