Fostul senator PSD Ion Moraru, propus pentru sefia Secretariatului General al Guvernului, este cercetat de Parchetul instantei supreme, pentru remiterea catre judecatori a doua declaratii de avere ale Rodicai Stanoiu care par a fi scrise si semnate de persoane diferite, fapte denuntate de CNSAS, scrie Mediafax.
In 19 ianuarie 2006, fosta senatoare Rodica Stanoiu ar fi depus, in acelasi timp, doua declaratii de avere, datate 9 ianuarie 2006, pentru care i s-ar fi eliberat o singura dovada de primire, de catre fostul secretar general al Senatului de atunci, Ion Moraru.
Astfel, in martie 2011, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) a denuntat procurorului general al Romaniei "fapte penale de natura sa aduca o vatamare grava infaptuirii justitiei, precum si activitatii CNSAS", referitoare la declaratiile de avere depuse de Senat in procesul Rodicai Stanoiu, de la Oradea.
La solicitarea agentiei Mediafax, miercuri, Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a comunicat ca dosarul constituit in urma denuntului CNSAS "se afla in acte premergatoare inceperii urmaririi penale".
"Cauza la care faceti referire se afla in lucru la procurorii Sectiei de urmarire penala si criminalistica, ca urmare a infirmarii solutiei de neincepere a urmaririi penale dispusa in cursul anului 2011, fata de persoanele pe care le-ati mentionat in prezenta cerere", se mai arata in raspunsul Parchetului ICCJ.
CNSAS a reclamat, intr-un denunt obtinut de Mediafax, faptul ca Senatul a comunicat doua declaratii de avere ale Rodicai Stanoiu - care contesta in instanta calitatea de colaborator al fostei Securitati, sustinand ca notele informative ce ii sunt atribuite nu sunt scrise de ea - care par a fi scrise si semnate de persoane diferite.
Declaratiile de avere - completate si semnate de Stanoiu - au fost solicitate de catre judecatori pentru a se putea face comparatii intre scrisurile de pe acte, initial fiind trimisa de catre Senat doar o copie dupa declaratia din 9 ianuarie 2006.
"In fapt, pe rolul Curtii de Apel Oradea Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ se afla dosarul nr. 48681/3/2008, ce are ca obiect contestatia formulata de Rodica Stanoiu impotriva deciziei Colegiului CNSAS prin care s-a retinut ca aceasta a avut calitatea de colaborator al politiei politice comuniste. La termenul din 3 noiembrie 2010, instanta de judecata a hotarat formularea unei adrese catre Senat, pentru a trimite la dosar, in original, Declaratia de Avere completata de doamna Stanoiu, in calitate de senator, la data de 9 ianuarie 2006", arata CNSAS.
Potrivit sursei citate, "declaratia urmeaza a servi ca inscris de comparatie la realizarea unui raport de expertiza grafoscopica". Concret, spune CNSAS, o serie de note informative adresate fostelor organe de Securitate trebuie comparate cu mai multe scripte de comparatie, printre care si declaratia amintita, pentru a stabili daca reclamanta este autoarea notelor informative.
"Copia respectivei declaratii mai facuse obiectul a doua rapoarte extrajudiciare de constatare tehnico-stiintifica in anul 2006. Rapoartele din 2006 folosisera forma printata a Declaratiei ce fusese publicata in acel an, pe pagina de internet a Senatului, la rubrica destinata declaratiilor de avere si interese", mai arata sursa citata.
Astfel, in urma unei alte cereri inaintate de catre Curtea din Oradea, secretarul general al Senatului, Ion Moraru, a comunicat: "Avand in vedere noua dumneavoastra solicitare din 16 decembrie 2010 si tinand seama de necesitatea transmiterii originalului declaratiei de avere pentru efectuarea expertizei grafoscopice, va transmitem alaturat originalul declaratiei de avere, precum si al declaratiei de avere rectificate ale doamnei senator Rodica Mihaela Stanoiu, care dateaza din 9 ianuarie 2006".
Astfel, CNSAS a constatat diferentele intre copia conformata, pe de o parte, respectiv asa-zisul original, pe de alta parte constau, in primul rand, in scrierea diferita, dar si modalitatile de executare a semnaturii, de la finalul celor doua inscrisuri.
"Este evident ca daca institutia noastra nu ar fi sesizat aceasta diferenta si nu ar fi invederat-o instantei, asa-zisul original ar fi fost folosit la realizarea expertizei grafoscopice, cu consecinta alterarii rezultatului acesteia, astfel incat nu s-ar fi putut ajunge la aflarea adevarului si la justa solutionare a cauzei", noteaza in denuntul facut la Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, CNSAS.
Cat priveste justificarea Senatului, exprimata printr-un comunicat oficial, CNSAS arata ca aceasta Camera a Parlamentului sustine, in esenta, ca la data de 19 ianuarie 2006, Stanoiu ar fi depus, in acelasi timp, doua declaratii de avere, datate la 9 ianuarie 2006, pentru care i s-ar fi eliberat o singura dovada de primire.
