De multe ori sondaje diferite arata informatii care par ar fi in disonanta, dar care de fapt sunt identice. Acest lucru este evident daca masuram intentia de vot pentru partide politice in functie de cat reprezinta acei votanti din populatia ca atare, si nu din totalul celor care intentioneaza sa voteze (asa cum sunt prezentate lucrurile de obicei), scrie Bogdan Mateescu, pe blogul lui.

De exemplu, la ultimele alegeri parlamentare PDL a luat 32% din voturi. Partidul nu a fost insa votat de 32% dintre romani, ci de 32% dintre cei 39% care au venit la vot, adica de un roman din opt.

Putem utiliza trei sondaje efectuate in ultima luna pentru a intelege care este intentia de vot reala din Romania. Evident aceste sondaje nu masoara acelasi moment, aparitia ARD nefiind luata in considerare, dar inertia scenei politice, dupa cum vei vedea, este considerabila.

Cele trei firme folosesc nu de ieri de azi ci de ani de zile metode diferite de a estima prezenta la vot:

• IMAS, mijloc august: prezenta 72% din cei aflati in tara.
• CCSB, sfarsit august: 61% din cei aflati in tara.
• CSOP, inceput septembrie: 47% din cei aflati in tara.

Lasand acest aspect la o parte si concentrandu-ne asupra intentiei de vot: aparent, scorurile partidelor formeaza o imagine neunitara. USL are 49-50% in sondajul CSOP si 62% in sondajul CCSB. PPDD este in zig-zag de la 14 procente la 8.

Ce ne spun cele trei sondaje de mai sus, daca punem impreuna informatiile de mai sus (prezenta + intentie de vot in fiecare sondaj) prin referire la totalul romanilor aflati in tara?

Sa selectam oamenii absolut siguri ca vin la vot si interesati de politica.

Ei sunt 47% din cei aflati in tara. Procentele se distribuie astfel: 23 USL, 11 PDL, 6 PPDD, 7 alte partide. USL este in jurul valorii de 50% din voturile exprimate.

Sa largim putin criteriile: poate ca prezenta la vot va fi mai mare. Inca 14% din romanii aflati in tara ar veni la vot: toti la USL.

In termenii rezultatelor alegerilor, USL obtine peste 50%.

Sa largim din nou criteriile: poate ca prezenta la vot va fi la cote mari, usor mai ridicata decat la locale. Inca 11% din romanii din tara figureaza drept votanti: 3 procente la USL, 1 la PDL, 4 sau 5 la PPDD, restul la alte partide. Victoria USL ramane consistenta.

Indiferent de ce criterii folosim, 28% din romanii aflati in tara sunt siguri ca nu voteaza.

Ce inseamna toate acestea?

1. Intentia de vot pentru PDL era limitata si stagna. Partidul era optiunea declarata a 11-12% dintre romanii aflati in tara, exact procentul de votanti ai PDL la alegerile locale. Acestia vor veni la vot in aproape orice set de circumstante... dar PDL practic nu are votanti aditionali in afara acestor 12%. Electoratul partidului era hipermobilizat dar izolat si sever limitat numeric.

2. PDL nu a reusit sa speculeze referendumul (18-20% dintre romani ar fi votat NU daca n-ar fi fost boicot) si nici sa capitalizeze increderea in Traian Basescu (care variaza in continuare intre 18% si 23%), acest ultim element fiind o problema cronica a PDL.

Daca cooptarea unor figuri din afara PDL prin ARD nu duce la recuperarea acestor procente, este foarte posibil ca asocierea cu PDL sa condamne orice proiect de unificare a dreptei.

3. Rezultatul alegerilor va fi determinat de capacitatea de mobilizare a USL. Aproape o cincime din romanii aflati in tara spun ca ar vota USL fara a fi foarte hotarati ca vor veni la vot.

Vin multi dintre ei? Vorbim de un raport 3,5-la-1 intre voturile USL si voturile PDL.

Vin putini dintre ei? Vorbim de un raport 2-la-1 intre voturile USL si voturile PDL.

USL este in situatia diametral opusa fata de PDL: are un electorat potential numeros, dar care nu este mobilizat in intregime. Aproape jumatate din electoratul maxim al USL sta sub semnul incertitudinii.

4. Pe baza punctului 3, se poate afirma ca de o prezenta mare beneficia USL. Cu fiecare votant aditional, grupul restrans si bine definit de votanti PDL scade ca pondere in totalul votantilor.

Exemplu:

• 12% din cei aflati in tara voteaza PDL.
• Prezenta la vot 50%: scorul PDL ar fi fost 12/50 =24%.
• Prezenta la vot 67%: PDL nu are sustinatori aditionali/nehotarati. Cei 17% in plus sunt sustinatori USL sau PPDD. Scorul PDL ar fi fost 12/67 = 18%.

Exista experiente trecute care sa ne ghideze apropo de ce se va intampla la parlamentare?

Votul politic de la locale - cel pentru consilii judetene - ofera indicii utile. Timp de luni de zile USL a stagnat la cota de 30-31% din totalul romanilor aflati in tara. La vot au venit noua zecimi dintre ei.

PDL era, tot timp de luni de zile, optiunea a 7% dintre romanii aflati in tara. Sondajele care creditau o prezenta la vot mai mare saltau acest scor la 12% (adica 7% erau hotarati, 5% ezitau). Intr-un final au venit la vot toti cei 12% - un efect de mobilizare psihologica datorita venirii la putere a USL tocmai inainte de locale.

Situatia s-a inversat: acum PDL are electoratul fix, iar scorul USL variaza. PDL a beneficiat de instalarea guvernului Ponta, care a mobilizat in intregime electoratul ezitant (referendumul a jucat din nou acest rol pentru democrat-liberali). Un sfert din electoratul USL de acum un an ezita daca sa vina la vot, nefiind extrem de sigur de acest lucru. Fara ei, USL risca sa nu obtina 50%. Cu ei va obtine victoria. Mingea este in terenul USL.

Comenteaza pe Sociollogica.