Curtea Constitutionala discuta pe 29 mai sesizarea lui Traian Basescu privind Statutul parlamentarilor

de Alina Neagu     HotNews.ro
Marţi, 7 mai 2013, 12:10 Actualitate | Politic


Curtea Constitutionala va discuta pe 29 mai sesizarea presedintelui Traian Basescu referitoare la neconstitutionalitatea Legii pentru modificarea si completarea Legii 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, anunta Agerpres. Pe 26 aprilie, Administratia Prezidentiala informa ca Traian Basescu a trimis presedintelui Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, o sesizare de neconstitutionalitate a legii ce aduce modificari Statutului deputatilor si al senatorilor.

In motivarea sesizarii, presedintele atrage atentia ca prevederile articolului I pct. 18 (referitoare la modificarea articolului 24) si ale articolului I pct. 19 (referitoare la introducerea articolului 24) din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor sunt neconstitutionale deoarece contravin dispozitiilor articolului 1 alin. (4), articolului 124 alin. (2) si articolului 126 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

In articolul 1 alin. (4) din Constitutie, la care presedintele face referire, se mentioneaza ca ''Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale''.

De asemenea, in articolul 124 alin. (2) din Constitutia Romaniei se mentioneaza ca ''Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti'', iar articolul 126 alin. (1) prevede ca ''Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite prin lege''.

In cererea de sesizare, Basescu aminteste ca articolul I al legii aflate la promulgare, la pct. 18 prevede ca articolul 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor va avea urmatorul cuprins: ''(1) Cererea de retinere, arestare sau perchezitie a deputatului ori a senatorului se adreseaza de catre ministrul Justitiei presedintelui Camerei din care deputatul sau senatorul face parte pentru a fi supusa aprobarii plenului Camerei respective, in temeiul articolului 72 din Constitutia Romaniei, republicata. Cererea trebuie sa contina indicarea cazului prevazut de Codul de procedura penala si motivele concrete si temeinice care justifica luarea masurii preventive sau dispunerea perchezitiei. (2) Presedintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce, de indata, cererea la cunostinta Biroului Permanent, care o trimite Comisiei care are in competenta analizarea situatiilor privind imunitatea pentru a intocmi un raport in termen de cel mult 3 zile. Raportul Comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale si temeinice invocate. Raportul Comisiei se aproba prin votul secret al majoritatii membrilor prezenti''.

Seful statului atrage atentia si asupra articolului I al legii respective care la pct. 19 prevede introducerea articolului 24 in Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, cu urmatorul cuprins: ''(1) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sesizeaza Camera Deputatilor sau Senatul, dupa caz, pentru a cere inceperea urmaririi penale pentru savarsirea unei fapte penale care are legatura cu exercitarea mandatului unui membru al Guvernului care are si calitatea de deputat sau de senator, in temeiul articolului 109 din Constitutia Romaniei, republicata. Sesizarea trebuie sa contina motivele concrete, legale si temeinice care justifica inceperea urmaririi penale. (...) (4) Raportul Comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale si temeinice invocate; acesta se aproba prin votul secret al majoritatii membrilor prezenti''.

In context, presedintele atrage atentia ca imunitatea parlamentara prevazuta de articolul 72 din Constitutie reprezinta o garantie a exercitarii mandatului, si nu un privilegiu al senatorului sau al deputatului ori o cauza de exonerare de raspundere penala.

"Inviolabilitatea parlamentarului, ca forma a acestei imunitati (alaturi de lipsa raspunderii juridice pentru voturile si opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului), a fost calificata in literatura juridica de Drept constitutional ca fiind o imunitate de procedura. Ea vizeaza exclusiv raspunderea penala ca forma a raspunderii juridice si implica nu numai urmarirea penala si trimiterea in judecata (doar pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului), ci si aplicarea unei masuri preventive privative de libertate (retinerea si arestarea), precum si unul dintre procedeele de descoperire si ridicare a inscrisurilor si a mijloacelor materiale de proba (perchezitia)", evidentiaza presedintele in sesizarea trimisa CCR.

Potrivit acestuia, imunitatea parlamentara reprezinta regula, iar ridicarea imunitatii parlamentare reprezinta exceptia, iar 'ca orice exceptie, ridicarea imunitatii parlamentare trebuie sa fie de stricta interpretare si aplicare'.

