Presedintele Traian Basescu a afirmat duminica, intr-o declaratie de presa la Palatul Cotroceni, ca "sacul cu bani" cautat in ultima perioada pentru reintregirea salariilor - si anume cei peste 5 miliarde de euro aflati in rezerva Ministerului de Finante - este intangibil, fiind o rezerva strategica a Romaniei, iar banii de salarii provin din "ceea ce am convenit cu FMI" la misiunile anterioare, adica din "dreptul de a modifica deficitul de la 1,9% la 2,2%". "Avem spatiu fiscal pentru a plati integral diferenta de salarii pentru bugetari", a spus seful statului.

Totodata, el a precizat ca "sustine fara rezerve revenirea la salariile de dinainte de reducere" si ca aceasta masura "nu produce niciun fel de deficit crescut la fondul de sanatate si la fondul de pensii". "Aflu astazi ca presedintele nu e de acord cu revenirea la salarii daca afecteaza deficitul structural de la sanatate si pensii. E o mare minciuna", a spus Basescu, facand referire la unele interpretari ale declaratiilor sale de la intalnirea cu delegatia FMI, CE si BM.

Presedintele Basescu a primit, duminica, la Cotroceni, delegatia comuna a Fondului Monetar International, Comisiei Europene si Bancii Mondiale, in cadrul intalnirii, el declarand ca nu va trimite scrisoarea de intentie cu FMI catre Parlament, daca nu va fi respectat principiul neafectarii deficitelor structurale ale fondului de asigurari de sanatate si ale fondului de pensii.

Declaratiile presedintelui Traian Basescu:

• Nu am avut nicio intentie sa fac astazi vreo declaratie de presa in urma intalnirii cu FMI, dar constat un lucru relativ neplacut pentru mine, intr-o zi care imi marcheaza cariera poltica definitiv. Sunt doi ani de cand am anuntat masuri extrem de dificile pentru populatie. Va asigur ca nu am facut-o pentru ca mi-a placut, ci pentru ca nu exista alta solutie la acel moment; mi s-a parut ca era mai important sa nu ajungem intr-o situatie de genul Grecia, decat sa nu-mi asum responsabilitatea de a face acel anunt atat de dureros pentru foarte multi dintre romani

• Vad ca si azi se continua aceeasi manipulare ca exact acum doi ani. Atunci nimeni nu a vrut sa explice ca, fara taierea salariilor cu 25%, am fi fost toti cei 22 de milioane intr-o situatie extrem de grea.

• Azi, aflu ca presedintele nu e de acord cu marirea salariilor, daca se afecteaza deficitul structural de la sanatate si pensii. Este o mare minciuna. Ceea ce eu am spus este exact ceea ce am sustinut si sustin in continuare. Sustin fara rezerve revenirea la salariile de dinainte de reducere, lucru pe care l-am spus Fondului si fostului guvern, si in Parlamentul Romaniei, si noului guvern, prim-ministrului desemnat

• Pot presupune ca nu toata lumea vrea sa manipuleze, ci e o neintelegere, care vine din neintelegerea unor mecanisme de functionare a bugetului

• Marirea de salarii nu produce niciun fel de deficit structural crescut la fondul de sanatate si la fondul de pensii. Dimpotriva, marirea salariilor reduce deficitul la fondul de pensii, ca urmare a aplicarii CAS pe o suma mai mare pentru fiecare salariat bugetar

• Anul trecut bugetul de stat a platit circa 3 mld de lei pentru fondul de sanatate. Eu am precizat FMI ca nicio masura care ar viza cresterea deficitului la fondul de sanatate nu e acceptabila, pentru ca efectele sunt mai putine medicamente si mai multe arierate, mai multe datorii pentru buget catre furnizorii de medicamente. Aici nu acceptam nicio masura care sa duca la incasari mai mici la fondul de sanatate

•  Fondul de pensii are un deficit de circa 3,6 mld de euro, 16 mld de lei. Cresterea salariilor nu duce la accentuarea deficitului, dimpotriva, la reducerea lui cu circa un mld

• Asa ca interpretarea data - "presedintele a spus ca nu accepta cresterea deficitelor structurale, ca atare nu e de acord cu cresterea salariilor" - e total gresita. Am vrut sa previn FMI ca e de neacceptat orice eventuala masura populista intr-un an alectoral

• Masura revenirii la salarii nu e de natura sa afecteze niciunul din cele doua fonduri in mod negativ. Lipsa de informatie sau de cunostinte face sa se duca dezbaterea catre directii absolut eronate

• In ultima perioada se cauta sacul cu bani, pe care guvernul care se pregateste sa plece spune ca l-a lasat, iar cel care se pregateste sa vina spune ca nu l-a gasit. Nu vreau sa fiu arbitru in disputele politice dintre partide, dar pentru corecta informare doresc sa stiti urmatoarele lucruri.
  

• In rezerva Finantelor se afla peste 5 mld euro, bani imprumutati de pe piata cu un singur motiv: sa ne putem plati la timp creditele scadente care vor urma in urmatoarele luni. Rezerva s-a facut pentru ca Romania sa nu fie vulnerabila la imprumuturi prompte. Oricine stie ca nu am o rezerva in spate imi va oferi bani foarte scumpi. Or, acum, Romania este in afara acestui risc. Privim si la prognozele pentru Zona Euro si vedem ca se intra in recesiune. Romania avea obligatia sa fie prudenta, sa nu mai fim ca in 2009
  

• Acest saculet cu bani e intangibil. Este o rezerva strategica a Romaniei care poate fi utilizata numai in folosul tuturor romanilor si nu pentru altceva
  

