Vicepresedintele PDL Raluca Turcan ii cere ministrului Educatiei "sa faca public Ordinul prin care au fost taiati banii de la cercetare si sa explice criteriile de redistribuire a banilor". Intr-un comunicat remis HotNews.ro, Raluca Turcan, secretarul Comisiei pentru invatamant din Camera Deputatilor, solicita ministerului sa revina la prevederile legale precedente prin care evaluatorii proiectelor trebuie sa fie cercetatori straini recunoscuti international, pentru a nu exista suspiciuni de fraudare sau subiectivism in cercetarea la varf.

"Ministrul cercetarii da o dubla lovitura: inlocuieste evaluatorii proiectelor de cercetare internationali cu cei romani si taie cu 50% fondurile destinate cercetarii. Este vorba de sute de cercetatori carora li s-au redirectionat banii din cercetare fara voia lor. Asta inseamna: stoparea unor cercetari, ingroparea muncii celor care au castigat aceste proiecte in urma unor competitii corecte. Intr-o lume academica restransa, inlocuirea cercetatorilor evaluatori internationali cu unii romani va conduce la evaluari in cerc restrans si vor fi suspectati de subiectivism, cumetrie sau aranjamente politice", sustine Raluca Turcan.

Aceasta i-a raspuns ministrului Cercetarii, Mihnea Costoiu, urmatoarele:

"S-a spus ca:

1. Evaluarea cu experti internationali este inutila si secatuieste bugetul cercetarii

a. In realitate se platesc mai putin de 1% din bugetul competitiilor evaluate. Acest 1% este nu doar justificat, ci si perfect aliniat la standardele de cost internationale. Daca 1% din suma de bani face ca cei 99% sa fie cheltuiti eficient - atunci sustin acest mod de a cheltui banii. Aceasta suma e corecta pentru a nu exista suspiciuni de fraudare.

b. Prin implicarea unor evaluatori straini au fost eliminate conflictele de interese; Romania are comunitati relativ mici de cercetare stiintifice si puternic interconectate.

c. Romania nu este singulara. Tari europene apeleaza la experti internationali pentru ca reprezinta o cale de a afla si comunitatea internationala de proiectele desfasurate de cercetatorii romani.

d. Si evaluatorii romani - trebuie platiti pentru munca lor. Si nu sunt considerati evaluatori de mana a doua. Acuzele referitoare la costurile mari cu expertii straini sunt total nejustificate.

e. Prin masurile luate de minister, prin care se elimina obligativitatea ca din comisiile de evaluare sa faca parte experti straini, se incearca si politizarea cercetarii la varf prin posibilitatea finantarii preferentiale si a lipsei de obiectivitate a evaluatorilor.

2. S-a mai spus ca rezultatele in cercetare sunt direct proportionale cu finantarea. Gresit! Reducerea cu 50% a fondurilor inseamna si proiecte abandonate. Nu-si vor reduce din amploare. Scaderea finantarii sub un anumit prag duce aproape intotdeauna proiectul intr-un colaps ireversibil. Ca o comparatie - daca platesti jumatate de biletul de avion - nu ajungi de doua ori mai greu la destinatie - ci nu ajungi deloc.

3. S-a spus ca redistribuirea bugetelor anuale planificate nu afecteaza proiectul

a. In realitate, dincolo de faptul ca unul dintre partenerii contractuali nu si-a respectat angajamentul contractual, cercetatorii stiu foarte bine ca in acest domeniu lupta este contra-cronometru! Daca nu publici imediat ceea ce ai descoperit, risti ca alt cercetator sa ajunga la aceleasi rezultate si sa publice primul, iar munca depusa de cercetatorul nostru sa fie complet irosita, iar investitia sa fie inutila.

4. S-a spus ca taierile nu afecteaza tinerii deoarece granturile lor au ramas intacte

a. Un numar semnificativ de tineri au castigat proiecte in programul "Idei - Proiecte de Cercetare Exploratorie" - exact de acolo de unde s-au taiat cei mai multi bani.

b. Singurul membru care trebuie sa fie tanar este directorul de proiect - iar "tanar" inseamna "doctor tanar" - raportat la momentul in care si-a obtinut titlul de doctor si nu varsta celui care solicita finantare.

5. S-a afirmat ca ratele de succes sunt invers proportionale cu exigenta procesului de selectie. O afirmatie foarte grava.

a. S-a indus astfel, ideea ca o rata de succes mai mare ar implica un proces de selectie mai putin exigent.

b. Explicatia ratei mare de succes este simpla - prin criteriile foarte dure de eligibilitate s-a facut o preselectie a proiectelor. Astfel, in faza finala de jurizare, au ajuns mai putine proiecte - doar cele care au indeplinit criteriile mentionate mai sus".

Citeste si: