Comisia juridica a Camerei Deputatilor a finalizat marti a doua runda de dezbateri la proiectul de revizuire a Constitutiei, intre alte propuneri votate fiind si cele privind Parlamentul unicameral si numarul maxim de 300 de parlamentari, informeaza Agerpres.

"Discutiile pe proiectul de lege privind revizuirea Constitutiei au continuat si in aceasta saptamana, reusind sa parcurgem aproape jumatate din acest proiect. Astazi s-a luat in discutie chestiunea legata de ceea ce inseamna Parlamentul unicameral versus Parlamentul bicameral. Votul dat in comisie a fost pentru un Parlament unicameral, argumentele aduse aici fiind multiple, tinand cont, pe de-o parte, de ceea ce inseamna eficienta activitatii parlamentare, vazand ca astazi acest Parlament bicameral al Romaniei nu este eficient", a declarat presedintele Comisiei juridice, democrat-liberalul Daniel Buda.

Un alt argument, a mai spus Buda, pentru trecerea la o forma de Parlament unicameral este cel legat de "reducerea cheltuielilor de functionare".

"Nu in ultimul rand, aici discutam si de votul populatiei la referendum prin care s-a exprimat optiunea pentru un Parlament unicameral", a adaugat Buda.

Presedintele Comisiei juridice a subliniat ca in cadrul aceleiasi sedinte "s-a transat si chestiunea legata de numarul de parlamentari, stabilindu-se ca Parlamentul poate sa aiba pana la numarul maxim de 300 de parlamentari, in functie de evolutia demografica a tarii".

"Am stabilit sa facem acest lucru prin Constitutie tocmai pentru a consolida acest lucru, avand in vedere ca nu este la indemana oricui ca o Constitutie sa fie modificata. Altfel am fi riscat sa intram intr-o zona care sa permita sa fie modificata legea foarte usor, orice alta lege care reglementeaza numarul de parlamentari", a afirmat Daniel Buda.

In aceeasi sedinta s-a discutat si chestiunea legata de raspunderea magistratilor, urmand ca la sedinta de martea viitoare aceasta sa fie reluata si pe baza unui studiu comparativ privind situatia legislatiei constitutionale in legatura cu acest subiect in celelalte state europene.

Totodata, s-a decis ca varsta minima pentru alegerea unui cetatean roman sa fie 18 ani. La dezbateri au participat reprezentantii mai multor institutii, printre acestia numarandu-se si Avocatul Poporului, profesorul Gheorghe Iancu.