Ce si cum stiu romanii despre bani - Proiect sustinut de BCR 

Romania inapoiata, care dezvolta bazaconii: "Granarul Europei", asuprirea straina ne-a oprit dezvoltarea, Ceausescu reformatorul - VIDEO INTERVIU Bogdan Murgescu - partea a II-a 

de Eugen Istodor     HotNews.ro
Miercuri, 28 februarie 2018, 8:51 Actualitate | PERSPEKTIVA


Bogdan Murgescu
Foto: Perspektiva
Istoria economica a Romaniei vine astazi de la Bogdan Murgescu. Ai povestile documentate ale aventurilor financiare, dar si motivele pentru care Romania a ramas in urma, ca dezvoltare economica. Totul a inceput cu revolutia industriala din Europa si felul in care am ales noi calitatea semintei in agricultura. Decalajele s-au marit. Analfabetismul financiar ne-a dat avantajul de a visa gogorite. Istoricul Bogdan Murgescu demonteaza mitologiile. A fost o generatie, cea de la 1848, care a determinat progresele. Dar apoi "ne-am miscat in reluare" din nou. Interbelicul nu a fost de aur. N-am fost "Granarul Europei". Ceausescu n-a fost reformator. 

Primul decalaj: Romania in Agricultura. Europa in revolutie industriala. Anii 1500-1800 

Reporter: Daca vorbim de 1500, care a fost primul pas in care s-au simtit decalajele? Cum s-a simtit? 
Bogdan Murgescu: Lumea nu era nici la 1500 complet omogena ca niveluri de dezvoltare. Diferentierile erau însă mai mici decat astazi. Deosebirile, decalajele, disparitatile, cum vreti sa le numim, erau mai putin mari la 1500 decat la 1900. Amplificarea diferentierilor s-a produs mai ales dupa 1800, cand se observa o despartire tot mai mare între diversele state și regiuni ale lumii. Distantele au crescut foarte mult. 



Reporter: Ce-a contat? 
Bogdan Murgescu: A contat in primul rand revolutia industriala. Au contat si o serie de transformari modernizatoare in structura economiilor, care au fost realizate mai devreme sau mai tarziu in diversele tari. In unele tari aceste transformări încă nu s-au realizat pe deplin. 

Reporter: Cum arata teritoriul Romaniei la 1800? 
Bogdan Murgescu: Erau mai multe entitati politice, Principatul Moldovei, Principatul Tarii Romanesti, o serie de teritorii aflate sub otomani, cum erau Dobrogea, Braila, Giurgiu, altele sub stapanire austriaca (Transilvania, Banatul, Bucovina), iar cea rusa vine din 1812, in Basarabia. Aceasta regiune, per total, nu era foarte omogena, dar in amsamblu era o zona cu populatie covarsitor rurala, cu agricultura care asigura peste 80%, poate 90% din activitatea economica. Sigur, erau si cateva orase care se dezvoltasera, dar pe ansamblu regiunea era covarsitor agricola si rurala. Erau zone dens locuite, la 30 – 40 de locuitori pe kilometru patrat in sudul Transilvaniei, altele unde aveai 10 – 15 locuitori pe kilometru patrat, deci densitate mai mica a populatiei, randamente agricole relativ mici, de unde și o serie de probleme in ceea ce priveste resursele care puteau fi obtinute din activitatea economica. 

Reporter: Nu eram conectati la revolutia industriala? 
Bogdan Murgescu: Bine, revolutia industrială era abia la începuturi la 1800, și nici măcar toata Anglia nu trecuse la producția bazată pe mașini, deși Anglia este tara in care, prin excelenta, s-a realizat revolutia industriala. Samanta “proasta”. Romaneasca  

Diferenta a facut-o samanta romaneasca in agricultura

Reporter: Intre 1500 si 1800 ce anume a facut diferenta? 
Bogdan Murgescu: Dupa parerea mea, diferenta a facut-o in principal activitatea agricola, a fost punctul central. A contat mai ales randamentul pe productia de cereale. Acesta era masurat in perioada respectiva prin raportul intre samanta si recolta, de cate ori era mai mare recolta decât ceea ce se consumase pentru sămânță.

    

Reporter: Jocurile bursiere, comertul dezvoltat dupa descoperirile geografice? 
Bogdan Murgescu:  Comertul a avut un anumit rol si, in mod clar, aici au fost favorizate regiunile cu iesire la mare. Comertul pe mare este, prin definitie, mai ieftin si mai usor decat comertul pe uscat, in conditiile tehnologice ale lumii medievale, ba chiar și in conditiile lumii moderne, dar diferentierile au fost mult mai mari pe perioadele de dinainte de introducerea aburului ca element motor, deci inainte de intrarea in actiune a trenurilor si a vapoarelor cu aburi. Dar dezvoltarea tarilor a ținut nu doar de comerț, ci si de institutiile si de guvernarea societatii și/sau economiei. 

As evita sa spun ca, neaparat, stapanirea straina este defavorabila dezvoltarii economice 

Reporter: E obsesia ocupatiei, am fost subjugati, n-am putut sa dezvoltam relatii in nume propriu, ci prin intermediari, prin Imperiul Otoman? 
Bogdan Murgescu: Este ceva mai complicat. Putem compara teritoriile românești care au rămas autonome cu cele aflate sub administrație străină directă, fie otomană fie austriacă. Sau putem compara Țările Române cu Serbia, care a fost sub stapanire otomana directa. Și sa nu uitam ca avem o situatie similara cu cea din Serbia, ba poate chiar mai dramatica, in Irlanda, care a fost sub o stapanire engleza destul de opresiva, și unde avem, totusi, niveluri de crestere economica semnificative.

 

Istoria are nuante si anumite lucruri nu tin de stapanirea directa sau indirecta a unui stat strain. Eu as evita sa spun ca, neaparat, stapanirea straina este defavorabila dezvoltarii economice. Exemplul cel mai elocvent este de după 1800, acela al intemeierii sau punerii in functiune a primelor cai ferate in teritoriile romanesti. Prima cale ferata a fost construită in Banatul stapanit de austrieci. A doua a fost in Dobrogea otomana, apoi au venit altele in Transilvania si Banat, adica tot în partea austriaca. Statul roman se inscrie pe un loc 3 prin inaugurarea caii Bucuresti – Giurgiu in 1869, la 9 ani dupa prima cale ferata din Dobrogea otomana, la 15 ani dupa prima cale ferata in Banat, intr-un moment când in Transilvania erau deja sute de kilometri de cale ferata. Romanii dupa 1800 nu au reușit să țină pasul  

Modernizarea Romaniei, dupa 1800, nu este datorata unei persoane anume

Reporter: Incepe istoria, 1800, e adevarat, 1830, se simte modernizarea in Romania, mai degraba in zona imbracamintilor si decorurilor, se pot schimba mult mai usor. Dar economic, pana la urma, cine a determinat modernizarea, cat a fost, pana la venirea Regelui? 
Bogdan Murgescu: A fost modernizare, in mod clar. Dacă ne referim la Principate, respectiv Vechiul Regat, as zice ca nu este o singura persoana sau un singur element, ci au contat cel putin doua categorii de factori. Unul ar fi angrenarea in circuitele economice determinate de Occident. Sau, cu alti termeni: incorporarea la periferia economiei occidentale, care a adus importul anumitor forme moderne de organizare a economiei, a societatii, si a statului sau chiar a culturii. Al doilea set de factori au fost interesele anumitor grupuri sociale din Principate de a se racorda ca viata șinivel de consum la standardele corespondentilor lor din Occident. Avem, pe de o parte, chestiuni care tin de circuitele economice internationale, pe de alta parte, avem elemente de modernizare care se impun de la nivel local. 

