Modificarea Constitutiei reprezinta un obiectiv fundamental al Uniunii Social Liberale, a declarat miercuri deputatul PNL Alina Gorghiu, intr-o conferinta de presa sustinuta la sediul USL, informeaza Agerpres. Potrivit deputatului liberal, revizuirea Constitutiei ar trebui facuta intr-un climat de stabilitate politica, sociala, institutionala, fiind un subiect complex care trebuie in mod serios abordat dupa alegerile parlamentare, pentru ca in alt context risca sa devina tinta ''unor prea facile manipulari politice''.

"USL considera ca revizuirea Constitutiei va fi un subiect important pe agenda publica dupa alegerile parlamentare, cand USL va avea majoritatea necesara si suficienta acestei reforme constitutionale. Obiectivul revizuirii constitutionale ar trebui sa fie acela de a recastiga increderea cetatenilor in institutiile statului prin garantarea unui comportament predictibil, stabil si nepartizan. Revizuirea Constitutiei trebuie facuta intr-un climat de stabilitate politica, sociala, institutionala", a argumentat Alina Gorghiu.

Potrivit deputatului liberal, "revizuirea Constitutiei inseamna: recladirea increderii fiecarui cetatean in puterea Constitutiei de a-i apara drepturile si libertatile fundamentale; consolidarea regimului democratic, care presupune ca guvernarea se face in limita legii, nu conform vointei despotice a unei persoane sau a unui grup de interese; ca intre puterile statului trebuie creat un echilibru functional, viabil, astfel incat sa se evite suprapunerile. Concluzia? Fosta majoritate PDL nu s-a preocupat serios de procesul de revizuire a Constitutiei, act fundamental pentru functionarea institutiilor statului, ale carei prevederi interpretabile au generat lunga vara fierbinte a acestui an, ca sa ma limitez la un singur exemplu. Din pacate, ultimii ani au fost marcati de aparitia unor dese conflicte intre puterile in stat. Desi toate cele trei puteri in stat au fost implicate in aceste conflicte, totusi cazurile cele mai des intalnite s-au referit la conflicte intre puterea legiuitoare si cele doua componente ale puterii executive - presedinte si Guvern."

Deputatul PNL a subliniat ca Parlamentul Romaniei este si trebuie sa ramana institutia fundamentala a arhitecturii constitutionale din Romania.

"Una dintre solutii consta in stabilirea, la nivel constitutional, a unor reguli maximale cu privire la sistemul electoral, astfel incat legea electorala sa nu mai poata fi modificata radical ori de cate ori interesul unei guvernari o cere la finalul mandatului", a adaugat Gorghiu.

Deputatul liberal a mai aratat ca propunerea USL si solutia cu privire la modificarea structurii Parlamentului nu o reprezinta trecerea de la bicameralism la unicameralism, ci trecerea de la bicameralismul redundant la un bicameralism diferentiat, in care interesele multiple ale comunitatii politice sa fie reprezentate.

Alina Gorghiu a precizat ca patru elemente ar trebui luate in calcul in eventualitatea unei modificari a structurii Parlamentului prin Constitutia revizuita:

  • Senatul ar trebui sa reprezinte colectivitatile locale, nu aceeasi populatie (renuntarea la dubla reprezentare inutila);
  • Camera Deputatilor ar trebui sa aiba prioritate in fata Senatului in ceea ce priveste adoptarea legislatiei, ceea ce presupune renuntarea la impartirea ''negociata'' a materiilor legislative intre Camera Deputatilor si Senat;
  • ar trebui precizate un sistem de vot si o durata a mandatului diferite pentru senatori si deputati,
  • combaterea traseismului politic: referendum local prin care se poate retrage mandatul parlamentarului "traseist".

Printre modificarile avute in vedere de USL se numara:

* Reglementarea motiunii constructive de cenzura, dupa modelul german: demiterea primului-ministru conduce automat la desemnarea altui prim-ministru, deoarece motiunea semnifica nu numai retragerea increderii, ci si acordarea increderii altui sef al Guvernului, al carui nume este indicat de la bun inceput in motiune.

* Supunerea actelor juridice ale Parlamentului unei cenzuri exterioare de tip jurisdictional - instantelor de drept comun si/sau instantei care realizeaza controlul de constitutionalitate a legilor. De altfel, autonomia parlamentara nu semnifica absenta unui control exterior de tip jurisdictional, fara ca aceasta necesitate sa genereze o alta extrema periculoasa, si anume excesul de juridicizare.

* Eliminarea institutiei delegarii legislative din viitoarea Constitutie si introducerea unei reglementare prin care competentele legislative sa fie partajate intre Guvern si Parlament. Totodata, intrucat Parlamentul ramane unica autoritate legiuitoare a tarii, va pastra dreptul de control, modificare si anulare a tuturor actelor legislative ale Guvernului.

* Reprezentarea Romaniei la Consiliul European se va face in baza principiilor de precadere constitutionala si functionala definite de Constitutie.

"Avand in vedere ca atributiile presedintelui si ale Guvernului Romaniei in domeniul afacerilor europene sunt partajate: in materie de politica europeana de aparare si securitate, precum si in politica externa comuna a Uniunii Europene, presedintele Romaniei are precadere in a reprezenta Romania; in materie economica, sociala, bugetara, referitoare la fondurile europene, aderarea la Schengen, precum si in alte aspecte executive, primul-ministru are precadere in a reprezenta Romania si a participa la procesul decizional al Consiliului European", a explicat deputatul PNL citat de Agerpres.

Referindu-se la raporturile dintre Parlament si Guvern, Alina Gorghiu a aratat ca, in mod paradoxal, desi Constitutia actuala prevede ca Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman, realitatea este ca "Parlamentul a fost in ultimii ani vaduvit de functia de control pe care o are asupra Guvernului".

La randul sau, senatorul PSD Dan Sova a aratat ca, in ultimii ani, de cand "romanii au avut nesansa" sa-l aiba in fruntea statului pe presedintele Traian Basescu, s-a putut constata ca "doua elemente au fost puse sub semnul intrebarii in mod constant - statutul Parlamentului Romaniei de autoritate suprema reprezentativa a poporului roman si unica autoritate legiuitoare, precum si votul exprimat de catre cetateni - manifestat prin traseismul politic si prin nerespectarea algoritmului rezultat din alegeri - care poate da structura multor institutii si care trebuie respectat pentru ca aceea este vointa cetatenilor", arata agentia de presa citata.

Sova a precizat ca se intentioneaza modificarea cvorumul necesar validarii tuturor tipurilor de referendum, dar clarificata totodata si independenta reala a Justitiei, "care a devenit un fel de marota a presedintelui Basescu si PDL-ului". Sova mai spune ca trebuie clarificat si statutul procurorilor din Romania.

Senatorul PSD a afirmat ca trebuie introduse prevederi in viitoarea Constitutie referitoare si la Curtea Constitutionala, astfel incat magistratii sa fie numiti pe baza de pregatire si experienta profesionala dar sa existe prin prevederi constitutionale si o "independenta suficienta astfel incat aceasta sa fie convingatoare pentru marele public".

Potrivit social-democratului, "astazi planeaza asupra Curtii Constitutionale banuiala generala a lipsei de independenta si a subiectivismului".