Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie au dispus inceperea urmaririi fata de deputatul PDL Ioan Oltean, vicepresedinte si fost secretar general al aceluiasi partid, acuzat de infractiunea de folosirea influentei sau autoritatii functiei de vicepresedinte/secretar general al unui partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, in forma continuata si infractiunea de favorizarea infractorului.

Ioan OlteanFoto: Agerpres

Care sunt acuzatiile procurorilor, potrivit rezolutiei de incepere a urmaririi penale citata intr-un comunicat DNA:

  • exista date si indicii temeinice potrivit carora, in perioada 2010 - 2011, in calitate de presedinte al organizatiei judetene PDL Bistrita - Nasaud, de vicepresedinte (2001 - 2011), respectiv secretar general al aceluiasi partid (mai 2011 - iunie 2012), Ioan Oltean si-a exercitat influenta asupra presedintelui, respectiv asupra vicepresedintelui Consiliului Judetean (CJ) Bistrita Nasaud, precum si asupra unor inalti demnitari din Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltarii Regionale si a Turismului si Ministerul Economiei, in vederea adjudecarii licitatiilor catre anumite firme sau pentru alocarea de fonduri publice pe anumite proiecte derulate de primariile conduse de primari din cadrul partidului din care invinuitul face parte.
  • De asemenea, exista indicii certe cu privire la savarsirea, de catre Ioan Oltean, a infractiunii de favorizare a infractorului in legatura cu fapte de coruptie, in sensul ca, in seara zilei de 22 martie 2012, a incunostintat doua persoane cu privire la faptul ca a doua zi urmau a fi efectuate, de catre Directia Nationala Anticoruptie, perchezitii la domiciliile acestora, intr-un dosar penal in care erau cercetate pentru fapte de coruptie in legatura cu procedurile de achizitie si contractele derulate de Consiliul Judetean Bistrita.

Ioan Oltean s-a prezentat joi dupa-amiaza la sediul Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), pentru a fi audiat in acest dosar si pentru a-if aduse la cunostinta invinuirile.

Surse judiciare au declarat, pentru Mediafax, ca Oltean a fost chemat la DNA pentru a da declaratii intr-un dosar disjuns din cel al lui Remus Baciu - fostul vicepresedinte al Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP).

In dosarul lui Baciu, acesta a fost condamnat la trei ani de inchisoare pentru ca ar fi primit 270.000 de euro in schimbul solutionarii rapide a unor dosare de restituire de proprietati, decizia instantei nefiind insa definitiva.

Seful ANRP, George Baesu, declara, in ianuarie, ca aproape toate despagubirile de valori mari, de milioane sau zeci de milioane de euro, din ultimii doi ani nu au fost acordate fostilor proprietari deposedati de regimul comunist, ci unor persoane care au cumparat drepturile litigioase, cei mai multi devenind "cazuri speciale".

Pana la retragerea PSD de la guvernare, Autoritatea a fost condusa in 2009 de catre Ancuta Gianina Opre, fosta consiliera a fostului presedinte PSD Mircea Geoana.

Fost deputat PSD intre 2004 si 2008, George Baesu a inlocuit-o in vara anului trecut pe procurorul Dorina Danielescu, numita in functie de numai noua luni. Pana in octombrie 2011, functia de presedinte al ANRP a fost detinuta de Crinuta Dumitrean, din partea PDL, sustinuta de secretarul general al partidului, Ioan Oltean. Dumitrean a fost destituita de fostul premier Emil Boc, dupa ce, in august 2011, DNA l-a arestat pe Remus Baciu, unul dintre vicepresedintii de atunci ai autoritatii.

Inca de la instalare, Baesu a criticat modul in care s-au dat despagubirile, iar una dintre decizii a fost tocmai desfiintarea dosarelor "cazuri speciale", care acordau prioritate persoanelor in etate sau care sufereau de boli grave.

"Avem cesionari care dupa ce au dat un milion de euro au devenit cazuri speciale, pentru ca sufereau de nu stiu ce boala, si s-a rezolvat cu rapiditate. Cat a fost dosarul unui pensionar nu era caz special, cand a ajuns la un tanar de 34 de ani care suferea de guturai s-a transformat imediat in caz special", declara Baesu.

In 15 februarie, fostul vicepresedinte al Agentiei Nationale pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP) Remus Baciu a fost condamnat la trei ani de inchisoare, de catre Curtea de Apel Bucuresti, in procesul in care este acuzat ca a primit 270.000 euro pentru a urgenta dosare de restituire de proprietate.

Alaturi de acesta, Curtea i-a condamnat pe Camelia Teodora Andrusenco la trei ani si jumatate de inchisoare, pe Elisabeta Androne, Elena Albu si Valeria Stan, la cate un an de inchisoare, precum si pe pe Elisabeta Visan la doi ani si jumatate de inchisoare cu suspendare. Gheorghe Ciubotaru a fost achitat pentru acuzatia de complicitate la trafic de influenta.

Decizia a fost contestata la instanta suprema, care va incepe in 9 decembrie judecarea recursurilor.

Procurorii sustin ca, in calitatea sa de vicepresedinte al ANRP, in perioada iunie - august 2011, Baciu "a pretins si primit foloase materiale" cu ajutorul lui Andrusenco. In schimb, el urma sa-i determine pe functionarii din subordine "sa urgenteze finalizarea formalitatilor de despagubire cuvenite, prin conversia sumei de bani in actiuni la Fondul Proprietatea, in favoarea unor persoane indrituite la despagubiri in baza Legii 10 din 2001".

Cele trei cumparatoare de influenta din dosar aveau dreptul sa primeasca, potrivit unei decizii a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor (CCSD) din 27 octombrie 2008, despagubiri in valoare de 36.589.160 de lei, adica 10.482.800 de euro, pentru un teren in suprafata de 7.180 de metri patrati situat intr-o zona rezidentiala din Bucuresti. Totusi, procedurile de acordare a despagubirilor au trenat pana in vara anului 2011.

In martie 2012, fostul premier Mihai Razvan Ungureanu a sesizat Parchetul instantei supreme cu privire la neregulile constatate in cadrul auditului realizat la Autoritatea Nationala de Restiturie a Proprietatilor, unde peste 80 la suta din dosarele solutionate pe fond funciar nu aveau atasate certificatele de mostenitor.

Din cele aproximativ 38.000 de dosare inregistrate pentru perioada 2005-2011 la ANPR, aproximativ 21.000 nu au fost repartizate spre analiza, iar restul de 17.000, desi au fost repartizate, nu au fost analizate si solutionate.