Teritoriile românești nu au reușit să țină pasul

Reporter:  Suntem in urma inainte de 1800, dar si dupa, luam startul, dar… 
Bogdan Murgescu: In secolul al XIX-lea decalajele s-au marit, mai ales pana la 1870. Faptul tine mai ales de accelerarea cresterii economice in Occident, cu care teritoriile românești nu au reușit să țină pasul. Deși dinamica economica din Tara Romaneasca la 1840 este mai mare decat era la 1740, accelerarea care s-a produs in acelasi timp in Occident a fost mai mare, deci distanta a crescut și ea. Venirea Regelui Carol I - relativ neimportant in toata chestiunea aceasta  

Domnul Unirii a avut un rol important, dar se cuvine să subliniem că multe dintre reforme au fost determinata de aspiratiile unei intregi generatii pasoptiste

Reporter: Venirea Regelui si toata dominatia monarhica. Mai mult din rusine ne-am supus unor modernizari vadite? 
Bogdan Murgescu: Dincolo de meritele incontestabile ale lui Carol I, venirea Regelui a fost un factor moderat de important, ca sa nu zic relativ neimportant in toata chestiunea aceasta. Cele mai multe dintre reforme incepusera deja foarte viguros in timpul lui Cuza. Domnul Unirii a avut un rol important, dar se cuvine să subliniem că multe dintre reforme au fost determinata de aspiratiile unei intregi generatii pasoptiste, care a venit cu un amplu program de europenizare si modernizare. Nu are sens sa facem o analiza contrafactuala, întrebându-ne cum ar fi continuat reformele dacă ar fi rămas Cuza principe și nu ar mai fi fost adus Carol I. 

Onest vorbind, Carol a adus si elemente importante in plus.

  

Una dintre anecdotele celebre era aceea cu Carol daruindu-le ceasuri boierilor, ministrilor si altor oameni, pentru a-i invata punctualitatea, ceea ce este, evident, un element de modernitate. 

Sigur, ai putea sa spui ca performanta economica nu este legata decat in mica masura de punctualitate. Dar precizia în gestiunea timpului este un element de modernizare graduală. Am putea discuta despre Carol I și din perspectiva interventiei sale pentru construirea de cai ferate, el avand experienta prusaca, ceea ce-a fost, evident, un factor pozitiv, deși discutiile in jurul cailor ferate au fost complicate in epoca. 

Constructia Cailor Ferate Romane - o problema de “timing” nenorocit  

Unii istorici au insistat pe coruptia din spatele construirii cailor ferate. Evident, căile ferate erau o importanta sursa de afaceri, si nu numai in Romania ci peste tot in Europa. Multe afaceri necurate s-au facut cu banii din caile ferate, la fel ca și cu autostrazile din vremuri mai apropiate de noi. În cartea mea am analizat opinia unui istoric german, care spunea ca insistenta pe caile ferate a consumat prea mult din resursele statului roman in perioada respectiva. Personal, eu cred ca avem o problema de “timing” nenorocit: caile ferate au ajuns sa fie functionale in statul roman abia in anii 1870. A fost un moment relativ tarziu, ele ar fi fost mai utile un deceniu mai devreme, cand era o perioada de expansiune in comertul international, in special datorită cererii pentru cereale. In 1873 pietele internationale au inceput sa se prabuseasca, pretul a scăzut, iar aceasta a făcut ca si valoarea adaugata a caii ferate să fie mai mica. Erau lucruri care nu puteau fi prevazute. Nu puteai sa stii în 1860 sau 1870 ca la 1873 o sa inceapa prabusirea pietelor. Nu poti sa acuzi ca s-a investit in caile ferate, e nedrept, nu are sens. 

Naiv si putin pregatit. Lectia de business Caragiale 

Reporter: Caragiale se baga in tot felul de afaceri, berarii, care-l lasa falit. Cat de cult era romanul in toata perioada asta in privinta banilor si a tranzactiilor financiare? 
Bogdan Murgescu: As zice ca era mai degraba naiv si putin pregatit. Au fost si altii care s-au descurcat mai bine, deci Caragiale nu este cel mai performant exemplu, dar nici nu este singurul care a eșuat . In aceasta perioada, tentatia pentru cea mai mare parte a romanilor culti era sa obtina o slujba la stat sau diverse venituri din surse care sa nu fie legate de activitati propriu-zis burgheze de comert sau de productie. Era și o zicală ca romanul se naste bursier, continua ca salariat si moare rentier. Este, desigur, o exagerare, caci marea parte a populatiei transpira din greu pe campurile patriei. 

Aveam, in acea perioada, peste 80% din populatie rurala. 

Majoritatea romanilor munceau din greu pentru foarte putin. Ce discutam acum despre bani sau oportunitati, discutam, de fapt, despre o fractiune din societate, care erau asa-numitele elite. Totodată, nu trebuie sa uitam ca datorita unor determinari sociale, o mare parte dintre activitatile comerciale și din producția industrială erau preluate de minoritati.

  

In secolul XIX Romania a fost in mare masura o tara de imigratie in care au venit multi oameni din Occident sau chiar din alte parti ale Europei. Ei au infiintat multe industrii de la noi. Putem chiar afirma fără a greși că iIndustrializarea a fost realizata într-o măsură considerabilă si de acesti imigranti. 

De ce romanii n-au riscat? Fiindca “erau tarani” 

Reporter: Romanul nu prea risca. 
Bogdan Murgescu: Unii romani au fost activi si in zona comertului. Dar majoritatea romanilor erau tarani, intr-o situatie de dependenta destul de severa, nu se puteau implica in comert sau in alta activitate decat cea agricola. Erau talpa tarii. 

Evreul, armeanul, turcul, grecul

Reporter: E o intreaga poveste a respingerii celuilalt, evreul, armeanul, turcul, grecul, ei erau cu comertul sau cu birocratia. E un spirit mai putin riscant in perioada asta? 
Bogdan Murgescu: Putem explica aversiunea față de risc și față de activitățile economice moderna prin lipsa de cunostinte, de abilitati, de capital cognitiv, social, cultural. Aici sunt multe probleme. Sa nu uitam ca în secolul al XIX-lea aveam o societate unde, cu unele variații in functie de subperioada, aproape 90% dintre romani erau analfabeti. 

Daca sunt analfabet, anumite afaceri nu le pot face 

Reporter: Are legatura analfabetismul cu banul? 
Bogdan Murgescu: Cum sa nu aiba? Desigur, unele tranzacții se încheiau prin bataia palmei, dar pentru altele, mai complexe, era nevoie de contracte, folosind informatii despre piețe de la mai mare distanta, informatii care, de multe ori, circulau in scris. Daca sunt analfabet, anumite afaceri nu le pot face. Alături de alfabetizare, unii istorici insista mai mult pe progresul“numeracy”, a capacitatii de a opera cu cifre. 