De asemenea, la 15 februarie 2006 s-a depus rectificarea acestei declaratii (rectificarea fiind completata dactilografiat).
"Ipoteza ca doamna Stanoiu Mihaela-Rodica ar fi depus, in acelasi timp, doua declaratii de avere, datate la 9 ianuarie 2006, pentru care i s-ar fi eliberat o singura dovada de primire (!) nu poate fi primita din mai multe motive: nu se poate explica ratiunea pentru care o persoana ar depune in aceeasi zi doua declaratii de avere; eventuala corectare a unor date se putea face printr-o declaratie de rectificare, depusa ulterior, pentru care se elibera o noua dovada de primire (ceea ce s-a si intamplat in speta, prin depunerea rectificarii dactilografiate depuse la 15 februarie 2006); nu se poate explica ratiunea pentru care Senatul ar fi eliberat o singura dovada de depunere pentru cele doua declaratii; nu se poate explica pentru ce respectivele declaratii, depuse in aceeasi zi, ar fi completate cu doua tipuri de scris si doua tipuri de semnatura; nu se poate explica de ce pe pagina de internet a Senatului nu au fost expuse decat Declaratia de Avere care a fost conformata cu originalul si care a fost expertizata in 2006, precum si rectificarea dactilografiata depusa la 15.02.2006; justificarea comunicata de Senat vine in contradictie cu cele doua adrese de inaintare transmise instantei de aceeasi institutie si care fac referire la o singura declaratie de avere depusa la Senat la data de 19 ianuarie 2006 (nu se face referire la doua declaratii depuse in aceeasi zi)", nota CNSAS.
De asemenea, adresele de inaintare fac referire si la rectificarea dactilografiata depusa la Senat la data de 15 februarie 2006.
"Toate aceste aspecte duc, in opinia noastra, la concluzia ca in speta s-au comis infractiunile de fals material in inscrisuri oficiale (prevazuta si pedepsita de art. 288 Cod Penal), precum si de uz de fals (prevazuta si pedepsita de art. 291 Cod Penal)", sustine CNSAS, solicitand procurorului general al Romaniei sa dispuna efectuarea de cercetari pentru elucidarea cazului.
Vineri, 25 martie, la Curtea de Apel Oradea s-a desfasurat un nou termen in procesul in care fostul ministru de Justitie Rodica Stanoiu contesta calitatea de colaborator al Securitatii.
In cadrul dezbaterilor, judecatorii au luat act de o adresa a Institutului National de Expertize Criminalistice (INEC) Bucuresti, care a comunicat ca are doar sase experti in domeniul grafologic, iar trei dintre acestia au efectuat deja o expertiza in acest dosar, care a fost dispusa inainte de stramutarea procesului la Oradea.
In consecinta, in cazul in care cercetarea grafologica efectuata in cauza la cererea Curtii de Apel Oradea ar fi contestata, nu ar mai exista posibilitatea unei contraexpertize, care se realizeaza obligatoriu de catre o alta comisie de trei experti decat cea care a facut prima analiza.
Prin urmare, judecatorii Curtii de Apel Oradea au dispus inaintarea documentelor care urmeaza sa fie analizate Laboratorului Interjudetean de Expertize Criminalistice Timisoara.
"Astfel, in cazul in care prima expertiza efectuata de catre Laboratorul de la Timisoara ar fi contestata, ar exista posibilitatea efectuarii unei noi expertize de catre INEC Bucuresti", a declarat, pentru Mediafax, purtatorul de cuvant al Curtii de Apel Oradea, judecatorul Claudia Rus.
Dosarul Rodicai Stanoiu cu CNSAS se judeca la Curtea de Apel Oradea dupa ce Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis, in martie 2010, stramutarea procesului de la Curtea de Apel Bucuresti la cea din Oradea.
Instanta suprema a decis mentinerea tuturor actelor facute pana atunci in acest dosar, astfel ca va fi facuta o noua expertiza grafoscopica dispusa de Curtea de Apel Bucuresti in octombrie 2009.
Rodica Stanoiu a solicitat instantei supreme ca dosarul sau cu CNSAS sa fie mutat de la Curtea de Apel Bucuresti la alta instanta egala in grad, invocand presiunea mediatica.
In 27 octombrie 2009, Curtea de Apel Bucuresti a admis o solicitare a CNSAS de intocmire a unei noi expertize grafoscopice in procesul in care Rodica Stanoiu a contestat actul CNSAS privind colaborarea ei cu Securitatea.
Cele sase documente propuse pentru comparatie cu notele de la Securitate ar fi fost scrise de Rodica Stanoiu in perioada anilor '70 - '80 si au fost date Directiei de Pasapoarte. Consilierul CNSAS preciza atunci ca aceste documente sunt cele mai potrivite pentru a fi comparate cu notele informative presupus a fi date de Stanoiu la Securitate, pentru ca unele dintre ele sunt din anul 1983, perioada in care se presupune ca aceasta ar fi dat note informative Securitatii.
