Curtea de Apel Iasi a hotarat, vineri, punerea in libertate a fostului deputat Mihail Boldea, judecat pentru fapte de crima organizata, la peste un an de la arestarea sa, insa decizia nu este definitiva si poate fi atacata cu recurs la instanta suprema de catre procurorii DIICOT, informeaza Mediafax.

Un judecator de la Curtea de Apel Iasi a inlocuit, vineri, masura arestarii lui Boldea cu cea a obligarii de a nu parasi tara.

Totodata, instanta din Iasi a stabilit o serie de masuri si obligatii pe care fostul demnitar trebuie sa le respecte, in caz contrar acesta riscand sa ajunga din nou dupa gratii. Una dintre obligatii este aceea ca Boldea sa nu ia legatura cu ceilalti inculpat din dosar, cu partile civile si nici cu unii martori.

Curtea a dispus totodata eliberarea provizorie sub control judiciar a lui Tudorel Vranceanu, judecat in acelasi dosar.

Mihail Boldea a fost trimis in judecata, in stare de arest, la sfarsitul lunii iunie 2012, de catre procurorii DIICOT - Serviciu Teritorial Galati, pentru fraude imobiliare in valoare de aproximativ un milion de euro. Alaturi de Boldea, in dosar sunt judecate 18 persoane, acuzate de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, fals in inscrisuri oficiale si uz de fals.

Ulterior, dosarul a fost stramutat de la Curtea de Apel Galati la instanta egala in grad din Iasi, printr-o decizie a instantei supreme.

Mihail Boldea a fost arestat preventiv in lipsa in 22 martie 2012 si incarcerat in 27 martie 2012, iar ulterior instantele i-au prelungit succesiv masura.

Potrivit procurorilor, inculpatii au actionat sub coordonarea liderului gruparii, Mihail Boldea.

"Membrii gruparii, printre care Bolboceanu Mihaela Cristina, avocat din cadrul Baroului Galati si Luchiniuc Aurica, fost arbitru din cadrul Curtii de Arbitraj Galati, identificau terenuri si imobile, situate in zone centrale ale municipiului Galati, proprietatea Consiliului Local Galati sau a unor persoane fizice, o parte din imobile fiind indisponibilizate in vederea confiscarii speciale in cauze penale, pe care le treceau in proprietatea altor membri ai grupului. In acest scop, inculpatii au utilizat hotarari judecatoresti falsificate sau pronuntate in baza unor acte false, respectiv hotarari arbitrale, pronuntate in fals. Membrii gruparii instrainau ulterior imobilele catre terte persoane, cumparatori de buna credinta, modalitate in care obtineau beneficii financiare substantiale", au precizat procurorii DIICOT.