Seful statului mai atrage atentia asupra faptului ca modul de redactare a noului text al articolului 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, articol ce reglementeaza ''procedura in caz de retinere, arestare sau perchezitie'', este de natura sa dea nastere la diferite interpretari, 'cu consecinte asupra independentei puterii judecatoresti'.

In context, presedintele Basescu motiveaza punctand ca sintagma ''indicarea cazului prevazut de Codul de procedura penala si motivele concrete si temeinice care justifica luarea masurii preventive sau dispunerea perchezitiei'' din cuprinsul alin. (1) al articolului 24 conduce la concluzia ca Senatul sau Camera Deputatilor se poate pronunta asupra calificarii juridice a faptei sau asupra temeiniciei acesteia.

"In plus, atat masurile preventive privative de libertate, cat si perchezitia ca procedeu de descoperire si ridicare a inscrisurilor si a mijloacelor materiale de proba reprezinta ingradiri ale unor drepturi sau libertati fundamentale. Masura retinerii si masura arestarii preventive vizeaza libertatea individuala consacrata de articolul 23 din Constitutie, iar activitatea de perchezitie trebuie desfasurata in conditiile in care inviolabilitatea domiciliului si a resedintei sunt expres consacrate de Constitutie, in articolul 27. De aceea, stabilirea unor conditii de fond si de forma pentru luarea acestora permite, totodata, si exercitarea unui control judiciar adecvat asupra legalitatii si temeiniciei lor", explica presedintele.

Traian Basescu mai crede ca referirile exprese din continutul legii atacate la ''motivele concrete si temeinice'' extrapoleaza aspectele legate de admisibilitatea, administrarea si chiar aprecierea probelor, atribute exclusive ale magistratului, de la puterea judecatoreasca, la reprezentantii puterii legislative.

"Aceasta intrucat temeinicia, precum si caracterul concret al motivelor nu pot fi stabilite in afara cadrului trasat de legalitatea, pertinenta, concludenta si utilitatea probelor. Astfel, in etapa incuviintarii retinerii, arestarii sau perchezitiei, competenta plenului fiecarei Camere va excede unei simple evaluari sau aprecieri legate de seriozitatea si lipsa arbitrariului la luarea masurilor respective si va putea produce consecinte directe si indirecte pe terenul asigurarii intereselor urmaririi penale sau al judecatii", adauga presedintele.

El subliniaza ca interpretarea prevederilor continute de legea transmisa spre promulgare, in sensul ca Parlamentul, prin Camerele sale, precum si Comisia parlamentara care are in competenta analizarea situatiilor privind imunitatea, examineaza sub aspectul motivelor concrete, legale si temeinice cererea de retinere, arestare sau perchezitie a unui deputat sau senator ori cererea de incepere a urmaririi penale a unui membru al Guvernului care are si calitatea de deputat sau senator, contravin principiului separatiei puterilor in stat, prevazut de articolul 1 alin. (4) din Constitutia Romaniei. In context, seful statului spune ca 'o asemenea atributie este cu totul straina statutului juridic constitutional, rolului si functiilor celor doua Camere ale Parlamentului si conduce la incalcarea rolului puterii judecatoresti'.

"Prin obligativitatea stipularii in cerere sau in sesizare a motivelor concrete, legale si temeinice pentru care se justifica o anumita masura sau inceperea urmaririi penale se poate naste convingerea ca Parlamentul, prin Camera competenta, ar urma sa judece faptele penale imputate unui deputat sau senator, ori unui membru al Guvernului. Or, articolul 126 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, stabileste, fara echivoc, ca justitia se realizeaza numai prin instantele judecatoresti, singurele in masura sa asigure o justitie unica, impartiala si egala, astfel cum se prevede la articolul 124 alin. (2) din Legea fundamentala. Camerele nu au atributii constitutionale de a se pronunta asupra calificarii juridice sau a temeiniciei imputatiei intrucat ar echivala cu impietarea asupra competentei si independentei puterii judecatoresti. Aceleasi argumente juridice raman valabile si in cazul dispozitiilor articolului. 24ᅡ din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, introdus prin legea aflata la promulgare", se mai arata in sesizarea presedintelui.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















998 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    uhh, sa vedem... (Marţi, 7 mai 2013, 12:18)

    ..13 [utilizator]

    ...ce o sa iasa de la CCR - meci tare!


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



hosted by
powered by
developed by