Chiar și într-o societate dominată de oralitate, în care tranzacțiile se încheiau numai prin intelegere verbala, tot conta sa stiu sa inmultesc suma obiectelor pe care le cumpar cu un anumit pret, sa ajung la o anumita valoare si sa nu ma las tras pe sfoara.  

Sa nu spun ca 100 de unități a cate 3 galbeni fac în total doar 150 de galbeni.  

Romania Mare are, din acest punct de vedere, unele dintre cele mai slabe performanțe economice din Europa interbelică

Reporter: Epoca de aur, interbelicul, unde intram la fel, cu o rata mare a analfabetismului. 
Bogdan Murgescu: Grație eforturilor lui Spiru Haret, analfabetizarea făcuse unele progrese la începutul secolului XX, deși analfabetismul era încă mare în comparație cu alte țări europene, inclusiv cu Bulgaria. Eu in carte insist ca interbelicul nu este o epoca de aur decat in memoria deformata a urmasilor. Interbelicul a fost o perioada de sever esec economic la nivel macro. Au fost si ramuri care s-au dezvoltat, elemente si povesti de success, dar per ansamblu a avut loco marire considerabila a divergentelor si a decalajelor economice. Romania Mare are, din acest punct de vedere, unele dintre cele mai slabe performanțe economice din Europa interbelică. 

Eram uniti, dar nu eram puternici. N-am stiut sa reformam tara suficient

Reporter: Eram uniti, puternici? 
Bogdan Murgescu: Eram uniti, dar nu eram puternici. N-am stiut sa reformam tara suficient, am avut o dominatie a elitelor regatene care a fost foarte rapid impusa teritoriilor unite cu Romania. Am avut un refuz al acelor elite in ceea ce priveste innoirea pe care o doreau anumite forte ale societatii si am avut foarte multe elemente de rea-judecata in gestiunea politicilor economice. Rezultatul a fost un foarte mare esec. Cifrele sunt fara putinta de tagada. Conform studiilor din cartea mea, se vede foarte clar cum România a pierdut teren în comparație internațională. Acest recul a fost legat mai ales de productivitatea agricola. 

Reforma agrara a fost un act de dreptate socială si era, intr-un fel, inevitabila. Felul cum a fost gestionata problema a fost însă catastrofal. 

A avut loc o scadere dramatica a randamentelor la producția de cereale, randamente care nici măcar la finele epocii interbelice nu au depășit nivelurile de dinainte de Primul Război Mondial. Intr-o societate unde ponderea agriculturii este mare, pierderile din agricultura sunt grave pentru ansamblul PIB-ului pe cap de locuitor. 

Granarul Europei - poveste pe care n-o pot cataloga decat ca naiva si neacoperita de adevar

Reporter: Eram granarul Europei. 




Bogdan Murgescu: Este, iarasi, o poveste pe care n-o pot cataloga decat ca naiva si neacoperita de adevar. N-am fost “granarul Europei” niciodata in istorie. Am fost exportatori de cereale in diverse tari europene, cu o pondere relativ mare a exportului raportat la totalul productiei romanesti, dar relativ mica în raport cu importurile diverselor tari europene unde exportam noi cereale. 

Niciodata cerealele romanesti n-au fost majoritare pentru niciunul dintre statele Europei apusene.  

Dacă ne raportăm la consumul acelor tari, trebuie să avem în vedere faptul căei nu consumau numai ceea ce importau, ci consumau si din productiile lor proprii, iar atunci ponderea cerealelor importate din România in consumul lor e încă și mai mica. Aceste observații se verifică fie ca vorbim de Marea Britanie, de Belgia, de Franta, sau de toate tarile europene la un loc. Deci “granarul Europei” e o metafora foarte frumoasa, dar foarte inselatoare. 

Reporter: Cat de departe eram de adevarata Europa? 
Bogdan Murgescu: Depinde ce intelegeti prin adevarata Europa si depinde cine suntem noi. Pentru ca Romania interbelica a fost, la fel ca Romania moderna a Vechiului Regat, o societate a contrastelor si a disparitatilor. Una era Bucurestiul si alta era partea profunda a tarii. Intr-un fel, chiar in Bucuresti contrastele erau enorme, pentru ca una era Calea Victoriei si alta era Ferentariul. Ceea ce e frumos in perioada interbelica este ca avem fotografii, care incep sa se puna in imagine realitatile locale. Aceste fotografii arata foarte clar, poate mai clar decat textele sau statisticile, cat de mari erau deosebirile in interior.  

Comunismul nu te invata ce sa faci cu banul  

Reporter: Lumea comunista e o lume inghetata, dar e o lume care a alfabetizat pe tot omul. 
Bogdan Murgescu: Mai degraba a finalizat alfabetizarea societatii. Progrese importante se realizasera inainte de comunism, dar sigur, in primii ani de comunism a fost implementat un program energic și eficient de alfabetizare a celor care încă nu știau să scrie și să citească. 
Reporter: Care a mers pana in 1989, in principiu. 
Bogdan Murgescu: Da, as zice un pic altfel. Comunismul a mentinut un regim de includere in scolaritate a celei mai mari parti a celor care ajungeau la varsta scolara și a promovat totodată extinderea invatamantului obligatoriu. 
Reporter: Dar si o ideologizare masiva. 
Bogdan Murgescu: Da, si de altfel, comunismul, cel putin la începuturile sale, a venit cu o idee de schimbare a societatii. Dinamica a fost foarte puternica si in plan economic si in plan social. In plan economic s-a schimbat radical raportul dintre ramurile economice, in special prin industrializare, deci prin scaderea ponderii agriculturii si a serviciilor in raport cu industria. De asemenea, prin absorbtia unei importante parti din forta de munca din mediul rural si atragerea ei la oras. 

Ceausescu. Cum a distrus economia 

Reporter: Atunci unde si de ce a gresit Ceausescu? 
Bogdan Murgescu: A gresit in atat de multe lucruri, incat e greu de enumerat acum. Comunismul a dez-alfabetizat financiar societatea. Prin inchiderea unei parti din sistemul bancar, prin etatizarea unei mari parti a comertului, prin interzicerea unor tipuri de activitati economice care ar fi pus cetatenii în contact cu jocurile financiare. 

Societatea a pierdut din cunostintele sale economice in perioada comunista. 

Alta problemă a fost dinamica profesionala, spatiala si sociala. E vorba de schimbarea ierarhiilor sociale legata, initial, si de reprimarea exponentilor vechilor elite, dintre care unii au fost inchisi, alții constransi la activitati sub nivelul celor practicate anterior sau siliți să renunțe la elemente care marcaseră statutul lor social în trecut. 

Măsurile discriminatorii au fost extinse și asupra descendenților, fiilor de burghezi sau chiar de functionari ai vechiului regim fiindu-le interzis sau după caz îngreunat accesul la studii superioare, mai ales in anii ’50. Astfel s-au creat nise in care puteau sa patrunda tinerii cu „origine sanatoasa”. 

