Senatorii si deputatii isi reiau activitatea luni, 3 septembrie, cand incepe ultima sesiune parlamentara ordinara din actuala legislatura. Potrivit liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputatilor, prioritatile legislative vor fi anuntate in ziua deschiderii lucrarilor, cu exceptia PDL, care va decide duminica strategia pentru noua sesiune. In Senat, conform procedurilor parlamentare, sesiunea va incepe cu alegerea noilor structuri de conducere in grupurile parlamentare, in comisiile permanente, fiind, de asemenea, stabilita, prin votul plenului, si componenta Biroului Permanent.
- Noua sesiune in Camera Deputatilor
Deputatul PSD Florin Iordache, vicepresedinte al Camerei Deputatilor, a declarat, pentru Agerpres, ca prioritatile legislative ale social-democratilor vor fi anuntate luni, dupa sedinta grupurilor parlamentare.
"Exista mai multe prioritati pentru fiecare domeniu de activitate care vor fi anuntate dupa sedinta grupurilor parlamentare, la deschiderea sesiunii. In domeniul juridic, prioritatile sunt cele legate de adoptarea legii de punere in aplicare a Codului penal si a legii de punere in aplicare a Codului de procedura penala. De asemenea, este o lege care vizeaza decalarea intrarii in vigoare Codului de procedura civila de la 1 septembrie anul acesta la 1 februarie 2013", a anuntat deputatul PSD.
Deputatul Eugen Nicolaescu, vicelider al grupului PNL, a precizat ca in urma unei decizii a conducerii partidului prioritatile legislative ale liberalilor vor fi stabilite in sedinta de grup parlamentar: "Luni, la ora 12,00, avem sedinta de grup. Atunci vom hotari asupra prioritatilor legislative, asa am decis".
Liderul deputatilor PDL, Mircea Toader, a declarat ca prioritatile legislative ale democrat-liberalilor urmeaza sa fie stabilite in cursul reuniunii de duminica a conducerii partidului cu parlamentarii partidului: Noi avem discutia, practic, duminica privind prioritatile legislative ale grupului si atunci vom stabili. Deocamdata, noi avem initiativele noastre, si nu pe cele ale Guvernului si in functie de prioritati pe acestea le vom sustine. In primul rand, vom sustine initiativele colegilor nostri. Si, sigur, le vom analiza si pe acelea care sunt de interes national".
Mate Andras Levente, liderul deputatilor UDMR, a precizat ca formatiunea pe care o reprezinta are mai multe proiecte in domeniul social pe care intentioneaza sa le promoveze in sesiunea de toamna a Parlamentului: "Am avut deja o sedinta cu presedintii de organizatii la Cluj-Napoca, urmand ca dupa sedinta de grup de luni sa oferim mai multe detalii. Avem mai multe proiecte in domeniul social pe care vrem sa le promovam. (...) Va pot confirma, ca un exemplu, acele sume de bani pe care le primesc mamele care intra in concediu de maternitate. In acest domeniu vom avea un proiect de lege. Incercam sa revenim la vechea forma a legii".
Deputatul Niculae Mircovici, reprezentant al grupului minoritatilor nationale in conducerea Camerei, in calitate de secretar, a declarat ca intre prioritatile minoritatilor se afla modificarea Codului fiscal, a statutului minoritatilor, precum si sustinerea acelor proiecte promovate de Guvern care vor conduce la imbunatatirea vietii oamenilor: "In primul rand, avem problema aceea privind modificarea Codului fiscal, in legatura cu netaxarea identica a masinilor si utilajelor agricole aduse din afara. La fel ca si ultima prostie a Guvernului Boc. Au taxat masinile si utilajele agricole la fel ca si masinile de lux si am ajuns in situatia sa creasca la unele impozitul pana la 600% sau chiar mai mult".
