Fostul premier Radu Vasile a incetat din viata miercuri dimineata. Radu Vasile avea 70 de ani si suferea de cancer la colon. Radu Vasile a fost prim-ministru al Romaniei in perioada 1998-1999, din partea PNTCD. Radu Vasile a avut unul dintre cele mai dificile mandate de premier, intr-o perioada marcata de crize politice in interiorul coalitie de guvernare, crize economice si sociale determinate de reformele structurale dure.
- Mandat dificil de premier
Unul dintre evenimentele definitorii ale mandatului sau este Mineriada din ianuarie 1999, cind minerii au instituit haosul in Romania, iar Radu Vasile, parasit practic de structurile de forta, a fost nevoit sa incheie Pacea de la Cozia cu liderii minerilor.
In mandatul lui Radu Vasile, Romania a implementat reforme structurale dureroase, si-a construit un profil de stat cu aspiratii pro-occidentale (deschizand inclusiv negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeana), dar a si suferit in urma unor scandaluri politice si de coruptie pe care Radu Vasile nu le-a putut gestiona.
In acea perioada, Romania a ales sa sprijine NATO, acordand drept de survol avioanelor aliantei nord-atlantice pentru a bombarda Serbia. Decizia Guvernului, sprijinita de presedintele Emil Constantinescu, a provocat un imens scandal politic.
De asemenea, vizita istorica a Papei Ioan Paul al II-lea la Bucuresti a avut loc in mandatul lui Radu Vasile.
Liderul PNTCD Aurelian Pavelescu a confirmat, pentru B1 Tv, vestea decesului lui Radu Vasile: "A fost un personaj carismatic, foarte iubit in partid. Era o personalitate a partidului, imi pare foarte rau ca a decedat."
Radu Vasile suferea de cativa ani de cancer la colon, iar in urma cu trei ani a suferit o interventie chirurgicala, el tratandu-se atat in tara, cat si in Israel.
- Cariera politica legata de PNTCD
Radu Vasile, politician si istoric roman, s-a nascut la 10 octombrie 1942 la Sibiu si, pe langa functia de prim-ministru, a fost senator in legislaturile 1992- 1996, 1996 - 2000 si 2000 - 2004 din partea PNTCD si apoi din partea Partidului Democrat, potrivit Wikipedia.org.
A absolvit in 1967 Facultatea de Istorie a Universitatii Bucuresti, iar in 1977 a devenit doctor in stiinte, cu specialitatea Istoria doctrinelor economice. Intre 1967 si 1969 a fost istoric la Muzeul Satului din Bucuresti, intre 1969 si 1972 a fost cercetator stiintific la Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" al Academiei Romaniei, iar apoi intre 1990 si 1992 a devenit prodecan la Facultatea de Comert, din ASE.
Cariera sa politica a fost legata de PNTCD, formatiune careia i-a fost secretar general si membru al Biroului de Conducere.
Dupa 1989, Radu Vasile a devenit membru PNTCD, fiind sef de departament economic si purtator de cuvant PNTCD pana in 1992. Intre 1992 si 1994, a fost director al ziarului "Dreptatea".
Senator de Bacau, ales la 27 septembrie 1992 pe listele CDR pentru legislatura deschisa la 16 octombrie 1992. In aceeasi legislatura Radu Vasile a fost vicepresedinte al Comisiei parlamentare de ancheta privind cercetarea blocajului financiar din agricultura.
Radu Vasile a fost vicepresedinte al Senatului din 1 septembrie 1994, in doua legislaturi consecutive. De asemenea, a fost secretar general al PNTCD si membru al Biroului de Conducere al PNTCD.
La alegerile din 2000 devine membru PD, ulterior membru al Biroului Permanent National al partidului. Senator PD de Arges in legislatura 2000-2004. La 2 februarie 2004 este ales vicepresedinte al Senatului, la propunerea PD, inlocuindu-l pe senatorul Ion Vela.
Radu Vasile a fost si profesor la ASE si, de asemenea, a publicat si volume de poezie, sub pseudonimul Radu Mischiu.
Radu Vasile a avut doi fii. In ultima perioada a vietii, el a suferit de mai multe boli - cancer la colon si afectiuni cardiace.
- Mineriada din ianuarie 1999 si Pacea de la Costesti
Mandatul de premier al lui Radu Vasile a fost marcat de Mineriada din 1999. La 18 decembrie 1998, minerii condusi de liderul sindical Miron Cozma luau decizia declansarii unei greve generale, iar la inceputul lunii ianuarie, 15.000 de mineri protestatari amenintau cu venirea la Bucuresti. Ei solicitau prezenta in Valea Jiului, pentru negocieri, a ministrului Industriilor de la acea vreme, Radu Berceanu, si a premierului Radu Vasile. Refuzul acestor demnitari i-a infuriat pe mineri. Desi primarul Capitalei, Viorel Lis, a anuntat ca nu va aviza un posibil mars de protest al minerilor in Capitala, iar Traian Basescu, ministru al Transporturilor la acea vreme, a refuzat categoric sa puna la dispozitia grevistilor garniturile de tren solicitate pentru deplasarea la Bucuresti, la 14 ianuarie, peste 1.000 de protestatari au escaladat barajul inaltat in Defileul Vaii Jiului, amenintind ca nu se vor opri decit in Capitala. Minerii solicitau 10.000 de dolari pentru fiecare disponibilizat sau 500 de dolari pensie pe viata, potrivit Wikipedia.org.