Era un fel de a răsturna discrepantele sociale existente, foarte puternice inainte de comunism. A fost o sansa pentru cei care au urcat pe scara sociala, dar și o nesansa pentru cei care si-au pierdut statutul social. Per total, a fost o perioada de schimbare socială. Schimbarea a fost mai putin violenta dupa 1960, dar societatea a păstrat un dinamism aparte, datorita industrializarii si urbanizarii. 

Problema cu comunismul, și nu ma refer doar la Ceausescu, ci la ansamblul comunismului ca sistem, este ca a valorificat posibilitatile de dezvoltare ale unui model industrial care era deja depasit in momentul implementarii sale si care a devenit din ce in ce mai vetust si mai disfunctional in anii ’70 si ’80. 

Mai ales cand lumea occidentala trecea la epoca combustibilului si a energiei scumpe, la inovatii tehnologice mai rapide si la alte elemente la care comunismul era neadaptat si ca sistem economico-social si ca bază tehnologică. Nu putea functiona. 

Dupa Revolutie. Am avut perioade cu inflatie severa si multi si-au vazut economiile pierdute

Reporter: Ajungem dupa anii ’90, cand televizorul color, o Dacie, banii pusi deoparte erau o valoare, erau valorile puse de parinti deoparte pentru ca nu aveau in ce sa-i investeasca. 
Bogdan Murgescu: Sa nu uitam ca în anii ’90 banii pusi deoparte, daca au ramas pusi deoparte si nu au fost investiti repede, si-au pierdut valoarea cu o viteza ametitoare. Am avut perioade cu inflatie severa si multi si-au vazut economiile pierdute, daca nu au reusit sa le converteasca in alte tipuri de valori. 

Reporter: Ce s-a intamplat? Incultura financiara? 
Bogdan Murgescu: A fost mostenirea regimului comunist din anii terminali ai lui Ceausescu. Am tras ponoasele in deceniile urmatoare, mai ales in anii 1990. 

Evident, incultura financiara si-a avut pretul ei. Dar au fost si alte elemente, cum ar fi lipsa investitiilor tehnologice, a importurilor tehnologice, a racordarii la progresele stiintei si tehnicii contemporane, care au facut ca multe dintre structurile productive mostenite din regimul comunist sa fie incapabile sa faca fata concurentei si pietei in conditiile liberalizarii.  

Primii capitalisti dupa 90: bisnitarul de dinainte de ’89 si securistul care-i oferea protectie  

Reporter: Coincidenta sau nu, cum de cei mai orientati dintre noi au fost cei apropiati de puterea politica? Poate accesul la informatie? 
Bogdan Murgescu: Da. Dar si accesul la contacte cu strainatatea sau capacitatea de a profita de economia subterana in timpul comunismului, care era controlata sau taxata de Securitate sau de activistii de partid. Exista în comunism o formidabila fuziune intre bisnitarul de dinainte de ’89 si securistul care-i oferea protectie. Acesti oameni apropiati regimului au fost si primii capitalisti. Nu neaparat singurii capitalisti, pentru ca aici au intrat si unii romani reveniti din strainatate, dar foarte multi dintre primii capitalisti au fost fostii securisti sau activisti, oameni care aveau resurse si cunostinte, care aveau, mai ales, capital social. 

Gigi Becali si epoca lui 

Reporter: In final, a venit epoca unui Gigi Becali, omul care nu e alfabetizat financiar, a trecut prin experiente pe care le stie foarte bine, totusi. 
Bogdan Murgescu: Eu as zice ca alfabetizarea lui financiara a fost timpurie. A facut de tânăr afaceri cu produse agricole , cu oi, cu altele. Era deci alfabetizat în anumite tranzactii si relatii cu un anumit tip de oameni. Sigur, se poate spune ca aceasta nu era și nu este cultura inalta. Se poate discuta si in termenii celor 7 ani de acasa, daca sunt sau nu. Dar din punct de vedere financiar era un anumit tip de “know how”. As mai adauga un aspect: regulile jocului s-au schimbat la sfarsitul anilor ’90 și mai ales după 2000, in conditiile in care o buna parte din economia romaneasca a fost integrata cu adevarat in circuitele internationale. 

Intrarea in Romania a capitalului strain, a investitiilor straine directe, a fost un factor factori de transformare a societatii si de progres, chiar la nivel macroeconomic. Banci, comert, investitii directe, ma gandesc, de pilda, la Renault, la marile achizitii si transformari industriale.  

A fost un progres organizational, inclusiv al stiintei omului de a participa la procesul economic, un progres la nivelul valorificarii pe plan international a produselor romanesti, dar si un progres al veniturilor oamenilor direct angajati. Chiar si azi, pentru multi salariati este mult mai rentabil si mai echitabil, in ceea ce priveste relatiile de munca, sa lucreze pentru un patron strain. 

Micul intreprinzator  

Reporter: Totusi, in acest parcurs financiar sinuos, a existat micul intreprinzator. Care este, pe scurt istoria lui? 
Bogdan Murgescu: Istoria micului întreprinzător din România rămâne încă să fie scrisă. Acum pot spune doar că a fost complexă, a însemnat asumarea gândirii și acțiunii diferite de modelul social și de practica celor mai mulți dintre contemporani, a însemnat renunțarea la unele tentații imediate în favoarea unor avantaje viitoare, a însemnat de asemenea efortul pentru a nu rămâne „mic” și a deveni măcar un întreprinzător mijlociu dacă nu se putea să devii chiar mare capitalist. 

Statul în ansamblu a fost interesat de activitatea micilor și mai marilor întreprinzători, măcar pentru a-și mări veniturile prin fiscalitate.

Reporter: Cat de mult statul a tinut cont, in istorie, de intreprinzator?  
Bogdan Murgescu: Aici am fi tentați să spunem că statul nu a ținut cont de întreprinzători, dar ar însemna să trunchiem realitatea. Statul în ansamblu a fost interesat de activitatea micilor și mai marilor întreprinzători, măcar pentru a-și mări veniturile prin fiscalitate. Dar, de multe ori, au existat și diverse întrepătrunderi între activitățile întreprinzătorilor și diverse grupuri de interese din aparatul de stat, întrepătrunderi care uneori au fost favorabile afacerilor, dar alteori au contribuit la rigidizarea unor structuri economice mai puțin adaptabile la concurența liberă. 

Ce ma face sa nu fiu pacalit? 

Reporter: Ce ma poate face ca individ destept financiar? Ce ma face sa nu fiu pacalit? 
Bogdan Murgescu: Destept financiar inseamna, pe de o parte, acumularea unui set de cunostinte livresti sau culturale. Sa înveți din experientele altora. Pe de alta parte, trebuie sa si experimentezi tu insuti anumite tipuri de tranzactii, cu toate riscurile si cu toate masurile pentru ca riscurile sa nu devina prea mari. Iti mai trebuie si o anumita distanta analitica atunci cand experimentezi, sa nu te lasi furat de valul tranzactiei, ci sa judeci ce-a fost bine și mai ales să-ți controlezi instinctul spre lăcomie și sa vrei, mai degraba, sa-ti imbogatesti tezaurul cognitiv și capacitatea de adaptare în viitor. 

Metoda. Cum a stabilit istoricul Murgescu decalajul dintre Romania si Europa  

Reporter: Exista obsesia romaneasca: suntem in urma Europaei. Cu vreo 50 de ani.  
Bogdan Murgescu: Un decalaj nu se stabileste, se constata. Am folosit nu unul singur, ci mai multe elemente de masurare, depinzand, pe de o parte, de informatia accesibila, si, pe de alta parte, de specificul epocii istorice pentru care am masurat. 

