In prima zi de munca a Comisiei pentru Rosia Montana, parlamentarii au decis sa-i cheme saptamana viitoare pe reprezentantii SRI si SIE. "Parlamentarii vor sa vada daca sunt reale suspiciunile legate de bonitatea firmei si de posibila influenta a unor factori decidenti", a anuntat presedintele Comisiei, Darius Valcov. Totodata, membrii comisiei l-au audiat pe ministrul Culturii, Daniel Barbu, si au refuzat ca secretarul de stat de la Ministerul Justitiei sa expuna punctul de vedere al institutiei, cerand prezenta ministrului Robert Cazanciuc.

Darius Valcov, presedintele Comisiei Rosia Montana: "Vom solicita de asemenea, puncte de vedere si vom invita la dezbateri Academia Romana, Biserica Ortodoxa Romana, Biserica Greco- Catolica, Biserica Reformata, Biserica Romano-Catolica si Biserica Unitariana. Vom solicita puncte de vedere de la Presedintia Romaniei, Banca Nationala a Romaniei, Academia de Studii Economice, Uniunea Arhitectilor din Romania si vom invita si Ministerul Dezvoltarii saptamana viitoare la audieri".

Totodata, Valcov a precizat in legatura cu chemarea SRI si SIE la audierile din Parlament, ca membrii acestui for vor sa vada daca sunt reale acele suspiciuni legate de bonitatea firmei si de posibila influenta a unor factori decidenti.

'Vrem sa vedem daca acele suspiciuni care au aparut si in presa legate de, sa spunem, bonitatea firmei, legate, sa spunem, de posibila influenta a unor factori decidenti sunt reale sau nu. Cred ca mai bine decat SRI si SIE nimeni nu stie", a declarat senatorul PSD.

Parlamentarii au refuzat audierea secretarului de stat de la Ministerul Justitiei precizand ca il asteapta pe Robert Cazanciuc la sedinta comisiei.

In debutul audierii ministrului Culturii, presedintele Comisiei parlamentare i-a cerut acestuia sa trimita punctul de vedere ocficial al ministerului pentru ca acesta nu se regaseste in documentele primite de catre parlamentari.

Ce explicatii a dat Daniel Barbu la audierile in Comisie:

• Pana in 2001 nimeni nu a fost preocupat de situatia patrimoniului de la Rosia Montana, nimeni, niciodata. In anul 2001 s-a semnat o licenta de exploatare in favoarea unei companii care a ajuns celebra intre timp in spatiul public romanesc. La Ministerul Culturii era Razvan Teodorescu si s-a elaborat un program national de cercetare si conservare a patrimoniului care a durat si a fost finantat din fonduri publice pana in 2007. Istoria preocuparilor pentru Rosia Montana a inceput in 2001 ca o reactie fireasca, acordul de licenta nu cuprindea niciun fel de garantii cu privirea la patrimoniu.    
• Este e vorba de un patrimoniu de 300 de case, 41 lacasuri de cult care sunt clasate monumente istorice de grupa B. Vreau sa fac o precizare, romanii au exploatat pentru prima data aurul la Rosia Montana  este o vechime de 1900 de ani de exploatare, apoi exploatarea a fost abandonata. Exploatarea romana a durat circa 160 de ani si a fost reluata sporadic in evul mediu. Autoritatiile austriece au inchis unele galerii si au deschis unele noi, in sec 19 a fost reincepute exploatarile in anii 50 au fost reluate de catre autritatile socialiste care au lucrat aproape doua decenii si au lasat un dezastru ecologic acolo
• Patrimoniul a fost scos la suprafata din 2001 iar dupa 2007 programul pentru protejarea patrimoniului nu au mai fost finantat din bugetul de stat si compania a finantat exclusiv aceste lucrari. Din 2001 au lucrat 368 de specialisti la Rosia Montana, arhitecti, geologi, istorici.
  
• Ministerul si-a formulat pozitia pecare o veti gasi si in acordul cu compania si in proiectul de lege trimis de catre Guvern Parlamentului. O parte din cei 368 de specilaisti care si-au expus opinia in cazul proiectului de la Rosia Montana se afla azi printre cei care protesteaza.  Din motive pe care premiteti-mi sa nu le mentionez si-au schimbt opinia, se intampla. Ministerul si-a formulat pozitia raspunzand unei sarcini de Guvern, aceea de a asigura ca acordul cu RMGG  incheiat la sfarsitul aniilor 90 sa fie modernizat, sa fie adus la standardele secolului 21 si sa ne asigurma ca tot ceea ce insemana patrimoniu national sa nu se afle sub niciun fel de pericol. Prevederile legale romanesti nu sunt incalcate , acestea sunt incorporate in textul acordului. Am renegociat conservarea si muzeificarea a 7 km de galerii romane printre care Catalina, Monulesti, Piatra Corbului. Se va face un parc arheologic de 400 h in jurul unui mormant roman, un alt sit de 18 h care va proteja un sat in Carpen si ansamblul de locuinte. De asemenea compania va face un parc de arheologie industriala pe malul lacului in care se vor expune tehnologiile de exploatare a aurului din epoca romana pana la cea socialista. Ultima garantie, intreaga localitate istorica de 137 ha va fi declarata zona arheologica protejata. Compania se angajezeaza sa restaureze nu numai cele 41 de imobile istorice ci si cladirile si cimitirul vor intra in aria de protectie.  
• Eu am incredere ca daca litera acestuia acord este respectat in 10-12 ani vom putea propune Rosia Montana pe lista patrimoniului UNESCO.
• Dupa anul 2007 cercetarile facute de diversi specilaisti in ceea ce priveste patrimoniul de la Rosia Montana au fost platite de catre cei de la Companie. Potrivit acordului, compania se angajeaza sa investeasca prin acordul pe care il aveti spre analiza, 100 de milioane de dolari din care 30 de dolari in proiecte arheologice sau patrimoniale ce vor fi convenite cu ministerul in alte parti decat Rosia Montana si alte 70 de milioane in situ, la Rosia Montana. Compania potrivit estimarilor pe care mi le-a inaintat ar fi cheltuit pana acum 32 de milioane de dolari. Trebuie sa va spun ca minerii care sunt angajati acum de catre companie lucreaza aproape exclusiv in arheologie. Au lucrat o parte dintre acestia, o vreme in prospectiunile geologice. Un fapt induiosator, in opinia mea Compania a restaurat deja 20 de imobile, monument istoric din cele 41 dar numai imobile care ii apartin, adica pe care le-a cumparat.
  

Intrebat de un parlamentar daca dupa exploatarea de la Rosia Montana, zona ar mai avea sanse sa intre in patrimoniul UNESCO, Daniel Barbu a spus ca nu este in masura sa raspunda la aceasta intrebare.

Danile Barbu: "Nu-mi permit eu sa fiu de acord sau nu cu pozitia prezidiului Academiei, cu multa modestie va atrag atentia ca atunci cand aveti in vedere aceasta pozitie a prezidiului ar trebui sa o luati in seama si pe ceea a presedintelui sectiei de istorie si arheologie. Nu-mi permit sa pun eu care dintre cele doua pozitii contradictorii este cea intemeiata sau nu. Este autonomia academica, stiti nu ne amestecam peste savanti".