Potrivit acestuia, o alta modificare legislativa pe care grupul minoritatilor nationale o are in vedere ca prioritara este cea legata de statutul minoritatilor: "Bineinteles, pe varianta pe care noi o dorim, nepunand in discutie capitolul V. Si in rest sunt masurile care au fost promise de Guvernul Ponta atunci cand am dat mana in primul moment. Acelea care sa duca la imbunatatirea nivelului de trai, la diminuarea efectelor masurilor luate pentru ideea de rezolvare a crizei economice. Masuri reale de iesire din criza, si nu curbe de sacrificiu. Deci, modificari legislative care sa elimine nedreptatile facute de aceste curbe de sacrificiu, care nu au avut ca efect iesirea din criza, dupa opinia noastra. Noi mergem, in principal, pe urmatoarele: pe scaderea costului muncii, pe reducerea taxelor si impozitelor, imbunatatirea sistemului de colectare".
Liderul deputatilor progresisti, Luminita Iordache, a declarat ca grupul parlamentar pe care-l conduce va sustine proiectele de lege proprii, dar si pe cele ale colegilor din PSD, in vederea asigurarii stabilitatii Romaniei: "Luni vom avea o intalnire a grupului parlamentar, in urma careia vom anunta prioritatile legislative. Vom discuta toate proiectele colegilor nostri si ale celorlati colegi din alianta - dupa cum stiti, sustinem Guvernul Ponta - si o sa vedem, prioritar, pe care le sustinem. Important este sa asiguram stabilitatea Romaniei. Acesta este cel mai important lucru".
Intrebata daca proiectul de lege privind taxarea marilor averi ramane o prioritate legislativa a progresistilor, Luminita Iordache a confirmat: "Taxarea marilor averi este prioritatea noastra numarul unu, proiect de lege care este sustinut si de PSD. Dupa cum stiti, PNL nu a votat in sesiunea trecuta acest proiect. Banuim ca dupa negocierile pe care urmeaza sa le avem sa se ajunga la concluzia ca este necesara o asemenea lege".
La comisiile de specialitate pentru avizare in fond se afla la ora actuala 597 de initiative legislative, 553 dintre acestea fiind cu termenul de avizare depasit, potrivit site-ului Camerei Deputatilor. La insumarea initiativelor legislative s-a tinut cont de proiectele transmise pentru raport comun mai multor comisii, precizeaza site-ul Camerei.
Numarul actual al deputatilor, potrivit datelor prezentate pe site-ul Camerei, se ridica la 309, in urmatoarea configuratie: PDL - 106, PSD - 91, PNL - 56, UDMR - 20, Grupul parlamentar al minoritatilor nationale - 16, Grupul parlamentar progresist - 12, deputati fara apartenenta la un grup - 8.
- Noua sesiune in Senat
Conform procedurilor parlamentare, sesiunea va incepe cu alegerea noilor structuri de conducere in grupurile parlamentare, in comisiile permanente, fiind, de asemenea, stabilita, prin votul plenului, si componenta Biroului Permanent al Senatului.
Functia de presedinte al Senatului este detinuta in continuare de USL. Presedintele PNL, Crin Antonescu, urmeaza sa isi reia activitatea in aceasta calitate dupa ce perioada cat a fost presedinte interimar al Romaniei s-a incheiat, Traian Basescu, care a fost suspendat in data de 6 iulie, revenind la Palatul Cotroceni.
In ceea ce priveste functiile din Biroul permanent si cele de la conducerea comisiilor, acestea se negociaza, pe baza algoritmului politic, la inceputul legislaturii, partidele urmand sa-si nominalizeze reprezentantii pentru acestea la inceputul fiecarei sesiuni.
Departamentul legislativ a transmis, in cursul acestei saptamani, conducerii Senatului un documentar cu privire la apartenenta politica a senatorilor in grupurile parlamentare si in Biroul permanent.
Potrivit acestuia, pentru sesiunea septembrie-decembrie 2012, dintre cele 12 functii in Biroul permanent patru ar putea reveni grupului PSD, care este format din 41 de senatori si are o pondere in structura Camerei superioare a Parlamentului de 33,21%.
Grupurilor parlamentare ale PDL si PNL din Senat le-ar putea reveni cate trei functii in Biroul permanent, democrat-liberalii avand 34 de senatori si o pondere de 27,54% iar liberalii - 27 de senatori, cu o pondere in structura Senatului de 21,87%.
