Presedintele Traian Basescu a declarat, vineri, ca romanilor inca le lipseste o cultura a justitiei, aratand ca prea multe institutii isi permit sa nu aplice hotarari judecatoresti, de la Parlament, care blocheaza actul de justitie, pana la administratiile locale. "Din pacate ce ne lipseste este cultura despre justitie - si vedem asta in mass-media in fiecare zi. Presedintele lui Bayern Munchen a fost condamnat in conditiile in care a castigat de cateva ori Cupa Campionilor Europeni. Nu a existat niciun om politic care sa spuna
"Inca vedem prea multe institutii - de la Parlament pana la administratii locale - care isi permit sa nu puna in aplicare hotarari judecatoresti. Inca vedem blocarea actului de justitie in Parlament. Asta inseamna ca, dincolo de a avea niste coduri penale moderne - Cod penal si Cod de procedura -, dincolo de a avea un Cod comercial si un Cod de procedura, dincolo de acestea ne trebuie si o cultura a justitiei, ne trebuie intelegerea ca justitia este, pana la urma, pilonul fundamental al democratiei", a afirmat seful statului la Congresul Avocatilor 2014, care se desfasoara vineri si sambata la Bucuresti.
El a adaugat ca Romania are legi moderne, "chiar daca mai sunt si confuzii", insa a subliniat ca, "atat timp cat nu exista pilonul justitiei solid si credibil, statul nu este solid".
"Sunt foarte multe lucruri pe care mai trebuie sa le asezam in justitie, dar daca ne uitam la justitia din 2014 fata de 2000 eu spun ca cu totii puteti fi mandri de progrese. (...) Chiar daca presedintele CSM care este aici stie ingrijorarile pe care le-am avut (...) intrarea in vigoare a noilor Coduri a fost un succes. Cred ca lucrurile sunt intr-o directie buna din punctul de vedere al justitiei", a mai spus Traian Basescu.
Discursul integral al sefului statului (sursa: Presidency.ro):
"Buna dimineata. Sunt un participant destul de consecvent la Congresul anual al Avocatilor si acest congres este intr-un moment care, pentru mine, este important. In ultimii ani tot vorbeam, estimam intrarea in vigoare a codurilor. Astazi avem in vigoare toate cele patru coduri si, privind la efectele aplicarii, in mod deosebit a Codului Penal, fara a fi concluziv, observ ca justitia din Romania se modernizeaza, se apropie de realitatile democratice si, mai ales prin modul de desfasurare a actului de justitie, este absolut comparabila cu ce se intampla in statele Uniunii Europene. Sigur - discutam si cu domnul avocat Hasotti -, este ceva, dar parca ar fi fost cu adevarat spectaculos daca aveam curaj sa mergem la modelul american. Poate ca ar fi fost, poate ca astazi ar fi mult prea devreme sa se intample asa ceva, dar actualele coduri pot fi un pas catre un model american infinit mai participativ si poate mai fara risc de esec - desi, slava Domnului, vedem aproape in fiecare saptamana informatii despre condamnari, despre erori judiciare in justitia americana. Spun acest lucru pentru ca, s-a demonstrat, niciun sistem de justitie nu este perfect si nu poate functiona in afara riscului de eroare - pentru ca, pana la urma, cei care judeca, cei care apreciaza sunt oameni, iar oamenii nu sunt infailibili in modul lor de a gandi si a aprecia. Esenta actului de justitie insa ramane aceea a respectarii drepturilor fundamentale. Indiscutabil, valorile democratice, drepturile omului, statul de drept sunt pilonii pe care se asaza sistemul de justitie romanesc in ziua de azi. Sunt pilonii teoretici, iar pilonii practici sunt judecatorul, procurorul, avocatul. Aceasta triada este cea care in ultimii ani a devenit tot mai credibila, si trebuie sa spun cu satisfactie - chiar daca stiu problemele din interiorul sistemului de justitie, dar spun cu satisfactie, uitandu-ma chiar la cercetarile sociologice - ca si judecatorii au crescut in credibilitate, si procurorii, si avocatii. Din pacate, ce ne lipseste - si vedem aceste manifestari in viata de zi cu zi, in mass-media - ne lipseste cultura despre justitie. Si va dau un exemplu la indemana oricui: ma uitam, presedintele lui Bayern Munchen a fost condamnat la trei ani si jumatate de inchisoare fiind conducatorul unui club care a obtinut de vreo patru ori Cupa Campionilor Europeni si multe alte trofee. N-a existat om politic care sa spuna: ￂScoateti-l pe presedinte pentru ca ne-a scos de trei ori sau de patru ori castigatori ai Cupei Campionilor Europeniￂ. La noi au fost si sunt adevarate campanii. Este proba diferentei de cultura a populatiei, a mass-media legat de actul de justitie, de respectul pentru hotararea judecatoreasca.
