Presedintele PSD, premierul Victor Ponta, a afirmat in fata instantei ca a cunoscut sistemul de sms-uri aplicat de USL la referendumul din 2012 si modul de functionare a aplicatiei, dar ca aceasta consemna doar prezenta si date din procesul-verbal, nu indica si numarul de voturi cu "Da" sau "Nu". El a aratat ca, inca de la alegerile prezidentiale din 2009, PSD a decis sa aiba un sistem de verificare a prezentei electorale, cum au avut si alte partide, PDL fiind primul partid cu un astfel de sistem. "Cand am devenit presedinte PSD, am decis sa avem acest sistem, folosit prima data de PSD la alegerile locale din iunie 2012, apoi la toate tipurile de scrutin, inclusiv la cel din noiembrie 2014, la fel ca alte partide", a spus Ponta, in fata instantei potrivit Mediafax.Ponta a fost audiat ca martor, miercuri dimineata, in dosarul "Frauda la referendum", in care vicepremierul Liviu Dragnea a fost trimis in judecata pentru folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

HotNews.roFoto: Hotnews

Intrebat daca a participat la sedinta Comitetului Executiv de partid care a aprobat acest sistem, Ponta a spus ca, initial, in sedinta USL a fost decis ca persoanele responsabile de campania pentru referendumul din 2012 sa fie Liviu Dragnea (din partea PSD) si Eduard Hellvig (din partea PNL, actualul director al Serviciului Roman de Informatii), precum si ca sediul comun de campanie sa fie cel din Kiselleff, datorita conditiilor logistice mai bune.

Intrebat in continuare daca in sedinte a fost prezentata totusi aplicatia, Ponta a spus ca, ulterior, in sedintele fiecarui partid au fost puse in aplicare deciziile comune.

Primul ministru a mai spus in fata instantei ca nu isi mai aminteste daca a primit si el, pe telefonul personal, un sms cu semnatura lui Liviu Dragnea de la numarul 1855, in ziua referendumului din 2012, dar ca stia ca de la centru sunt transmise exclusiv indemnuri la vot. Intrebat la ICCJ daca a primit in ziua referendumului, de la numarul 1855, un sms cu semnatura "Liviu Dragnea", Ponta a raspuns: "Nu-mi amintesc daca am primit pe telefonul personal, dar cunosteam ca se transmiteau de la centru, prin sms, exclusiv indemnuri la vot. Pentru a nu fi impersonale, erau semnate, dar nu le transmitea Dragnea personal, era imposibil. E un sistem sms folosit de operatorii de telefonie pentru alte tipuri de campanie, umanitara, publicitara", a spus Ponta.

In dosarul instrumentat de procurori exista suspiciunea ca sistemul de sms-uri continea o baza de date cu numarul de telefon persoanei care raporta datele si cu sectia din care raporta, catre care era transmis un mesaj, de la numarul 1855, cu instiintarea ca trebuie raportate separat prezenta la vot in sectie si separat numarul de voturi DA si NU exprimate in sectia in care se aflau.

"Cunosteam aplicatia si functionarea, cu sms-uri de la reprezentantii nosti in sectii si date incarcate in soft", a spus Ponta, adaugand ca principala conditie in baza careia USL a aprobat acest sistem a fost ca astfel sa fie verificata doar prezenta la vot, asa cum procedau si alte partide, sistemul permitand si transmiterea rezultatelor din procesele verbale consemnate in sectiile de votare, dupa inchiderea urnelor, o "numaratoare paralela" efectuata de asemenea de toate partidele, extrem de apropiata de rezultatele oficiale. Intrebat daca prin aceasta aplicatie erau transmise, in timpul zilei, si voturile cu "Da" sau "Nu", Ponta a raspuns ca nu, afirmand ca, in timpul zilei, sistemul permite doar transmiterea prezentei la vot, fiind imposibil ca rezultatul sa fie cunoscut in timpul votului.

Victor Ponta a venit miercuri, in jurul orei 8:50, la Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru a fi audiat in dosarul "Referendumul", el declarand ca vrea sa spuna adevarul in acest dosar si ca a dorit sa vorbeasca si in fata procurorului, dar acesta nu l-a acceptat. "Vreau sa spun adevarul. Am vrut sa-l spun in fata procurorului si procurorul nu m-a acceptat", a spus Ponta, la intrarea in sediul ICCJ.

Cu putin timp inaintea lui Ponta, la ICCJ au venit si ministrii Liviu Dragnea si Mircea Dusa.

Duminica, Ponta preciza ca se va prezenta in fata instantei si va explica faptul ca, bazat pe informatiile avute ca lider de partid si premier, nu a facut nimeni in 2012 vreo schema de fraudare: "Voi spune adevarul si numai adevarul, si anume ca, din toate cunostintele pe care le-am avut ca lider de partid si prim-ministru, nu a facut nimeni in 2012 vreo schema de fraudare, ci chiar au venit 7,4 milioane de romani sa voteze pentru demiterea lui Traian Basescu. Ca nu s-a intamplat, e o poveste pe care nu cred ca mai trebuie sa o redeschidem acum, dar aici vorbim de responsabilitati penale si o sa spun ceea ce stiu, ceea ce ma va intreba instanta, avocatii sau proccurorul, si voi spune doar adevarul", a spus Ponta duminica.

  • Liviu Dragnea, trimis in judecata in dosarul "Frauda la referendum"

Instanta suprema a inregistrat pe 7 octombrie 2013 dosarul "Frauda la referendum", in care au fost trimisi in judecata Liviu Dragnea si alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a inceput in 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis in judecata pentru infractiunea de folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenta si autoritatea sa in partid in scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala, necuvenite, pentru alianta politica din care facea parte partidul reprezentat de inculpat, si anume indeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute in alte conditii decat cele legale".

Anchetatorii sustin ca Dragnea a fost sustinut in fraudarea referendumului de 74 de presedinti si membri ai unor sectii de votare din localitati din judetele Teleorman, Vrancea, Gorj si Olt. Acestia au fost trimisi in judecata pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale si introducerea in urna a unui numar suplimentar de buletine de vot decat cele votate de alegatori, infractiuni comise sub forma autoratului, complicitatii sau a instigarii.

"Infractiunile retinute in sarcina persoanelor implicate in desfasurarea procesului de votare - presedinti si membri ai sectiilor de votare - au constat in principal in aceea ca ei si-au incalcat atributiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, inlesnind falsificarea listelor electorale (atat liste permanente cat si liste suplimentare), prin adaugarea de persoane care nu au facut cerere de vot cu urna mobila, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau in Romania la data referendumului, prin contrafacerea materiala a semnaturilor acestora si introducerea in urne a unui numar de voturi corespunzator semnaturilor falsificate. In acest fel, numarul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obtinute prin falsificarea semnaturilor", au scris procurorii in actul de sesizare a instantei.