Grupul progresist, format din 12 senatori, cu o pondere de 9,72%, ar putea avea un reprezentat in conducerea Senatului. Tot un reprezentat in Biroul permanent al Senatului ar putea avea si grupul parlamentar al UDMR, format din sapte senatori (pondere de 5,67%).
Grupul independentilor nu va avea niciun reprezentat in Biroul permanent, senator independent, la acest moment, fiind numai Mircea Geoana, fost presedinte al acestei Camere.
Potrivit vicepresedintelui Petru Filip, functiile de vicepresedinte al Senatului ar putea fi impartite astfel: grupului PSD i-ar putea reveni doua functii, grupului PNL - una, iar grupul PDL ar putea sa incerce sa isi recapete functia de vicepresedinte cedata grupului progresist.
In acest moment, functiile de vicepresedinti ai Senatului sunt ocupate de Petru Filip (PSD), Ioan Chelaru (PSD), Laurentiu Chirvasuta (grupul parlamentar progresiv) iar grupul parlamentar al PNL urmeaza sa desemneze un senator pentru ocuparea acestei functii ramase vacanta dupa demisia lui Dan Voiculescu (PC).
Functiile de secretari sunt ocupate de Gheorghe David (PDL), Alexandru Peres (PDL), Vasile Cosmin Nicula (PSD) iar grupul parlamentar al PSD urmeaza sa isi desemneze secretarul in Biroul permanent al Senatului, functie ramasa vacanta dupa demisia lui Adrian Tutuianu.
Radu Berceanu (PDL), Gheorghe Marcu (PSD), Dan Radu Rusanu (PNL) si Attila Verestoy (UDMR) ocupa functia de chestor al Senatului.
In sedinta extraordinara a plenului Senatului din 5 iulie s-a incercat completarea componentei Biroului permanent, insa, din pricina lipsei cvorumului necesar, dezbaterile nu au ajuns la nicio concluzie.
La acel moment, viceliderul grupului PDL Toader Mocanu l-a reconfirmat pe Gheorghe David pentru functia de secretar al Senatului si i-a propus pe Alexandru Peres pentru functia de vicepresedinte in locul lui Petru Filip, care a demisionat din PDL, si pe Mihai Stanisoara pentru functia de secretar in locul lui Alexandru Peres.
In aceeasi sedinta, liderul grupului PSD, Ilie Sarbu, a spus ca social-democratii il propun ca secretar in Biroul permanent al Senatului pe Valentin Calcan, in locul lui Adrian Tutuianu, iar liderul senatorilor liberali, Mario Oprea, i-a propus pe chestorul Dan Radu Rusanu ca vicepresedinte, in locul lui Dan Voiculescu si pe Ioan Ghise pentru functia de chestor, in locul lui Rusanu.
Distribuirea functiilor din Biroul permanent al Senatului va fi stabilita luni, dupa discutiile din grupurile parlamentare si dupa negocierile dintre liderii acestora.
Pe de alta parte, in aceasta sesiune parlamentara s-a modificat si cvorumul necesar sedintelor. In prezent fiind 122 de senatori, cvorumul este de 62.
Senatul a finalizat sesiunea precedenta fara prea multe restante, urmand sa reia discutiile, in sedintele viitoare de plen, asupra unor proiecte de lege care reglementeaza domeniul social si care propun modificari ale Codului muncii, precum si modificari ale legislatiei privind sistemul unitar de pensii, asistenta sociala, prevenirea violentei in familie, promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, indemnizatia pentru cresterea copilului sau acordarea tichetelor de masa.
Restante au ramas din sesiunea trecuta propunerea de lege a senatorilor Gabriel Mutu si Iulian Urban care modifica legea de functionare a Curtii Constitutionale in sensul ca o persoana care a facut parte dintr-un partid politic nu poate ocupa functia de judecator al CCR, proiectul de lege privind modificarea Legii audiovizualului, propunerea legislativa privind impartirea administrativ-teritoriala a Romaniei, toate acestea fiind adoptate tacit de Camera Deputatilor, precum si propunerea legislativa privind statutul de autonomie al Tinutului Secuiesc, care a fost respinsa de Camera Deputatilor.