Inca vedem prea multe institutii, de la Parlament pana la administratii locale, care isi permit sa nu puna in aplicare hotarari judecatoresti; inca vedem blocarea actului de justitie in Parlament. Asta inseamna ca, dincolo de a avea niste coduri penale moderne, cod penal si cod de procedura, dincolo de a avea un cod comercial si un cod de procedura, dincolo de acestea ne trebuie si o cultura a justitiei, ne trebuie intelegerea ca justitia este, pana la urma, pilonul fundamental al democratiei. Pentru ca orice stat poate avea legi foarte moderne - si Romania este un astfel de stat, chiar daca mai sunt si confuze unele dintre legi - dar, atat timp cat nu exista pilonul justitie solid si credibil, pentru a veghea la aplicarea legii si a sanctiona nerespectarea legii, statul nu este solid. Daca privim la actul de justitie, sigur, el nu poate sa se limiteze numai la judecator, procuror si avocat. El merge mai departe, in partea lui de executie - avem si notarul aici, avem si executorul judecatoresc, avem si consilierul juridic. Toti la un loc insa trebuie sa se inscrie intr-o limita a deontologiei. Toti trebuie sa aplice legea sau sa aplice hotararile judecatoresti, dand dovada de buna-credinta si cu o deontologie profesionala nealterata - pentru ca avem si acte de justitie afectate de incorectitudinea notarului, de incorectitudinea executorului judecatoresc sau de neprezentarea in procese a consilierului juridic al primariei, intr-un proces de proprietate. Sunt foarte multe lucruri pe care inca trebuie sa le asezam in justitie. Dar, indiscutabil, daca ma uit la justitia din 2000 si justitia din 2014, eu zic ca toti - avocati, procurori si judecatori - puteti fi mandri de progresele pe care le-a inregistrat actul de justitie in Romania.
Ca sef al statului, am avut retineri, poate putina neincredere, legat de pregatirea sistemului pentru intrarea in vigoare a noilor coduri penale - Codul de Procedura si Codul Penal. Iata ca si dumneavoastra, avocatii, si judecatorii si procurorii ati demonstrat ca ati avut capacitatea sa va pregatiti pentru acest moment. Este aici domnul presedinte al CSM si stie ingrijorarile pe care le-am avut in ultima sedinta CSM inainte de intrarea in vigoare a codurilor. Intrebam: suntem pregatiti? Stiu judecatorii? Stiu procurorii? Stiu avocatii ce-i de facut? Opinia CSM a fost: ￂDomnule presedinte, niciodata n-o sa fim 100% pregatiti, dar daca nu le dam drumul, tot acolo o sa fim si peste un anￂ. Iata ca au avut dreptate si ca intrarea in vigoare a noilor coduri a fost, spun eu, un succes, chiar daca politia nu are inca bratarile sa-i urmareasca prin satelit pe cei arestati la domiciliu. Dar am vazut faze spectaculoase cu arest la domiciliu in care oamenii, pur si simplu, muncesc pe langa casa. Pai, orice femeie s-ar bucura sa aiba barbatul mai mult acasa, facand treaba in curte... Deci, cred ca lucrurile sunt intr-o directie buna din punct de vedere al justitiei. Am incercat de multe ori, pentru ca eu insumi am fost frecvent asistat de avocati in procesele pe care le-am avut, sa inteleg care este relatia avocat-client, si va marturisesc ca mi se pare partea cea mai dificila a actului de justitie: relatia avocat-client.
