Romania va continua eforturile pentru ca statele membre sa accepte aderarea tarii la spatiul Schengen, insa nu va supralicita, ci va astepta ca "rationalitatea sa revina, dupa o perioada europeana mai complicata", a declarat miercuri ministrul roman de Externe, Titus Corlatean. Referitor la propunerea europarlamentarului german Elmar Brok de amprentare a romanilor si bulgarilor care merg in Germania, pentru ca acestia sa nu fraudeze sistemul de ajutoare sociale, seful diplomatiei romane a calificat aceste declaratii drept "inacceptabile", apreciind, insa, experienta europeana a eurodeputatului neamt. Corlatean a facut aceste afirmatii la o conferinta de presa privind inceperea presedintiei grecesti a Consiliului Uniunii Europene.

Vassiloconstandakis si ColateanFoto: MAE

"Atunci cand conditiile politice vor fi intrunite pentru consens, imediat vom astepta ca acest punct sa fie pe ordinea de zi a Consiliului pentru luarea unei decizii corecte, legitime fata de Romania si Bulgaria", a declarat Titus Corlatean, intrebat daca Romania isi pastreaza obiectivul de aderare la zona europeana de libera circulatie.

El a dat asigurari ca diplomatia romana nu sta "cu mainile incrusiate" pentru a se intruni conditiile politice pentru extinderea Schengen, dar nu va supralicita.

"Va asigur ca nu stam cu mainile incrucisate pentru a se intruni aceste conditii. Continuam sa facem ceea ce avem de facut, dar fara sa supralicitam, fara sa supraestimam, si asteptam ca rationalitatea, dupa o perioada mai complicata europeana, sa revina atunci cand luam decizii nediscriminatorii si legitime pentru toti membrii Uniunii Europene", a completat ministrul de Externe.

In decembrie 2013, Consiliul Justitie si Afaceri Interne a amanat o decizie privind aderarea Romaniei si Bulgariei la spatiul Schegen, in conditiile in care unele state membre si-au exprimat intentia de a respinge o eventuala propunere oficiala privind largirea zonei de liber circulatie europeana la cele doua tari est-europene.

Consiliul JAI va reveni asupra subiectului aderarii Romaniei si Bulgariei la Schengen, atunci cand vor exista conditii favorabile, a declarat Dailis Alfonsas Barakauskas, ministrul lituanian de Interne, a carui tara asigura atunci Presedintia rotativa a UE.

"In ceea ce priveste implementarea acquis-ului Schengen de catre Romania si Bulgaria, astazi am putut doar sa evaluam situatia la zi. Consiliul a luat nota de declaratia comuna a Romaniei si Bulgariei si va reveni asupra acestei probleme, fara intarziere, atunci cand vor exista conditii favorabile", a declarat, in 5 decembrie 2013, Dailis Barakauskas, citat de Mediafax.

La insistentele jurnalistilor privind o data mai exacta pentru reluarea chestiunii, ministrul lituanian de Interne a evitat un raspuns, reiterand necesitatea "unor conditii favorabile" pentru aderarea celor doua state la Spatiul Schengen.

In 5 decembrie 2013, Romania si Bulgaria au prezentat, la Consiliul JAI, o declaratie politica in care isi exprima dezamagirea fata de imposibilitatea luarii unei decizii privind aderarea la Schengen si sustin ca nu exista niciun motiv juridic sau concret pentru o noua amanare, potrivit unui comunicat MAE.

Germania este una dintre tarile care si-au exprimat opozitia fata de aderarea Romaniei la Schengen, ministrul neamt de Interne, Hans Peter Friedrich, apreciidn ca Romania si Bulgaria au facut "ceva progrese", dar nu sunt "suficiente pentru a indeplini conditiile legale care ar permite primirea in spatiul Schengen".

"In prezent nu pot aprecia cand ar putea veni momentul" aderarii celor doua state, a mai spus Friedrich.

Si Olanda si-a pastrat opozitia fata de aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen, Haga asteptand raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare si Verificare pe Justitie, programat pentru ianuarie 2014.

"Nimic nu s-a schimbat in ceea ce priveste pozitia Olandei", a comunicat misiunea diplomatica la solicitarea Mediafax, reamintind ca Guvernul de la Haga "va astepta raportul MCV inainte de a-si stabili, in stransa cooperare cu alte state membre, pozitia sa privind aderarea (Romaniei si Bulgariei) la Schengen".

Si guvernul socialist al Frantei si-a exprimat opozitia fata de aderarea Romaniei la Schengen.

  • Europarlamentarul german Elmar Brok, "un politician cu experienta" si contributie la "procesele europene"

Referitor la europarlamentarul german Elmar Brok, care a cerut amprentarea romanilor si bulgarilor care merg in Germania, pentru ca acestia sa nu fraudeze serviciile sociale, ministrul roman de Externe considera ca eurodeputatul popular-european are experienta si a contribuit la "procesele europene" si tocmai de aceea declaratiile sale sunt cu atat mai mult "inacceptabile".

"Acea parte a declaratiei care facea referire la necesitatea amprentarii cetatenilor romani si bulgari reprezinta o declaratie profund nefericita, pentru ca ea nu doar ca introduce un element de discriminare in tratamentul cetatenilor europeni, dar contravine unor principii sau unor valori fundamentale ale Uniunii Europene. Am fost coleg cu domnia sa in Parlamentul European si cunosc contributia pozitiva la procesele europene, dar acea parte a declaratiei o consider profund neinspirata si inacceptabila si ea depaseste dezbaterea pe familiile politice ¬ PPE, socialisti, liberali, ea tine de valori fundamentale europene pentru care toti, la dreapta sau la stanga europeana, cei care au o responsabilitate si sunt pro-europeni trebuie sa ramana foarte de angajati", a punctat Titus Corlatean.

In context, el a facut apel la "politicienii europeni indiferent de familia politica", inaintea alegerilor europarlamentare din mai 2014, sa dea dovada de "mare atentie si responsabilitate in raport de ascensiunea unor curente populiste, xenofobe in Europa, antieuropene".

"Cred ca este necesar un apel la responsabilitate si la retinere in retorica publica a politicienilor europeni, cu atat mai mult cu cat Elmar Brok este un politician cu experienta, care are are un rol important in Parlamentul European", a mai declarat ministrul Corlatean.

In schimb, ambasadorul Greciei in Romania, Grigorios Vassiloconstandakis, a refuzat sa comenteze declaratia lui Elmar Brok privind amprentarea romanilor si bulgarilor.

"Noi suntem fericiti, ca detinatori ai presedintiei, sa vedem ca au fost ridicate toate restrictiile, potrivit tratatelor Uniunii Europene. Vreau sa subliniez ca acesta este un pilon fundamental, este vorba de idealurile europene cuprinse chiar in tratatele initiale, de la inceputul crearii Uniunii Europene", a declarat ambasadorul Greciei.

Eurodeputatul german Elmar Brok, membru al Uniunii Crestin-Democrate (CDU), a cancelarului Germaniei, Angela Merkel, a propus repatrierea si amprentarea imigrantilor din Europa de Est care sosesc merg Germania pentru a beneficia de asistenta sociala, astfel incat acestia sa nu poata reveni.

"Imigrantii care vin in Germania doar pentru Hartv IV (indemnizatii de somaj), alocatii pentru copii si asigurari de sanatate trebuie trimisi rapid in tarile lor de origine. Pentru a preveni intrarile multiple trebuie sa ne gandim la amprentarea lor", a declarat Brok, pentru cotidianul Bild, potrivit Mediafax.

Brok este presedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European.