Ridicarea imunitatii deputatului PDL Catalin Teodorescu, solicitata de DNA in dosarul in care este implicata fosa sefa DIICOT Alina Bica si respinsa de Camera Deputatilor la un singur vot diferenta, ar putea fi supusa din nou decizie in Parlament in conditiile in care rezultatul initial pare unul viciat si controversat in raport cu procedurile parlamentare, transmite Mediafax.

Catalin Florin TeodorescuFoto: Camera Deputatilor

Reluarea votului este sustinuta "cu doua maini" inclusiv de reprezentantul PSD, secretarul Camerei Deputatilor, Marcel Ciolacu, cel care a facut prezenta la sedinta de miercuri, stabilind astfel numarul in functie de care solicitarea DNA nu a putut fi aprobata.

La sedinta de miercuri a Camerei Deputatilor a fost supusa votului solicitarea DNA de ridicare a imunitatii deputatului PDL, Catalin Teodorescu, respectiv de incuviintare arestarii preventive.

In prima instanta, informatiile neoficiale transmise din comisia de numarare a voturilor au aratat ca solicitarea DNA a fost aprobata.

In cele din urma, s-a constatat ca in ciuda faptului ca au existat mai multe voturi pentru ridicarea imunitatii decat impotriva, numarul voturilor favorabile solicitarii procurorilor nu ar fi intrunit majoritatea celor prezenti.

Astfel, in mod oficial s-a anuntat ca au fost prezenti la sedinta de plen in momentului votului 292 de deputati, din care 146 au votat pentru solicitarea procurorilor, 101 votat impotriva, iar 9 voturi au fost anulate.

Explicatiile liderilor parlamentari pentru invalidarea solicitarii DNA au fost ca o serie de deputati si-au declarat prezenta dar nu si-au exprimat votul. Acest lucru a facut ca, in premiera pentru ultimii ani in Parlament, hotararea Camerei Deputatilor sa nu poata fi adoptata, chiar daca voturile exercitate ¬ pentru, impotriva si nule ¬ impreuna releva intrunirea cvorumului ¬ prezenta a cel putin jumatate plus unu din numarul deputatilor.

Votul in cazul lui Teodorescu a fost unul secret, cu bile, procedeu stabilit expres in Regulamentul Camerei Deputatilor pentru astfel de solicitari. In acest caz, Regulamentul stabileste o procedura de vot care sa permita parlamentarilor sa-si exprime atat votul pentru, cel impotriva, cat si abtinerea sau votul considerat nul, astfel incat sa poata lua parte la procedura de vot.

"Bila alba introdusa in urna alba si bila neagra introdusa in urna neagra inseamna vot ᅡpentruᅡ, iar bila neagra introdusa in urna alba si bila alba introdusa in urna neagra inseamna vot <>; pentru ᅡvot nulᅡ,ambele bile se introduc in urna neagra", se arata in Regulament, la articolul 126 care explica procedura votului cu bile.

La sedinta de miercuri, presedintele Camerei Deputatilor Valeriu Zgonea a omis sa precizeze ca in cazul votului nul ambele bile se introduc in urna neagra, mentionand doar ca se introduc in aceeasi urna: "Va reamintesc procedura conform 126 din Regulament, este aceeasi. Vot pentru adoptare, bila alba la urna alba si bila neagra la urna neagra. Bila neagra introdusa in urna alba si bila alba introdusa in urna neagra inseamna vot contra. Ambele bile introduse in aceeasi urna inseamna vot nul".

Un alt aspect al procedurii parlamentare folosite in mod cutumiar, dar care nu este prevazut in cazul procedurii de vot cu bile, este cel al citirii catalogului de prezenta in ordine alfabetica si bifarea parlamentarilor ca prezenti.

In Regulamentul Camerei Deputatilor exista o procedura de vot prin apel nominal, cu strigarea prezentilor, dar este vorba de un vot deschis, declarat, si nu unul secret. Cu toate acestea, in mod cutumiar, a fost folosit apelul nominal la votul cu bile, pentru a stabili o ordine in cazul celor care voteaza.