Sigur ca preferinta invariabila a economistilor este produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor raportat la puterea de cumparare si cu acesta se pot măsura foarte bine diferențele. 

Este un indicator sintetic, are avantajul ca iti da o singura cifra pentru o entitate, deci pentru o tara sau o subregiune. E relativ simplu: în anul X, tara A a avut 3700 de dolari, țara B a avut 2900 de dolari, și apoi vedem cât a avut Romania. E relativ usor pentru ca în felul acesta putem stabili ca Romania este la un nivel de 70% sau de 80% din tara A sau din media mondiala sau din media europeana, depinde ce imi aleg ca reper. Acesta este un mod foarte rapid de a masura si de ajunge la o anumita valoare cifrica prin care se exprimă o deosebire de nivel de performanta economica. Exista mai multe probleme aici. 

Una dintre probleme este: ce te faci in perioadele in care nu existau institute de statistica sau masuratori la fel de detaliate și de precise precum in anul de gratie 2018, ci mult mai putine?

Aici, specialiștii ne ajută și putem apela la lucrarile de statistica istorica. Cea mai bună referință sunt încă lucrarile lui Angus Maddison (1926-2010), un economist și istoric britanic care a lucrat în tinerețe pentru OECD si care a predat apoi la Universitatea Groningen din Olanda. El a produs o baza de date importanta, care este actualizata permanent, imbunatatita de profesorii de la Groningen. El a ajuns la o parte din date strict prin documentare, iar la celelalte pe baza de proiectii regresive, unde sigur ca certitudinea asupra cifrelor este mai mica. E o munca temeinica care-ti da un reper. 

Cu cat te duci mai departe în trecut si mergi pe reconstituire regresiva, nivelul de acuratete al estimarilor si cifrelor propuse este mai mic.  

Exista posibilitatea ca pentru epocile istorice mai îndepărtate sa folosesti alti indicatori, care sunt mai putin sintetici, dar pot sa dea informatii, de pilda, densitatea populatiei, randamentele agricole, nivelul consumului anumitor produse. Acestea îti dau o anumita masura care este partiala, dar te ajuta sa intelegi cat de mare este distanta intre o regiune si alta, sau sa le compare performantele. Exista sociologi, economisti, antropologi care au pus sub semnul întrebării utilitatea și relevanța PIB-ului pe locuitor ca prim-indicator, și care au spus ca acesta este doar una dintre masuratorile posibile, dar nu este cea mai buna. 

La sfarsitul anilor ’80 a fost propus IndiceleDezvoltarii Umane (Human Development Index), adoptat de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, care și publică rapoarte anuale.  

Acest indice combina volumul activitatii economice – deci PIB-ul pe cap de locuitor – cu informatii despre nivelul de sanatate si nivelul de educatie al unei societati. Este un indicator si mai sintetic decat PIB-ul pe cap de locuitor deoarece ia în considerare nivelul general atins de o societate. Acum vreo 10 ani istoricul spaniol Leandro Prados de la Escosura a inceput un proiect de reconstituire a unor indici istorici ai dezvoltarii umane, pentru ca datele Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare începeau doar din anii 1980 până în zilele noastre. El a reusit sa faca niste proiectii si niste reconstituiri mergând înapoi pana la 1870. E un demers interesant, care are relevanta. 

Gradul de bogatie

Reporter: Cum stiu ca-s bogat? 
Bogdan Murgescu: Depinde cum fixam gradul de bogatie. Daca discutam de situatia individului X, trebuie sa tinem cont de venitul individului. Eu nu m-am ocupat de situatii individuale, cartea mea fiind axată pe nivelul macroeconomic, pe situatia tarilor, deși uneori am discutat sidisparitatile din interiorul tarilor.

  

Am comparat situatia Romaniei cu alte trei periferii europene care in 1500 erau comparabil la fel de subdezvoltate, apoi la 1700, la 1800 sau mai târziu au avut alt tip de evolutie si au ajuns astazi la alt nivel. 

Unul dintre socurile pe care le-a creat aceasta carte a fost alegerea elementelor de comparatie. Multi m-au intrebat cum de am comparat Romania cu Danemarca. Da, astăzi Romania este la un sfert sau o treime comparativ cu Danemarca în ceea ce privește PIB-ul pe locuitor.

La 1500 erau destul de aproape una de alta. Tocmai de aceea am ales sa compar, pentru a vedea cum au evoluat alte tari care erau la acelasi nivel cu al Romaniei acum 500 de ani. Poti sa intelegi de ce esti la un anumit nivel, ce n-a mers bine, care au fost miscarile care n-au functionat. 

CITESTE SI PRIMUL EPISOD al campaniei de educatie financiara PERSPEKTIVA 
Antropologul Vintila Mihailescu: Dacă aveam, aveam, dacă nu, nu aveam și cu asta basta. Poate să sune oricât de paradoxal, poate chiar ipocrit, dar pe bune, așa e!  


Al DOILEA EPISOD al campaniei de educatie financiara PERSPEKTIVA: antropologul Vintila Mihailescu Imaginatia a facut istoria omului si a banului sau   



Al Treilea EPISOD al campaniei de educatie financiara PERSPEKTIVA: Pe istoricul Bogdan Murgescu Tatal l-a invatat chiverniseala, iar Romania l-a facut sa inteleaga coruptia 





Citeste mai multe despre   
















14747 vizualizari

  • +8 (32 voturi)    
    De ce sa rezisti instinctului lacomiei? (Miercuri, 28 februarie 2018, 9:54)

    2087 [utilizator]

    Mafia politica (PSD & Co.), precum si toti tzeparii din tara asta ticaloasa, m-au invatat ca numai lacomia functioneaza.

    Daca incerci sa fii echilibrat, sa fii win-win, iti moare firma sub povara taxelor (daca nu dai spaga la inspectori), in conditiile in care se blocheaza firme pentru cativa bani in plus in casa de marcat.

    Trebuie sa faci cat mai multi bani cat mai repede si sa-i pui la adapost ca sa nu ti-i ia hotii din stat.

    Nu uitati cat de rau, hapsan, pradalnic e statul roman cu contribuabilii cinstiti (adica fraieri, pe romaneste).

    Nu se aplica in Romania principiile care se aplica in tarile civilizate. Nu uitati unde sunteti, in Romania sunteti in comuna primitiva.
    • +1 (23 voturi)    
      Ai si aparut! (Miercuri, 28 februarie 2018, 12:15)

      jabba [utilizator] i-a raspuns lui 2087

      Domnul explica niste chestii mult peste stadiul smiorcaielii standard pe care matale o practici! Mi-ai umbrit incantarea pe care mi-o daduse articolul, duuu-teee... avem si noi firme si nu mai vine in fiecare zi inspectorul sa suferim de, vezi Domane, abuzuri si ticalosii! Lenea, indisciplina si auto-victimizarea ne trag inapoi!
      • +9 (11 voturi)    
        Hai, spune-mi ca gresesc (Joi, 1 martie 2018, 0:06)

        2087 [utilizator] i-a raspuns lui jabba

        Spune-mi ca situatia actuala e mult mai buna, ca lucrurile merg si ca viitorul e luminos.