Judecatorul e rece si el sta cu Codul Penal in mana, procurorul este acuzatorul public. Avocatul este intr-un dualism, intre loialitatea fata de client si respectul fata de lege. Cred ca este conflictul cel mai spectaculos din justitie, pe de-o parte, si in acelasi timp este tipul de conflict, pun intre ghilimele conflict, care necesita cea mai multa intelepciune. Pana unde merge avocatul cu loialitatea fata de client, pana unde isi poate permite clientul sa fie nesincer cu avocatul, unde se opreste avocatul in apararea unui client care este vinovat - si multi cred ca datoria avocatului este sa te scape de pedeapsa cand tu esti infractor. Ei, aici este din nou o chestiune de cultura. Ce poti sa-i ceri unui avocat, pentru fapte pe care le-ai savarsit, ca beneficiar al serviciilor unui avocat, este in marja de pedeapsa. Nu poti sa ceri avocatului sa te faca Alba ca Zapada cand tu esti infractor. Relatia avocat-client, probabil, in mintea unui inginer, se asaza intre minimul si maximul pedepsei, si nu ￂscapa-ma, ca atunci esti avocat bunￂ. Pentru ca, pe de alta parte, avocatul este el insusi, ca si judecatorul, ca si procurorul, un slujitor al legii, si deasupra legii nu poate functiona nimic in justitie. Ideea aceasta mi-a venit privind uneori la filme americane, pe care sunt convins ca le-ati vazut si dumneavoastra, in care avocatul ii cere clientului: ￂspune-mi totￂ, sau se supara cand a fost mintit de client, pentru ca insusi avocatul devine vulnerabil in incercarea de a-si apara clientul atunci cand nu stie tot despre ceea ce s-a intamplat si despre motivul pentru care clientul lui este in fata procurorului si pe urma a judecatorului. Este un proces pentru care va rog sa ma credeti ca va invidiez. Acest mod de a lucra intre lege si loialitatea fata de client este, dupa parerea mea, un varf si de intelepciune, si de deontologie, si de profesionalism. Or, acest lucru - spre deosebire de acuzatorul public, care nu are mama, nu are tata, el are un singur obiectiv: condamnarea clientului dumneavoastra -, este extrem de interesant ca obligatie profesionala. Si pentru acest mod de a lucra, sincer, va apreciez in mod deosebit. Domnul avocat Hasotti stie cum discutam in unele procese legate chiar de flota si cum cerea colegilor mei sa vina: ￂSpuneti-mi tot, ca sa inteleg. Altfel nu va pot aparaￂ.
As mai spune ca profesia de avocat, fiind o profesie liberala, este si supusa unei competitii formidabile. De fapt, acesta este motorul cresterii calitatii in activitatea avocatului: spre deosebire de ceilalti piloni ai justitiei, care sunt angajati cu numar fix prin locurile din magistratura, fie ca vorbim de judecatori, fie ca vorbim de procurori, avocatii sunt intr-o competitie continua pentru calitate si pentru credibilitate. Sigur, lucrul care este valabil si pentru celelalte doua categorii, judecatori si procurori, dar avocatii au intotdeauna la usa lor si alte oferte facute catre justitiabili, ceea ce inseamna ca, pentru dumneavoastra, calitatea si prestigiul sunt deasupra oricarui alt comandament. Si stim toti avocati de prestigiu, case de avocatura de prestigiu - numai ca aici as avea o observatie, si este o observatie pe care o fac ca om care se uita atent la tot ce se intampla in tara. Sunt mult prea influente deja in spatiul justitiei casele mari de avocatura in raport cu avocatii individuali. De aceea, poate ca o reglementare interna a dumneavoastra, care sa dea sanse egale tuturor, ar fi o solutie. Nu-mi imaginez cum, dar este clar ca, in mod deosebit in zona comerciala, casele mari de avocatura, usor-usor, incep sa detina un monopol. Stiu eu, e bine, e rau? Nu-mi dau seama cu exactitate, dar este un lucru asupra carui am vrut sa ma opresc. Pentru mine este un semn de intrebare: e bine? E rau? Categoric, mari case de avocatura trebuie sa existe. Pe de alta parte, trebuie sa ne intrebam pana unde poate supravietui avocatul cu o casa mica de avocatura, avocatul valoros, dar care nu s-a incadrat intr-o astfel de casa care, intre timp, si-a croit prestigiu, si-a croit autoritate pe piata si devine un jucator aproape de neinfruntat in aceasta competitie a meseriei de avocat, care este atat de liberala. Este o problema pe care, sunt convins, profesia dumneavoastra, congresul dumneavoastra o poate judeca si ii poate da solutii.
Eu as incheia multumindu-va pentru modul cum va exercitati meseria de avocat, repet, intr-un mediu concurential teribil, intr-un mediu nou al justitiei, si mi-as permite ca, inainte de a da cuvantul urmatorului vorbitor, sa va spun fara ezitare ca, in ceea ce ma priveste, veti gasi in mine un om care si intelege ce inseamna meseria de avocat - am avut in familie un avocat care n-a rezistat, a trebuit sa se faca notar -, deci gasiti in mine un om care intelege si exigentele acestei meserii, care apreciaza ceea ce faceti si care va respecta fara rezerve. Va multumesc mult!".
4
1
