Adrian Nastase considera ca ideea lui Traian Basescu de a chema separat la consultari partidele care formeaza USL este un "smen prezidential" pentru care exista si un remediu: suspendarea presedintelui.

"Procesul verbal al BEC arata care sunt competitorii; PSD nu candideaza, nici PNL, candideaza USL. Poate ca Basescu doreste sa invite la consultari filiala din Gorj a PSD sau pe cea din Sectorul 1 a PNL?!

Exista insa un remediu la acest posibil "smen" prezidential: procedura suspendarii pentru cel care, eventual, nu ar respecta regulile statului de drept si Constitutia Romaniei.

PS. Sper ca ambasadorii UE si cei ai NATO au fost informati despre aceasta tentativa de incalcare a Constitutiei", potrivit unui articol postat pe blogul fostului prim ministru, care se afla in prezent in penitenciarul Jilava.

Acesta porneste de la afirmatia facuta de Traian Basescu - "Am o mare rugaminte: cititi legea partidelor, coroborati cu Constitutia, ca sa putem vorbi aceeasi limba" si face o analiza a acestor texte.

Care sunt principalele argumente ale lui Adrian Nastase:

  • Legea partidelor politice (legea nr. 14) a fost adoptata in 2003, in perioada "sistemului ticalosit", la initiativa unor deputati si senatori liberali (Valeriu Stoica, Andrei Chiliman, Puiu Hasotti, Radu F. Alexandru etc.) si cu amendamente ale guvernului pe care il conduceam. Aceasta lege a inlocuit Legea partidelor politice din 1996.
  • Capitolul V, intitulat "Asocierea partidelor politice", precizeaza ca "partidele politice se pot asocia pe baza unui protocol de asociere, constituind o alianta politica" (art. 28), care trebuie inregistrata la Tribunalul Bucuresti, la fel ca partidele, intr-un registru special.
  • Conform art. 22 din lege, aliantele au personalitate juridica distincta de cea a partidelor componente. Art. 32 stabileste ca daca alianta politica se prezinta in alegeri cu liste comune, candidatii trebuie sa faca parte dintr-un partid politic membru al aliantei.
  • Legea asimileaza deci alianta politica cu partidul politic (vezi art. 5, 20-22, 34, 35, 52).
  • Chiar in expunerea de motive, din 2002, a grupului liberal, se mentioneaza, intre altele, ca s-a dorit ca "inregistrarea Aliantelor politice sa parcurga aceeasi pasi ca si inregistrarea partidelor politice". Sa nu-si mai aduca aminte Basescu de perioada in care se forma o celebra alianta - Alianta D.A. si interesul de a se statua clar asimilarea aliantelor politice cu partidele?
  • Oricum, Emil Boc - ca lider al grupului PD - a sustinut aceasta forma a Legii si, in sedinta din 25 iunie 2002 si 27 iunie 2002, legea a fost adoptata la Camera, cu 209 voturi pentru si 40 impotriva (deputatii PRM). A existat, intr-adevar, o disputa - daca pot fi realizate si alte forme de asociere ale partidelor - cu formatiuni nepolitice. In final, s-a acceptat si aceasta forma de asociere, reglementata separat, in art. 32 al Legii.
  • Conform art. 55, sunt asimilate cu partidele nu numai aliantele politice, ci si "organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care participa la alegeri".
  • Legea nr. 14/2003 mai are insa un text - deosebit de interesant: "Daca niciunul dintre partidele politice participante la scrutin nu a obtinut majoritatea absoluta in Parlament, partidele politice cu reprezentare parlamentara pot constitui coalitii pentru asigurarea guvernarii. Coalitiile nu sunt supuse inregistrarii. Dar protocolul de constituire va cuprinde numai dispozitii privind asigurarea guvernarii si a sprijinului parlamentar". (art. 36)
  • Avem deci doua situatii. Inainte de alegeri - constituirea de partide sau de aliante de partide iar dupa alegeri, coalitii de guvernare. Articolul 36 a fost textul pe care l-am invocat in 2004 pentru a forma guvernul, intr-o coalitie cu UDMR, desi exista si o alianta electorala (PSD + PUR). N-a mai fost cazul, pentru ca Basescu a santajat membrii UDMR si PUR cu organizarea de alegeri anticipate si, in acele conditii, au acceptat formarea unei coalitii cu Alianta D.A.
  • Ideea de baza a art. 36 este aceea ca si daca nu exista o alianta politica anterioara alegerilor, dupa alegeri, poate fi formata o coalitie de catre mai multe partide parlamentare care sa prezinte un candidat de premier, existand majoritatea necesara.
  • Traian Basescu vrea sa citim si textul art. 103 din Constitutie, care arata ca "Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament".
  • Basescu doreste o lectura simplificata a Constitutiei, in sensul ca nu participa decat partidele politice in alegeri.
  • Daca ar fi asa, atunci Legea partidelor, care asimileaza aliantele politice partidelor, ar fi neconstitutionala. Ar fi neconstitutionala si asimilarea UDMR cu un partid politic, UDMR fiind chemat totusi din cate imi aduc aminte, la consultari la Cotroceni.
  • Evident ca o astfel de interpretare - manipulatorie - nu poate fi acceptata.
  • Ea ar fi contrara si textului art. 40 din Constitutie: "Cetatenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere".
  • Pe de alta parte, competitorii in alegerile parlamentare, conform Legii nr. 35 din 13 martie 2008, pentru alegerea Cameri Deputatilor si a Senatului, sunt partidele politice; aliantele electorale (inregistrate la BEC, inainte de alegeri); aliantele politice ("asocieri intre partide politice pe baza unui protocol de asociere inregistrat la Tribunalul Bucuresti"); organizatiile cetatenilor apartinand monoritatilor nationale.
  • Daca la alegeri candideaza si castiga USL ca alianta, pot fi invitate la consultari doar piciorul stand sau cel drept al candidatului care castiga sau pot fi invitati pe rand adidasii lor?