        Daca merge asa bine, atunci de ce se goleste tara de cei mai capabili? Fiindca nu le e teama sa vada realitatea si sa actioneze in consecinta.

        De unde atatia sentimentali pe HN?

        Parca nu traim in aceeasi tara in care ANAF-ul cauta contribuabilii cinstiti la sange, dar nu e in stare sa-ti spuna ce-i cu declaratia 600.

        Apoi vine Teodorovici si zice ca oricum declaratia 600 era o aiureala, numai pentru fraieri.
      • +2 (4 voturi)    
        Poziția pe hartă nu o poate schimba nimeni (Joi, 1 martie 2018, 23:12)

        Harald [utilizator] i-a raspuns lui jabba

        Ținuturile românești au fost întotdeauna la periferia imperiilor din jur, condamnate la subdezvoltare. În urmă cu 2000 de ani erau la marginea Imperiului Roman, acum sunt la marginea Uniunii Europene. Întotdeauna se dezvoltă centrul, nu periferia.

        În urmă cu 1000 de ani, Ungaria și Polonia erau deja regate bine așezate, Rusia kieveană începuse să se structureze și ea, dar formațiunile statale românmești mai aveau nevoie de peste 300 de ani ca să apară. După care au fost la periferia Imperiului Austriac, la periferia Imperiului Țarist și la periferia Imperiului Otoman.

        Chiar dacă nu vor fi contribuit major la dezvoltarea acestor imperii, ținuturile românești au fost în continuare împiedicate să se dezvolte. Un singur exemplu: Ștefan cel Mare plătea tribut la greu, banii plecau fără scop și fără utilitate, dar țara rămânea săracă.
    • -2 (2 voturi)    
      dar asuprirea lacustelor rosii (Joi, 1 martie 2018, 14:43)

      Dimijoarei_Obt [utilizator] i-a raspuns lui 2087

      cu cap de bolshevic face ravagii in economia romaneasca !
  • +7 (11 voturi)    
    Interesant (Miercuri, 28 februarie 2018, 10:12)

    europeanul2 [utilizator]

    Foarte interesant!
  • +3 (11 voturi)    
    fost-am prosti fara scoala. acum avem scoala. (Miercuri, 28 februarie 2018, 12:09)

    Razvan_M [utilizator]

    http://www.mioritice.com/banc/52080/
  • +14 (20 voturi)    
    De mult nu am citit un articol asa de bun. (Miercuri, 28 februarie 2018, 14:41)

    quietguy58 [utilizator]

    De mult nu am citit un articol asa de bun.
    Sincerele mele felicitari.
  • +16 (20 voturi)    
    Adevarul versus mitologie (Miercuri, 28 februarie 2018, 15:36)

    Sani [utilizator]

    Mda, de ceva ani am descoperit ca in mare parte, ceea ce am invata la scoala a fost un mit!

    Penalii, Interlopii utilizeaza inca aceste mituri pentru scopurile lor ascunse.

    Bun articol! Multumesc!
  • +5 (13 voturi)    
    Anul 1500 nu este bine ales! (Miercuri, 28 februarie 2018, 16:20)

    Grandgousier [anonim]

    Intre 1300 si 1500,romanii au aplicat strategia militara mongola.Astfel se explica uimitoarele reusite militare din evul mediu romanesc.Principalele caracteristici:1.mobilizare extrem de rapida...asta se poate face numai cu oameni care se descurca singuri(economic);2.localitatile nu sunt considerate puncte strategice ce trebuie aparate cu orice pret.3.In calea inamicului totul trebuie distrus.Rezultatul este victorie urmata de inapoiere cronica.Practic,tara nu are un "plan" pe termen lung--domniile lungi sunt o raritate. Cauze externe:1.esecul lamentabil al statului Maghiar(1523-Mohacs) a dezechilibrat politic/economic si principatele romanesti;2.disparitia statului Polonez,a apropiat de noi imperii agresive,care au rupt bucati din tara.3.Productiile agricole uriase ale celor doua americi au dus la scaderea preturilor.Un exemplu minor:invazia de alune ieftine din colonii a dus la scoaterea nucilor din bucataria europeana. 4.Infrangerea lui Napoleon in Rusia (epidemie de tifos) a intarziat dezvoltarea noastra cu o suta de ani.5.Aberatiile politico-militare germane din sec.20,ne-au mai mancat 100 de ani.6.Bolsevismul rusesc...ptiu!
    • 0 (0 voturi)    
      Am impresia ca vorbesti in somn (Sâmbătă, 3 martie 2018, 17:10)

      quietguy58 [utilizator] i-a raspuns lui Grandgousier

      - "Uimitoarele" reusite militare erau mici povesti, pe turcii ii interesa numai banul, tarile romanesti nefiind importante pentru ei nici militar, nici strategic, nici politic
      - Pe Napoleon il durea in basca de tarile romane, erau inexistente pentru el.

      Problema este ca un fenomen asemanator Renasterii din occident nu a existat niciodata in Romania, tara crestin ortodoxa unde educatia era considerata ca fiind o boala mai degraba.

      "Revolutia" industriala din Romania s-a facut cu capital strain si cu etnici non romani.

      D-abia dupa 1944, Romania se industrializeaza cu adevarat si romanii devin autorii acestei industrializari si a dezvoltarii economice dintre 1944 si 1989.
      • +1 (1 vot)    
        Ma bucur ca am obtinut o reactie! (Sâmbătă, 3 martie 2018, 20:47)

        Grandgousier [utilizator] i-a raspuns lui quietguy58

        Am avut ocazia sa vorbesc cu un ofiter francez; mi-a spus ca a studiat la academie(Saint- Cyr) batalia de la Vaslui 1475 (cea mai mare infrangere otomana dupa Ankara 1402).Tarile romane au suportat patru campanii sultanale...dar ce sa vezi,pe sultani nu-i interesau problemele militare,strategice sau politice.Napoleon a spus:"Principatele sunt cheia pentru cucerirea Stramtorilor iar acestea sunt cheia pentru cucerirea intregii lumi".Daca ar fi iesit invingator in Rusia,un Maresal al Imperiului ar fi fost infiletat rege in Bucuresti,cu consecinte usor de inteles. ps.Ma duc sa ma culc...
        • 0 (0 voturi)    
          Ai uitat sa-i mentionezi pe grecotei (Duminică, 4 martie 2018, 13:37)

          quietguy58 [utilizator] i-a raspuns lui Grandgousier

          Au obtinut ici si colo cate o victorie dar si nu razboiul.
          La sfarsitul domniei lui Stefan cel mare, tributul crescuse de pana la trei ori si teritoriul Moldovei scazuse.

          Principatele romane, erau de fapt niste colonii turcesti care puneau la conducere greci care nu faceau altceva decat sa fure cat puteau.

