Senatorul Mihai Razvan Ungureanu a anuntat, miercuri, ca a depus la Senat un proiect de lege initiat de el si sustinut de PDL referitor la despagubiriea pentru imobilele preluate abuziv de stat in perioada regimului comunist, precizand ca, astfel, Guvernul nu va mai putea sa-si asume raspunderea, transmite Mediafax.

"Este un Proiect de initiativa lelgislativa sustinut de parlamentari ai opozitiei din Senat si din Camera Deputatilor, initiat de mine si de colegii din PDL de la Senat. Prin aceasta initiativa intoarcem agenda politica a zilei. Este o initiativa pe care multi dintre cetatenii Romaniei care au avut de suferit o asteapta de ani de zile si vizeaza stabilirea despagubirilor pentru imobilele preluate abuziv de stat in perioada comunista", a spus Mihai Razvan Ungureanu, intr-o conferinta de presa la care a participat si liderul senatorilor PDL, Cristian Radulescu.

Potrivit lui Mihai Razvan Ungureanu, principiile care stau la baza propunerii de lege se refera la obligativitatea restituirii in natura a unor imobile sau a platii in integralitate, alegerea de catre persoana indreptatita a uneia dintre variante - restituirea in natura sau despagubire, stabilirea unor termene precise pentru persoane indrepatite si pentru autoritatile implicate in procesul de restituire, cu sanctiuni in cazul nerespectarii termenelor.

De asemnea, proiectul de lege propune obligativitatea respectarii principiului transparentei - garantia modului corect si onest in care urmeaza sa se acorde despagubirea, precum si respectarea principiului echitatii.

Potrivit proiectului de lege, restituirea in natura a imobilelor se poate face numai daca acestea nu au fost vandute in conditiile legii, sau se poate acorda un alt imobil echivalent, inclusiv in alta localitate.

"Conditiile pot fi puse in aplicare prin HG, care sa fie emisa in termen de cel mult de 60 de zile de la intrarea in vigoare a legii. Petentii pot opta intre oricare, dar una singura, dintre modalitatile de despagubire prevazute de lege. In felul acesta ne achitam de una dintre ecle mai mari obligatii ale clasei politice romanesti, care nu a fost capabila sa emita o legislatie consistenta in materie. In 20 de ani au fost elaborate zece proiecte legislative care vizeaza acordarea de despagubiri, transformand procesul intr-un haos", a spus Ungureanu.

El a mai spus ca pe 7 martie se incheie ultimul termen oferit de CEDO pentru inchegarea unei legislatii in domeniu. "Este o datorie veche pe care am incercat sa o rezolv si cand eram prim-ministru, dar nu am avut timp. Aceasta prorogare cu un an ar fi trebuit sa dea ocazia guvernelor care au urmat sa intocmeasca legislatia", a adaugat Mihai Razvan Ungureanu.

Mihai Razvan Ungureanu nu crede ca demersul sau ar putea fi vazut ca un mod de a bloca asumarea raspunderii Guvernului pe tema restituirii proprietatilor.

"Ar fi absurd, dar nu m-ar mira. Nu e vorba ca blocam. Catusi de putin. Incercam sa oferim solutia pentru aceasta problema. Guvernul a avut peste 300 de zile timp sa rezolve problema. Acum, au vazut ca nu mai au timp si vin cu un proiect pe care isi asuma raspunderea. Este amatorism. Asumarea nu se va putea face pana nu vor exista dezbatere si vot pe aceasta propunere legislativa", a adaugat Ungureanu.

La randul sau, liderul senatorilor PDL Cristian Radulescu a aratat ca prin proiectul de lege se doreste nu numai restiturea integrala a proprietatilor, ci si ca acest lucru sa se intample imediat ce formalitatile vor fi "puse in opera".

"Daca Guvernul Ponta ar fi dorit sa reglementeze in domeniul proprietatii, ar fi facut-o, dar a asteptat acest dead-line al UE, pentru a-si asuma raspunderea pe un proiect incomplet si viciat, tergiversat pana in anul 2016. Odata depus acest proiect la Parlament, asumarea raspunderii nu se mai poate face pe aceeasi tema pana nu se parcurge procedura completa pentru proiectul pe care noi l-am depus. Pentru a mai putea face ceva in aceata directie si majoritatea va trebui sa accepte celeritatea dezbaterii proiectului pe care noi l-am depus", a spus Radulescu.

In opinia liderului PDL, Guvernul trebuie sa ia nota de faptul ca exista o propunere legilativa in desfasurare.

"Daca doreste reglementarea problemei, ar trebui sa se implice prin grupurile sale parlamentare. Ne asteptam la posibilitatea ca Guvernul sa incerce sa forteze nota si sa vina in fata Parlamentului, insa, exista o decizie a CC in acest sens", a adaugat Radulescu.

***

Luni, Ungureanu anunta ca parlamentarii Fortei Civice vor depune, marti, la Parlament, o initiativa legislativa privind restituirea proprietatilor confiscate de regimul comunist, pe principiul ca restituirea sau despagubirea este obligatorie.

Anuntul Fortei Civice venea la cateva ore dupa ce premierul Victor Ponta declara ca o prima forma a legii privind restituirea proprietatilor va fi discutata in sedinta de Guvern de miercuri, urmand ca luni sa fie analizata de conducerea USL, iar proiectul sa fie promovat prin angajarea raspunderii Executivului.

