Tribunalul Bucuresti a admis, sambata, contestatia lui Mircea Diaconu privind candidatura sa ca independent la alegerile europarlamentare, dupa ce Biroul Electoral Central i-a respins candidatura. Decizia nu este definitiva, ea putand fi atacata la Curtea de Apel Bucuresti, informeaza Mediafax.

Mircea DiaconuFoto: AGERPRES

Hotararea TB va putea fi contestata la Curtea de Apel Bucuresti, care va da o decizie definitiva in cel mult doua zile de la inregistrarea cererii, dar nu mai tarziu de 15 aprilie.

UPDATE 1: Mircea Diaconu, la Antena 3: "Va fi foarte clar un recurs. In mod sigur. Am vazut energia pe care o avea reprezentanta ANI", a spus acesta, mentionand ca, practic, orice intervenient poate face recurs, potrivit Agerpres.

UPDATE 2: Biroul Electoral Central a precizat ca nu va ataca decizia Tribunalului. "Legislatia in vigoare prevede ca apel la deciziile instantei face orice persoana interesata. Niciodata BEC nu a facut apel la deciziile favorabile sau nefavorabile emise de instante ca urmare a atacarii deciziilor BEC in instanta. Daca priviti la istoria din 2009, istorie recenta, a existat o decizie a Curtii de Apel in 2009 prin care un partid a fost repus pe buletinul de vot. La fel BEC nu a facut apel atunci la decizia instantei", a declarat sambata, pentru Agerpres, purtatorul de cuvant al BEC, Marian Muhulet.

UPDATE 3: ANI va ataca decizia Tribunalului Bucuresti. Agentia Nationala de Integritate (ANI) va ataca decizia Tribunalului Bucuresti de admitere a contestatiei lui Mircea Diaconu, a confirmat sambata, pentru Agerpres, presedintele ANI, Horia Georgescu.

Tot la TB s-au judecat, vineri, alte 24 de contestatii la decizii similare ale BEC. Intre acestea s-au numarat cele depuse de Gheorghe Funar, Corneliu Vadim Tudor si Noua Republica.

In cazul lui Funar, TB a decis respingerea contestatiei, in timp ce pentru Vadim si Noua Republica instanta a amanat discutarea contestatiilor.

Biroul Electoral Central (BEC) a respins miercuri candidatura lui Mircea Diaconu la alegerile pentru Parlamentul European, din 25 mai.

BEC a fundamentat decizia de respingere a candidaturii lui Mircea Diaconu la europarlamentare inclusiv pe o definitie din Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, in conditiile in care in Legea integritatii nu este definita o sintagma esentiala pentru cazul actorului.

Decizia de respingere a candidaturii lui Mircea Diaconu pentru alegerile europarlamentare a fost data publicitatii vineri, de catre Biroul Electoral Central.

In cuprinsul acesteia se arata ca dosarul de candidatura al lui Diaconu a intrunit conditiile de admisibilitate prevazute in Legea pentru organizarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Pe de alta parte, in decizia BEC se precizeaza ca au fost luate in calcul raportul ANI privind cazul de incompatibilitate al actorului, din 2011, intre functia de senator si cea de director al Teatrului Nottara, dar si decizia definitiva si irevocabila a ICCJ din 2012 prin care a fost confirmat raportul ANI.

De asemenea, membrii BEC au invocat prevederile Legii 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice de la articolul 25, alineatul 2: "Persoana eliberata sau destituita din functie (...) sau fata de care s-a constatat existenta conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decazuta din dreptul de a mai exercita o functie sau o demnitate publica ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu exceptia celor electorale, pe o perioada de 3 ani de la data eliberarii, destituirii din functia ori demnitatea publica respectiva sau a incetarii de drept a mandatului. Daca persoana a ocupat o functie eligibila, nu mai poate ocupa aceeasi functie pe o perioada de 3 ani de la incetarea mandatului".

BEC precizeaza ca in lege nu este definita sintagma "functie eligibila" de catre legiuitor, respectiv la ce functii se face referire.

"Vazand faptul ca, potrivit limbajului comun - in conditiile in care legiuitorul nu defineste aceasta sintagma - prin "functie eligibila" se intelege "functie care poate fi aleasa" - conform Dictionarul explicativ roman - in aceasta categorie intrand si functia de parlamentar european, care (...) este aleasa prin vot universal direct. Tinand cont de faptul ca prin sintagma "aceeasi functie" legiuitorul face trimitere la categoria functiilor eligibile si nu la o functie eligibila individualizata in mod distinct. Luand in considerare faptul ca, la momentul depunerii candidaturii, domnul Mircea Diaconu se afla in perioada de interdictie a ocuparii unei functii eligibile", se arata in argumentatia deciziei BEC.

Asupra Legii 176/2010, Curtea Constitutionala a emis o decizie in care era vizat senatorul PNL Akos Mora, pentru care se solicitase de catre ANI incetarea mandatului in urma unei decizii definitive a ICCJ. Cu acest prilej, judecatorii CC au constatat faptul ca Legea 176/2010 necesita o modificare legislativa pentru clarificarea sintagmelor si termenilor folositi inclusiv in ceea ce priveste "functiile eligibile" si interdictiile aplicate sau nu in cazul alegerilor.

Mircea Diaconu si-a depus, in 26 martie, la Biroul Electoral Central, dosarul de candidatura si listele de sustinatori pentru a intra in alegerile europarlamentare in calitate de candidat independent. El anuntase in 19 martie ca si-a dat demisia din PNL si va candida independent la alegerile europarlamentare.

Agentia Nationala de Integritate a trimis BEC, tot in 26 martie, o informare in care se arata ca Mircea Diaconu nu indeplineste conditiile legale de validare a candidaturii sale pentru Parlamentul European.

"Agentia Nationala de Integritate comunica Biroului Electoral Central faptul ca domnul Mircea Diaconu nu indeplineste conditiile legale pentru validarea candidaturii acestuia pentru Parlamentul European. Considerentele pe care le avem in vedere sunt intemeiate pe urmatoarele: Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr.3104/2012 prin care a fost respins recursul formulat de domnul Diaconu Mircea; Constitutia Romaniei republicata; Legea nr. 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative; Legea nr. 33/2007 - republicata privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European", se arata in informarea semnata de presedintele ANI, Horia Georgescu, si adresata presedintelui BEC, Florentin Sorin Dragut.