          Ai uitat sa-i mentionezi pe grecotei (epoca fanariota iti spune ceva?) care au jefuit tarile romane cat au putut de mult
          • +1 (1 vot)    
            Subiectul este despre cauza (Duminică, 4 martie 2018, 20:20)

            Grandgousier [utilizator] i-a raspuns lui quietguy58

            Nu este despre efect.Tu spui:"au obtinut ici si colo cate o victorie dar nu si razboiul"(cu turcii).Ai nostri incercau sa tina linia Dunarii cot la cot cu ungurii.Ce vina avem noi ca regatul Maghiar a capotat rusinos(1523).Din punct de vedere strategic,am ramas descoperiti.Din aceasta CAUZA au aparut tiptil,tiptil,sacalii.Un amanunt din epoca:Matei Corvin a semnat un tratat de pace cu turcii,in care erau trecute cetatile crestine de pe frontiera cu imperiul.Aceste cetati erau recunoscute si protejate de tratat(turcii se obligau sa nu atace acolo).Dar ce sa vezi...surprize,surprize...Chilia si Cetatea Alba NU erau trecute in textul oficial...DIN GRESEALA... Asa s-a pierdut sudul Basarabiei!(surprindere stop. chiloti in vine stop.) ps.De Napoleon,nimic,nimic? Foarte bine,omul trebuie sa-si cunoasca limitele...
            • 0 (0 voturi)    
              Otomanii... (Duminică, 4 martie 2018, 22:38)

              ruskimushki [utilizator] i-a raspuns lui Grandgousier

              ...obtineau mai multe victorii mituind si prinzand in capcana deca militar. De multe ori n-au avut decat sa plateasca marile familii boieresti (tot cu banii lor) pentru a complota contra domnitorului. Din cand in cand mai trimiteau hoarda tatareasca la schingiuit si ars ca o avertizare pentru noul "ales al poporului". O meteahna care, pare-se, s-a reactivat recent. Asta daca-i putem considera de sange albastru pe niste soferi si vanzatori de butelii.
              Ideal ar fi practicarea unor taieturi, de preferat in zona organelor reproducatoare.
              Pentru dl quiet etc, pe care istoria pare-se ca-l cam necajeste precum alunita de pe pleoapa: asa cum au fost, stramosii romanilor si-au lasat numele in istorie. Fara "alea cateva batalii" nici nu ti-ai fi putut vedea mama la fata dupa nastere. Departe de-a fi colonii (termen la moda, prost inteles dealtfel), Principatele au fost o miza cruciala in Europa si Asia deopotriva. Si sunt si astazi, cand deopotriva mujicii si ismaelitii se agita iar de razboi - ca in vremurile bune despre care vorbeati. A naibii coincidenta.
  • -12 (22 voturi)    
    Tovarasul secretar de partid si-a facut datoria. (Miercuri, 28 februarie 2018, 17:34)

    Nic [anonim]

    Acest individ face abstractie totala de situatia economica grava in care ne aflam si de cauzele ei reale.Dupa cum arata e bine platit.
  • -12 (16 voturi)    
    Mda, distrugerea industriei romanesti nu conteaza! (Miercuri, 28 februarie 2018, 20:58)

    Marcin [anonim]

    Tovarasul PSD-ist a mai imprastiat o farama de propaganda. Industria romaneasca creata de poporul roman nu de ceausescu, a fost distrusa de tovarasii insetati de putere si de umplerea buzunarelor personale...cu pretul depopularii Romaniei.

    Intre timp se mai inventeaza, pardon, reconsidera, istorii, natiuni, se mai face putina demitizare ca nu cumva sa avem ceva respect pentru natiunea asta, asa cu bune si rele ca toate celellalte....nuuuu, noi trebuie sa fim ai mai putin patrioti si mai putin informati dintre toti....tovarasi, continuati, continuati cu prostirea....poate va merge!!!!
  • -2 (12 voturi)    
    comparam pere cu mere (Joi, 1 martie 2018, 10:01)

    tepesvoda [anonim]

    Ce usor sa compari mere cu pere. Ne compara cu tarile evoluate dar ar trebui sa pornim de la punctul acesta:
    Portugalia, Spania, Italia, Franta, Anglia, Belgia, Germania, Olanda, Suedia, Danemarca, Austria.... au fost imperi care au avut colonii de unde au adus moca materi prime, sclavi. Cred si eu ca daca ai moca si materi prime si forta de munca poti sa te dezvolti. Una sa ei si alta e sa tot dai. Apropo intrarea in Schengen este blocata de Olanda pentru ca portul Constanta ar deveni poarta principala a Europei iar ei ar pierde economic. Ia sa dam portul Constanta pe mina lor sa vezi cum suntem primiti in Schengen. Sa raminem noi asa inculti cum spune vesticii dar nu si prosti
    • 0 (6 voturi)    
      portul Constanta (Joi, 1 martie 2018, 11:22)

      leomar [anonim] i-a raspuns lui tepesvoda

      Asta cu portul Constanta este gresit interpretata. Nu as fi intervenit daca nu as fi vazut ca se repeta. Portul Constanta nu este nici macar in top 10 porturi europene ca transit de marfuri. Se speculeaza ca daca am fi in Schengen, marfurile asiatice ar trece prin Romania, catre occident, via Constanta. Presupunand ca ar veni chinezii in Constanta, pe unde s-ar transporta catre Europa? Pe "autostrazile romanesti", pe calea ferata de viteza sau pe Dunarea colmatata?
      De ce nu ar prefera asiaticii porturile din top 10 de la marea Mediterana, Marsilia sau Valencia, cu 130 mil tone marfuri tranzitate annual, fata de 34 mil Constanta, si ar ocoli putin prin Romania? Nemaivorbind de infrastructura terestra a tarilor amintite!
      • 0 (4 voturi)    
        Deoarece chiar si asa ar fi mai ieftin (Joi, 1 martie 2018, 15:07)

        Fides [utilizator] i-a raspuns lui leomar

        Si Olanda, dar si alte tari direct interesate stiu asta. De aceea nu ne primesc.
        Extrapoland - este exact motivul pentru care au cumparat in prima faza fabricile romanesti - pentru a le pune pe butuci. Pt. ca apoi sa exportam materia prima la bani de nimic si sa important inzecit bunurile produse la ei.
        • 0 (4 voturi)    
          Si nu doar mai ieftin, ci imposibil (Joi, 1 martie 2018, 17:06)

          Dalinar [utilizator] i-a raspuns lui Fides

          Sa aprovizionezi Europa trecand Carpatii pe carari de catari. Ce vine prin Suez se poate debarca la greci sau italieni. Ce trece Atlanticul, se debarca la spanieli, frantzuji si tarile de jos si nordice. La Constanta ce vine??? Gumari chinezesti pt Balacani?
          • -2 (2 voturi)    
            Vin sute de trenuri de containere din China (Joi, 1 martie 2018, 23:19)

            Harald [utilizator] i-a raspuns lui Dalinar

            Care vin pe la Moscova, cu transsiberianul, deși prin România ar fi cu 3.000 de kilometri mai scurt, dacă ar exista căi ferate decente.