Guvernul intentioneaza ca angajarea raspunderii pentru proiectul de lege privind despagubirea fostilor proprietari de imobile nationalizate sa aiba loc la 19 martie, a anuntat, miercuri, premierul Victor Ponta.

"Daca astazi ajungem la o concluzie, luni o vom transmite (legea-n.r.) catre toate grupurile parlamentare, si cele aflate la putere, si cele din opozitie. Va ramane saptamana de observatii, dezbateri publice, dupa care, daca mi-am programat eu corect si daca voi avea acordul celor doua Camere, in ziua de 19, si va rog pe toti ministrii sa va notati deja, mai putin cei care aveti consilii europene - cei care aveti consilii europene, mergeti la consilii europene -, dar ceilalti, in ziua de 19, ne angajam raspunderea in fata Parlamentului", le-a spus Ponta membrilor Guvernului.

Proiectul de lege prevede ca fostii proprietari ai caselor nationalizate care nu pot fi despagubiti in natura vor primi puncte in valoare nominala de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achizitiona prin licitatie alte imobile sau le vor preschimba in bani, dar dupa 2017, in limita a 10% pe an din suma punctelor.

Fostii proprietari de imobile nationalizate ale caror dosare au fost deja solutionate de stat vor primi despagubiri in numerar in termen de trei ani, incepand cu ianuarie 2014, in transe anuale egale.

Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, anunta in 23 ianuarie, la Palatul Victoria, ca pana in luna aprilie Guvernul isi va angaja raspunderea pentru un proiect de lege privind regimul juridic al restituirii proprietatilor.

"Pana in luna aprilie, Guvernul isi va asuma raspunderea pe o lege privind regimul juridic al restituirii proprietatilor", a anuntat, atunci, Liviu Voinea.

El a precizat ca, pentru despagubirea fostilor proprietari, in proiectul de buget pe acest an sunt prevazute doar sumele aferente unor hotarari judecatoresti definitive si executorii, de aproximativ 500 milioane lei.

Conform datelor prezentate recent de Guvern, Romania a achitat deja despagubiri pentru terenuri si constructii nationalizate in cuantum total de 5 miliarde euro si mai exista solicitari de plata pentru inca 8 miliarde euro.

Persoanele care au cumparat drepturi litigioase pentru imobilele nationalizate, in cadrul proceselor de restituire a bunurilor, vor fi obligate sa achite un impozit pe diferenta dintre suma platita pentru acele drepturi si cea incasata de la stat pentru proprietate sau valoarea imobilului respectiv.

Guvernul a adoptat, recent, un memorandum privind urgentarea elaborarii noilor reglementari in domeniul restituirii proprietatilor, intocmit de ministrul delegat pentru Buget, document in care se fac propuneri pentru incadrarea in termenul acordat de CEDO statului roman pentru solutionarea problemei restituirii proprietatilor.

Potrivit deciziei Guvernului, pana la finele anului 2015 Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor urmeaza sa revada toate dosarele solutionate, inclusiv cele pentru care s-au platit despagubiri in numerar, si sa analizeze cauzele care au determinat nerestituirea bunurilor in natura sau prin echivalent, in compensare cu alte bunuri.

Totodata, pana pe data de 30 ianuarie 2013 Comitetul interministerial privind procesul de reformare a legislatiei si procedurilor din domeniul restituirii proprietatilor trebuia sa elaboreze si sa prezinte pentru prima lectura proiectul de lege privind reglementarea restituirii proprietatilor.

Fiecare minister urma sa transmita Ministerului Finantelor Publice situatia imobilelor retrocedate, a celor nou construite si, dupa caz, situatia cheltuielilor cu chiriile pentru sedii, iar Ministerul Educatiei va transmite situatiile mentionate si pentru unitatile de invatamant preuniversitar de stat.

Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor estimeaza totalul despagubirilor la 8,7 - 9 miliarde euro.

Miza mare a procesului nu sunt casele si terenurile nationalizate de la populatie, care ar fi reprezentat doar o mica parte din sumele de plata, ci despagubirile pe care statul ar putea fi obligat sa le plateasca pentru culte si minoritati.

Fostul ministru al Finantelor Publice Bogdan Dragoi a declarat in primavara anului trecut pentru Mediafax ca din totalul de 70 de miliarde lei estimat, care ar reprezenta echivalentul in bani al proprietatilor nationalizate daca toate acedstea nu ar putea fi restituite in natura, mai mult de jumatate ar reveni cultului romano-catolic, care a depus cereri de retrocedare pentru 88.000 de imobile.

De altfel, guvernul Ungureanu a incercat sa promoveze o lege de limitare a despagubirilor fostilor proprietari, dar a retras proiectul de lege, sub presiunea societatii civile si a UDMR, precum si pentru ca exista riscul ca actul normativ sa fie declarat neconstitutional.

La acea vreme, Ministerul Justitiei a sustinut restituirea in natura a proprietatilor nationalizate si esalonarea pe o perioada foarte lunga a despagubirilor banesti si a respins total propunerea initiala a Finantelor, de limitare a despagubirilor.

Se pare ca Guvernul Ponta are in vedere chiar aceasta solutie, respectiv restituirea in natura a cat mai multor imobile si terenuri si esalonarea pe o perioada mai lunga a despagubirilor banesti.

Surse guvernamentale sustineau insa ca s-a pus si problema constituirii unui nou Fond Proprietatea.