Ultima expertiza grafoscopica realizata de Institutul National de Expertize Criminalistice arata ca scrisul din notele informative de la Securitate semnate cu numele conspirativ "Sanda" si cel din documentele prezentate de Rodica Stanoiu instantei nu sunt ale aceleiasi persoane.
Rodica Stanoiu afirma, in noiembrie 2006, intr-o emisiune televizata, ca dosarul "Sanda" care exista la CNSAS este unul de urmarire si contine 1.600 de pagini, care cuprind perioada 1978-1982.
"Dosarul de informator mi s-a fabricat in perioada 2003-2004, sub guvernarea PSD, la comanda unui vicepresedinte al unui serviciu secret. Radu Timofte nu a stiut nimic despre acest lucru", afirma Stanoiu (care a trecut la PC - n.r.), adaugand ca si alte dosare de Securitate au fost modificate in aceeasi perioada.
Rodica Stanoiu declara ca cele 18 note informative care i se atribuie nu ii apartin si ca ar fi fost plastografiate, avand drept model scrisul sau din perioada de dupa 1990.
"Toata plastografia este facuta dupa 1990. A existat o perioada in viata mea cand am avut un scris diferit, deoarece am avut o operatie la coloana vertebrala. Aceste note care mi se atribuie copiaza acel scris. Ceea ce mi se pare incredibil este ca in acele note exista doua sau trei scrisuri diferite. Cu exceptia unei singure note, care are un ton mai elevat si mai normal, toate sunt la nivel de mahala. Acea Sanda este mult prea inculta", spunea Stanoiu, care preciza ca este o buna cunoscatoare a limbii si n-ar fi facut asemenea greseli.
Rodica Stanoiu a refuzat sa declare daca a colaborat sau nu cu Securitatea.
"Am dreptul sa tac. Nu ma puteti obliga sa declar ceva", afirma ea.
Fostul ministru al Justitiei Rodica Stanoiu nu s-a prezentat la primul termen de judecata de la Curtea de Apel Oradea al procesului cu Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, Stanoiu motivand ca este plecata in strainatate, astfel ca procesul a fost amanat.
La termenul din 8 septembrie 2010, Curtea de Apel Oradea a dispus efectuarea unei noi expertize grafologice in proces, care sa stabileasca autenticitatea notelor informative catre fosta Securitate semnate cu pseudonimul Sanda, iar la termenul din noiembrie 2010 al procesului magistratii au stabilit probele de inscrisuri care vor fi comparate cu notele informative.
Cu acel prilej, Rodica Stanoiu a solicitat ca, pe langa dosarul intocmit in anii '80 pentru obtinerea pasaportului la fosta Directie a Pasapoartelor si pus la dispozitia expertilor grafologi de CNSAS, sa fie acceptate ca documente de comparatie declaratia de avere, respectiv cea de necolaborare cu Securitatea.
Cele doua documente au fost analizate si in 2006, inainte ca CNSAS sa emita decizia de colaborare, prima data de catre experti independenti, iar apoi de Laboratorul interjudetean de expertize criminalistice Bucuresti.
In ambele cazuri, rezultatul a fost acelasi, si anume ca scrisul este acelasi cu cel din notele informative semnate cu pseudonimul Sanda. La data respectiva, insa, Rodica Stanoiu a contestat veridicitatea expertizelor, pe motiv ca au fost intocmite de experti "cu reputatie indoielnica".
La termenul din 25 februarie 2011, de la Curtea de Apel Oradea, judecatorii au luat act de declaratiile de avere ale fostului ministru al Justitiei, in original, transmise de Senatul Romaniei cu o informare atasata, in care se preciza ca "Rodica Stanoiu a depus in cursul anului 2006 trei declaratii de avere si de interese".
Precizarea a fost facuta deoarece, la termenul anterior al procesului, reprezentantul CNSAS sesizase ca un document transmis de Senat, ca fiind o declaratie de avere in original a Rodicai Stanoiu, nu coincidea cu o copie comunicata in noiembrie 2010, scrisul de mana din cele doua acte fiind diferit, si declarase ca va face plangere penala pentru fals.
Judecatorii au inaintat cele trei documente remise de Senat Institutului National de Expertiza Criminalistica, impreuna cu alte scripte de comparatie aprobate deja de instanta.
La 12 martie 2012, instanta a luat act de faptul ca expertiza grafologica in dosarul Rodicai Stanoiu contesta a fost finalizata, concluzia a doi experti fiind ca fosta senatoare a fost autorul notelor informative catre Securitate, cel de-al treilea expert neputand sa se pronunte.
Urmatorul termen de judecata este stabilit pentru 7 mai 2012.
0
1