            Trenurile din Georgia pot ajunge cu feribotul la Constanța și pot continua spre Ungaria și Austria, dacă în România ar exista căi ferate decente. Știi că DB Schenker operează în România? De ce crezi că o face?
            • 0 (2 voturi)    
              Ok, dar nu ai (Vineri, 2 martie 2018, 0:21)

              Wanheda [anonim] i-a raspuns lui Harald

              Nu ai autostrazi, nu ai cai ferate solide si de viteza, nu ai centuri ocolitoare, etc.
        • +1 (1 vot)    
          mai ieftin in raport cu ce? (Joi, 1 martie 2018, 18:01)

          anonim3 [utilizator] i-a raspuns lui Fides

          Nu uitati ca pretul este si functie de viteza cu care circula marfurile. Or, dupa cum a spus leomar, Romania va trebui mai intai sa imbunatateasca substantial infrastructura pentru a putea conta in tranzitul international de marfuri. Ceea ce, la modul actualei guvernari PSD-ALDE de a cheltui totul repede, fara investitii, nu pare sa fie la orizont.
  • +2 (4 voturi)    
    foarte buna carte (Joi, 1 martie 2018, 12:04)

    Bozo [anonim]

    felicitari pentru articolul-interviu.
    Catrea dlui Murgescu este nu numai captivanta dar deocamdata este singura incercare de a compara Romania in context si de a explica decalajele de azi.

    Din punct de vedere al analizei statistice in timp, in opinia mea cartea "Romania si Europa" este cumva comparabila cu analiza facuta de Thomas Picketty in excelenta carte "Capital in secolul 21".

    Felicitari dlui Murgescu, un istoric asa cum trebuie sa fie. Inclinat spre analiza pe baze cat mai riguroase iar nu suetar ce vinde cancanuri de epoca don'shoarelor naive pe la evenimente mondene.
  • -1 (3 voturi)    
    ... (Joi, 1 martie 2018, 16:10)

    vitan.sandu [utilizator]

    Lucruri mai mult sau mai putin adevarate. Adevarul se ascunde in cifre. Cateva (prima cifra 1938, a doua 1985):
    - numar de tractoare in agricultura Romaniei 4000 bunati, ipeste 184 de mii;
    - productie energie electrica (mldkwh) 1 si 76
    - motoare electrice (miihw) 2 si peste 6000
    - ciment (mil t) 1 si 13
    Ma opresc aici.
    • +1 (1 vot)    
      de unde ai cifrele? (Joi, 1 martie 2018, 18:04)

      anonim3 [utilizator] i-a raspuns lui vitan.sandu

      Sunt din cartea "Romania si Europa"? Pentru ca in interviu nu le-am vazut.
  • 0 (4 voturi)    
    Grânarul Europei și Ocupația străină (Joi, 1 martie 2018, 18:27)

    Mihai C. [anonim]

    1. Știe dl. Murgescu că până la 1829, producătorii agricoli (latifundiarii) din Principate, aveau acces doar la piața otomană? Nu pare să știe asta. Cum s-a primit dreptul de export cereale în Europa, a început modernizarea... lucru care a favorizat creșterea suprafețelor cultivate de la 370.000 de hectare în 1831 la 1.415.000 de hectare în 1865. O mică diferență. :) Iar în 1912 nu mai puțin de 5.180.000...

    2. Grânarul Europei... să cităm un istoric nu un părerolog:
    „...so on the Eve of the First World War, the Principalities had become the fourth largest wheat producer and exporter in the world after the United States, Canada and Russia.”
    A fost sau n-a fost România grânarul Europei?

    Datele și citatul sunt preluate din Misha Gleeny, The Balkans: Nationalism, War, and the Great Powers, 1804-2012, p.61.
    • 0 (0 voturi)    
      Atentie la cifre (Joi, 1 martie 2018, 20:15)

      anonim3 [utilizator] i-a raspuns lui Mihai C.

      Este foarte bine ca ai citit Misha Glenny, Uneori insa si istoricii straini mai gresesc. Cifrele cele mai sigure sunt cele din Axenciuc, Evolutia economica a Romaniei. Cercetari statistico-istorice.... vol.II Agricultura si vol.III unde ai exporturile. Aceleasi cifre le foloseste si Murgescu in carte.
  • 0 (0 voturi)    
    alfabetizare (Vineri, 2 martie 2018, 11:31)

    Dinu Dragomirescu [anonim]

    Foarte interesant interviu. Felicitari pentru publicarea lui.
    Nu cred ca dl profesor Murgescu a spus ca "Gratie eforturilor lui Spiru Haret, ANALFABETIZAREA facuse unele progrese la începutul secolului XX.". Va rog sa corectati.
  • 0 (0 voturi)    
    Industria romaneasca doar in comunism conta (Sâmbătă, 3 martie 2018, 18:00)

    vigni [anonim]

    Industria romaneasca a contat eneorm in comunism fiindca am pornit dupa razboi de foarte de jos. O parte a fost distrusa, o parte luata si demontata de rusi.
    Tara a crescut dar daca ne uitam la alte tari ca si noi (Polonia, RDG, Cehoslovacia, Ungaria si chiar si Bulgaria) care au crescut poate mai mult

    Industria producea pentru CAER si pe barter- schimb fiare pe nu stiu ce.

    A murit CAER a murit si industria, a murit securitatea au murit si firmele care exportau iar cele care produceau nu aveau conexiunile, s-a deschis piata si s-a vazut diferenta de tehnologie de zeci de ani fata de vest si cui sa mai exporti?
    Ceausescu taaind importurile in ultimii lui ani ne-a asigurat subdezvoltarea si decalajul tehnologic inca zece aani dupa revolutia din 89.
    In loc de banii aia platiti pe datorie sa aduca tehnologia ne-a infometat si i-a dat la capitalisti sa traiasca bine. Ce viziune putea sa aiba un carpaci cizmar?
    Uitati ca in 1989 faceai cerere sa iti puna un telefon fix si poate iti aproba securitatea in 5 ani si in vest erau deja 'pagere' (reparam in New york toamna" si in Berlin erau telefoane mobile, mari cat o caramida dar erau .
  • 0 (0 voturi)    
    Formulare eronata (Duminică, 4 martie 2018, 3:38)

    Halmajan Horia-Victor [anonim]

    Domnule Istodor, formularea dvs. nu are nicio logică : „Samanta “proasta”. Romaneasca Diferenta a facut-o samanta romaneasca in agricultura”
    Iar dacă ați vrut să spuneți că sămânța românească a fost de calitate slabă și a determinat diferențele dintre dezvoltarea României și a altor țări,aveți doar „o foarte mică” dreptate
  • 0 (0 voturi)    
    Afirmatie gresita (Duminică, 4 martie 2018, 4:00)

    Hălmajan Horia_Victor [anonim]

    Domnule profesor, afirmatia dv este nepotrivita: „A contat mai ales randamentul pe productia de cereale. Acesta era masurat in perioada respectiva prin raportul intre samanta si recolta, de cate ori era mai mare recolta decât ceea ce se consumase pentru sămânță”.
    1. Nu știu ce poate însemna „randamentul pe productia de cereale”. În condițiile de astăzi, de exemplu, se pot obține 4 t/ha de rapiță cu 3 kg sămânță/ha, 8 t/ha de grâu cu 250 kg boabe/ha și 12 t/ha de porumb cu 30 kg boabe/ha. Desigur, rapita nu este cereala. Am mentionat-o doar pt calcularea „randamentului”. În Danemarca se pot obține 8 t/ha la grău cu 150-200 kg de sămânță/ha. (condiții mai bune de înfrățire). Diferența dintre țări este determinată de cele 50-100 kg/ha?


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version