La 15 ianuarie 1999 Judecatoria Petrosani a declarat ilegala greva minerilor, iar la 18 ianuarie Miron Cozma a decis inceperea "Marsului spre Bucuresti". Initial, in jur de 1.000 de mineri s-au urcat in autocare si au pornit spre Capitala. Minerii au trecut de cateva baraje ale fortelor de ordine - jandarmi si trupe ale Ministerului de Interne, iar numarul lor continua sa creasca, in conditiile in care contingente de mineri din Oltenia, Banat, precum si alte categorii de muncitori se alaturau protestarilor din Valea Jiului. Coloana de protestatari era intampinata cu aplauze de locuitorii localitatilor gorjene. Ministrul de Interne de la acea vreme, Gavril Dejeu, a demisionat in seara zilei de 19 ianuarie, dupa ce minerii au trecut de toate barajele fortelor de ordine din Defileul Jiului.
Guvernul a decis inchiderea traficului feroviar pe Valea Oltului, iar pe Autostrada Bucuresti-Pitesti au fost grupate dispozitive de jandarmi. Datorita retelei de informatori, minerii au aflat din timp ca la Costesti, Valcea (la iesirea din Horezu) era amplasat un nou baraj al fortelor de ordine si au decis sa petreaca noaptea de 20/21 ianuarie in Horezu.
Batalia de la Costesti. Batalia a inceput in jurul orelor 14:00 si s-a incheiat in jurul orelor 17:00, cu victoria minerilor. Fortele de ordine aveau aproximativ 2.000 de combatanti, inclusiv trupe speciale DIAS si BAOLP, numarul minerilor fiind de aproximativ 15-20.000. Minerii au strabatut pe jos cei 3 kilometri dintre Horezu si Costesti. Au incercuit zona si au atacat din toate partile. Din spate jandarmii au fost atacati de sateni din Costesti, inarmati cu pistoale de semnalizare. Numarul jandarmilor cazuti in mana minerilor se ridica la peste 1.500. Prefectul de Valcea, Nicolae Curcaneanu, a fost luat deasemenea ostatic.
Coloana de manifestanti isi continua drumul spre Ramnicu Valcea, dupa ce au indepartat stabilopozii si stalpii de beton aflati pe sosea. Toate masinile cu numar de Bucuresti erau distruse de mineri. La Ramnicu Valcea, fortele de ordine au reusit sa opreasca incercarea catorva sute localnici de a patrunde in sediul Prefecturii, care este incercuit de manifestantii adunati in centrul localitatii si care scandeaza: "Sa vina minerii", "Cozma, Cozma", "Vadim, Vadim" si "Jos prefectul".
Presedintele Emil Constantinescu a convocat sesiunea extraordinara a Parlamentului si a solicitat liderilor partidelor parlamentare sa-si exprima pozitia fata de evenimentele in curs. In timpul noptii de 21-22 ianuarie 1999 a fost emisa ordonanta de urgenta care instituie starea de urgenta pe intreg teritoriul Romaniei, incepand cu ora 14 a zilei de 22 ianuarie. Constantin Dudu Ionescu este numit ministru de Interne si se produce inlocuirea unor cadre de comanda ale acestui minister.
Pe soseaua Ramnicu Valcea - Pitesti, in dreptul raului Topolog, este amplasat un nou baraj, format din trupe MApN si DIAS.
Pacea de la Cozia. Aflat in fata unui conflict fara precedent, primul Ministru Radu Vasile a acceptat in cele din urma dialogul cu minerii, eveniment care a avut loc la manastirea Cozia, la 22-23 ianuarie. In urma acestuia a fost incheiata "Pacea de la Cozia", un acord in care Guvernul convenea respectarea revendicarilor minerilor, neinchiderea minelor Dalja si Barbateni si neinceperea urmaririi penale impotriva liderilor minerilor.
- Pas important al Romaniei spre NATO - drept de survol acordat Aliantei pentru a bombarda Serbia, in mandatul lui Radu Vasile
In primavara anului 1999, tot in mandatul de premier al lui Radu Vasile, Romania a acordat avioanelor Aliantei Nord-Atlantice dreptul de a survola teritoriul tarii noastre pentru a bombarda Serbia.
Decizia Guvernului, sprijinita de presedintele Emil Constantinescu si aprobata in cele din urma de Parlament, a provocat totusi un imens scandal politic.
- Traian Basescu: Radu Vasile - un premier bun intr-o perioada extrem de grea pentru Romania
Presedintele Traian Basescu a declarat, miercuri, la plecarea spre Berlin, ca Radu Vasile a fost "un prim-ministru bun, pe care Romania l-a avut intr-o perioada extrem de grea."
"Imi exprim regretul pentru decesul lui. Radu Vasile a facut multe pentru tara. E un om care a marcat epoca lui, dar si ce a urmat dupa el. V-as aduce aminte ca o prioritate aprobata de Radu Vasile a fost reabilitarea drumurilor nationale existente, iar astazi vrem toti autostrazi. Toti trebuie sa stim ca fara aprobare lui Radu Vasile drumurile nationale ale Romaniei ar fi ramas ca inainte de Revolutie. Imi exprim inca o data profundul regret si compasiunea pentru trecerea in nefiinta a lui Radu Vasile."
3
19