• Unde sunt banii de salarii? Ca iar nu gasim un sac. Sunt in ceea ce am convenit cu FMI. La misiunea din ianuarie-februarie, ca si la ultima misiune din 2011, inainte de a se scrie bugetul, am stabilit ca in anul 2012 intentia guvernului e sa reintregeasca salariile

• Am spus atunci ca mergem pe 1,9% deficit pe cash cu posibilitatea sa mergem pana la 2,2%, chiar 2,3% daca va fi necesar, in cursul anului 2012. De ce aceasta diferenta? Dintr-un motiv simplu: la ora aceea nu se stia cum va evolua economia romaneasca si nici cea europeana, erau prognoze
  

• Deci, rezerva pentru plata salariilor, daca economia nu a mers mai pozitiv decat ne-am fi asteptat, este in dreptul de a ne modifica deficitul de la 1,9% la 2,2%
  

• In urma evolutiilor din prima parte a anului, este evident ca deficitul, asa cum se executa bugetul acum, e mai mic, de 1,84%. In baza intelegerii din ianuarie, la mijlocul anului guvernul va putea majora deficitul prin corectarea bugetului de la 1,9% la 2,14%

• Avem spatiu fiscal pentru a plati integral diferenta de salarii pentru bugetari

• Din acest motiv spun: e doar o decizie politica, pe care o sustin fara rezerve, avand in vedere efectele pe fondul de pensii, pe fondul de sanatate si pe cresterea consumului care, iarasi, aduce prin TVA o parte din bani inapoi
  

• Asta e solutia pentru Romania in acest moment, in care Europa se autodeclara a fi deja in recesiune, o usoara stimulare a consumului

• O alta problema apare prin ultimele hotarari ale CCR cu privire la pensii si aici va trebui sa gasim o solutie. Eu nu am inca, dar este clar ca, daca vom lua decizia sa facem ceva, si Guvernul va trebui sa faca, voi discuta si cu ministrul de Finante Florin Georgescu si cu premierul desemnat Victor Ponta cum sa gasim o solutie pentru a rezolva obligatia politica asumata. Este adevarat, nu era guvernul dumnealor, dar asta nu inseamna ca Romania se rupe numai pentru ca se schimba guvernele si angajamentele nu se mai respecta doar pentru ca se schimba guvernele. Insa trebuie sa gasim o solutie si legala si financiara si pentru problema generata de decizia Curtii Constitutionale

• Trag concluzia - niciodata la ultimele trei misiuni nu am spus FMI ca nu trebuie sa revenim la salariile din 2012 si, ca si in Parlament, si azi in discutiile cu FMI nu puteam sustine decat acelasi lucru. Usoara stimulare a consumului, intr-o perioada in care cresterea economica a partenerilor nostri comerciali e sub semnul intrebarii, reducerea usoarea a deficitelor fondurilor de sanatate si de pensii
• Romania isi asumase responsabilitatea sa coboare de la 9,6% cheltuielile cu personal bugetar la 7% pentru 2015. Anul 2011, urmare a disponibilizarii a peste 200.000 de bugetari, ne-a adus la 6,9% din PIB cheltuieli cu angajatii din sectorul public. Romania si-a indeplinit obligatiile
• Nimeni nu a vrut ca sectorul bugetar sa fie chinuit, dar nu am avut alta solutie. Oamenii aia au suportat cea mai grea lovitura a masurilor de austeritate. E corect moral, politic si economic ca prioritatea sa fie reintregirea salariilor

• Am discutat cu delegatia FMI despre reforma intreprinderilor, procesele de desemnare a managerilor privati, precum si cele de accelerare a privatizarilor
• Nimeni nu vorbeste de privatizare integrala a Hidroelectrica, a Romgaz. Statul trebuie sa fie majoritar, iar privatizarile de 10-15% sunt binevenite pentru ca asigura finantarea pentru retehnologizarea acestor intreprinderi
  
• Problema privatizarii trebuie gestionata in limitele in care acest proces aduce bani pentru modernizarea societatilor. Tranzgaz are nevoie acuta de modernizarea statiilor de repompare, inlocuire conducte
• Deci avem nevoie ca aceste privatizari sa se faca in folosul companiilor. La Transelectrica s-au dus bani in bugetul de stat, dar opinia mea este ca banii trebuie sa mearga la retehnologizarea acestor companii, pentru ca nu intentionam o privatizare majoritara, ci doar atat cat ne trebuie pentru ca aceste companii sa-si asigure sursa de finantare pentru retehnologizare
  

• Absorbtia fondurilor europene e inca nesatisfacatoare, dar in progrres

• Ramane o prioritate legea sanatatii si, chiar daca supar pe cineva, credinta mea e ca, pana cand la finantarea sistemului de sanatate nu va avea aces si sectorul privat, nu vom avea un sistem de sanatate performant. Imi e greu sa intrevad in urmatorii 5-6 ani o crestere a veniturilor bugetului care sa ne permita sa asiguram o buna calitate a serviciului medical catre populatie fara implicarea sectorului privat
• Spre exemplu, eu am o asigurare, ca om care circula mult in lume, nu am avut unde sa o fac in Romania si pe care a trebuit s-o platesc unei case de sanatate de undeva din Europa, ca sa pot avea acces la servicii de sanatate oriunde in Europa
  
• Ganditi-va la cat de mult circula romanii. Nu putem sa ramanem intr-un sistem de stat ancrasat, care probabil, cand va anunta pachetul minim de servicii, vom constata ca in Germania sau in Franta un roman este vulnerabil. Deci vreau sa pot sa ma asigur suplimentar cu banii mei, aici, in Romania. Vreau sa stiu ca exista o salvare in orice comuna, sa aiba sanse la acces la urgenta imediat si cel din mediul rural, ca si cel din Bucuresti