Comisia Juridica a luat in discutie marti ordonanta Guvernului care restrange atributiile Curtii Constitutionale si care a fost declarat neconstitutionala de judecatorii CCR. Juristii au decis sa mentina retragerea atributiilor CCR pe hotararile cu caracter intern si de regulament. Mai exact, potrivit vicepresedintelui Comisiei Florin Iordache revocarea presedintilor de Camere Roberta Anastase si Vasile Blaga si cea a Avocatului Poporuluinu mai pot fi contestate la Curtea Constitutionale. Tot Iordache explica ca restul hotararilor Parlamentului "care au caracter normativ si care afecteaza valori si principii constitutionale" pot fi atacate la Curtea Constitutionala.

La sedinta Comisiei Juridice deputatii USL, sustinuti de UNPR, au propus ca judecatorii Curtii Constitutionale sa nu decida pe hotararile Parlamentului care tin de autonomia interna a acestei institutii. In semn de protest deputatii PDL s-a retras de la dezbaterile din Comisia Juridica acuzand parlamentarii USL ca nu respecta deciziile CCR.

"Nu vrem sa restrangem atributiile Curtii, dar nu putem fi subordonati CCR. Noi propunem ca hotararile care vizeaza autonomia interna a Parlamentului sa nu fie atacate la CCR. Altfel schimbam emblema si spunem ca Parlamentul este anexa Curtii Constitutionale. Ce a devenit Parlamentul asta, bataia de joc a cui", a explicat Iordache.

Raportul Comisie Juridice urmeaza a fi supus la vot in plenul Camere Deputatilor miercuri, 18 iulie. Senatul este camera decizionala in acest caz.

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a stabilit ca eliminarea atributiei CCR de a se pronunta asupra constitutionalitatii hotararilor plenului Camerei Deputatilor, plenului Senatului si plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului nu face decat sa stirbeasca autoritatea acesteia si ''sa infranga principiile statului de drept, conducand la dificultati deloc imprevizibile in realizarea unei politici de stat adecvate consolidarii si dezvoltarii unui stat democratic'.

In motivarea Curtii la decizia privind neconstitutionalitatea legii de restrangere a atributiilor CCR se arata, totodata, ca solutia aleasa de Guvern de a adopta, cu putin timp inainte ca instanta de contencios constitutional sa se pronunte asupra constitutionalitatii legii cu care a fost sesizata, o ordonanta de urgenta, care preia integral continutul normativ al legii criticate, ''pune in discutie comportamentul neconstitutional si abuziv al Guvernului fata de Curte''.

''Examinand, in cadrul controlului de constitutionalitate a priori, dispozitiile (...) instanta de contencios constitutional a retinut ca (...) CCR este garantul suprematiei Constitutiei si unica autoritate de jurisdictie constitutionala in Romania'', se precizeaza in motivare.

In virtutea acestor prevederi, Curtea asigura controlul de constitutionalitate al actelor, procedurilor sau imprejurarilor cu privire la care a fost sesizata, constatand conformitatea sau neconformitatea acestora cu Legea fundamentala, arata CCR.

In consecinta, modificarea legislativa ''nu face decat sa stirbeasca autoritatea Curtii Constitutionale - institutie fundamentala a statului si sa infranga astfel principiile statului de drept, conducand la dificultati deloc imprevizibile in realizarea unei politici de stat adecvate consolidarii si dezvoltarii unui stat democratic, in care respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie''.

Curtea constata, de asemenea, ca excluderea de la controlul de constitutionalitate a tuturor hotararilor plenului Camerei Deputatilor, hotararilor plenului Senatului si hotararilor plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului nu se fondeaza pe statul de drept, ci, eventual, pe considerente de oportunitate, care, prin esenta sa, presupune subiectivismul, interpretarea si arbitrariul.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si primului-ministru, urmand sa se publice in Monitorul Oficial.