Infantilism lingvistic si cognitiv. Impostura. In Romania publica. Interviu cu Sanda Golopentia, profesor la Brown University SUA

de Eugen Istodor     HotNews.ro
Luni, 12 februarie 2018, 13:43 Actualitate | PERSPEKTIVA


Sanda Golopentia
Foto: Perspektiva
Demnitarul a spus: “De ce o femeie nu poate fi motostivuitor?”. Si am numarat inca o folosire eronata a limbii romane. De aceea, am intrebat-o pe Sanda Golopentia, profesor la Brown University SUA, despre stalcirea zilnica a limbii romane, la nivelul politic. De la demnitar la vagabond, limba romana vorbita prost reflecta erori si lacune de educatie, de gandire si de afectivitate. Un lider politic isi joaca impostura si incompetenta in “stil mare”. De la “care” Tariceanu, presedintele Deputatilor, la “genunche” ex-ministrul Pop si pana la “pamblica” actualul ministru Popa, al Educatiei.   

Limba devine, din instrument de comunicare elementară un mod de a ne dezvolta gândirea și afectivitatea 

Reporter: Născându-te în România, care-i rostul să vorbești limba română? 

Sanda Golopentia: Limba țării în care ne-am născut este un dat. Nu putem decide să n-o vorbim, după cum nu decidem nici s-o vorbim. Vorbitul limbii materne ni se întâmplă. Într-o primă fază, vorbim cum ne-au vorbit părinții, cum auzim vorbindu-se în jur: într-o limbă familiară standard, în vorbirea regională a locului în care trăim, într-o română care se întâlnește cu alte limbi la cei pe care-i ascultăm vorbind. Vin apoi anii de școală și cunoașterea ni se adâncește. Aflăm că ne putem vorbi limba la nivele și în contexte diferite. Că vorbirea familiară sau cea regională nu sunt potrivite în circumstanțe publice speciale. Că limba română de astăzi și cea din trecut diferă. Că nu e potrivit să introducem într-un enunț românesc cuvinte străine pentru care dispunem de un echivalent în limba noastră. Că politețea ne impune anumite alegeri de cuvinte sau forme gramaticale și o pronunțare atentă. Că departajarea cuvintelor sau enunțurilor noastre de cele ale altcuiva pe care simțim nevoia să le amintim se face simplu, prin semnele citării (și nu prin legi!). Nivelul de corectitudine la care ajungem să ne vorbim limba maternă depinde de atenția cu care ajungem să controlăm aceste dimensiuni. Treptat, prin studiul diferitelor materii, de la literatură la matematici, fizică, științele naturii, chimie, istorie, geografie vocabularul ni se îmbogățește, percepem relații noi între lucruri, locuri și oameni. Limba devine, din instrument de comunicare elementară un mod de a ne dezvolta gândirea și afectivitatea. Lecturile aprofundate în domeniul care ne atrage și în domeniul literaturii ne transformă pe neobservate în vorbitori din ce în ce mai capabili, în experți firești ai limbii care ni s-a dat. Și lucrul se însoțește, neobservat, de un sentiment de mulțumire, de încredere în noi. Nicăieri și în raport cu nicio altă limbă nu-l vom mai încerca. Poate că în această evoluție naturală spre o competență lingvistică organică și o umanitate armonios rotunjită, pe care să le poți transmite mai departe celor care urmează, stă rostul vorbitului limbii materne, în cazul nostru, al limbii române.  

Se vorbește violent, eurile se ciocnesc agresiv, înjurătura e la ordinea zilei 

Reporter: Familia, educația impun norme de vorbire incorectă? De ce ele proliferează?  

Sanda Golopentia: E greu de spus. În familie, mai ales cu copiii, se vorbește relativ atent, chiar dacă se recurge la un cod rudimentar. Normele sunt transmise implicit și indirect, ocaziile de corectare a unor pronunțări, opțiuni lexicale sau gramaticale, exprimări lipsite de politețe variază după timpul de care dispun părinții și formația lor lingvistică. Dacă educația în limba maternă a părinților nu s-a rotunjit, ei nu vor putea asigura traversarea în bune condițiuni a primei etape în însușirea limbii materne de către copil. Dar școala nu este numai o prelungire a deprinderii limbii materne, ea poate acționa compensator, reluând și adâncind etapele neparcurse. La nivelul mânuirii corecte a limbii, cred că educația în familie și în școală este esențială. Copiii sunt însă expuși și la alte influențe. Presa orală și scrisă din România și, la fel, socializarea prin internet conține de multe ori exprimări incorecte, vulgare, sau bazate pe un vocabular sărac. Discursul politic se poartă la un nivel jos. Pe stradă se vorbește violent, eurile se ciocnesc agresiv, înjurătura e la ordinea zilei. Am crezul, la începutul anilor 1990, că faptul reprezenta o defulare după ziarele și publicațiile cenușii și cuvântările înecăcioase din anii comuniști. Dar, dacă defulare a fost, ea s-a eternizat, a apărut un fel de bucurie rea a vorbitului și scrisului răstit care se imprimă, pe mai departe, în mințile copiilor. Pe de altă parte, reclama și, în genere, traducerile masive din limba engleză, vehiculează construcții anapoda. 

Mă limitez la exemple pe care nu a trebuit să le caut: excesul de posesive — de tipul îngrijește părul tău, pielea ta etc. — la care un bun vorbitor al limbii române nu va recurge niciodată, având la îndemână alte modalități de a exprima apartenența (îngrijește-ți părul, pielea). Sau Competența face diferența; doar împreună putem face diferența (calc după engl. make a/the difference); în Albania oamenii protestează corupția; au ieșit în stradă să protesteze atentatele la democrația română (în loc de să protesteze contra corupției, contra atentatelor...), calc după construcții în limba engleză in care verbul to protest e utilizat tranzitiv: they protested the abuses of human rights.   

Dar mai cu seamă, cred că atunci când cei chemați să îndrume educația nu-și înțeleg statutul, cu presupozițiile lui elementare, întregul proces ajunge pus sub semnul întrebării și al cinismului. 

Un ministru al Educației crede că făcându-și autocritica pentru o prestație lingvistică pentru care, la școală, elevii nu primesc nota de trecere și refugiindu-se îndărătul manifestărilor de incompetență ale altora ne poate câștiga adeziunea?  

Reporter: Are legătură cunoașterea limbii române cu nivelul de cunoaștere individuală?  

Sanda Golopentia: Limba română nu este de pus, așa cum se face astăzi în școli, doar sub semnul magic al comunicării. Ca limbă maternă, deci limbă de bază a funcționării minții noastre, ea asigură gândirea, operațiile de sinteză, discriminare, argumentare pentru care materiile studiate la școală și mai târziu în învățământul superior o înarmează cu termenii necesari. Odată declanșat procesul de transformare a limbii materne în instrument al gândirii, vorbitorul traversează un salt calitativ ireversibil spre vorbirea ei adultă și modernă, care-i va asigura asimilarea și sinteza a noi și noi cunoștințe. Cine nu a traversat un asemenea salt rămâne într-o fază de infantilism lingvistic și cognitiv. Citez cu tristețe și cu jenă spusele recent numitului ministru al Educației: „... într-adevăr, recunosc, în acești ultimi 6 ani în care am fost rector, am făcut cu siguranță și dezacorduri, am avut probabil și bâlbe, și cuvinte stâlcite, și greșeli gramaticale, în general datorate emoției, lucru care întotdeauna se vede când vorbesc în public. Nu neg că am făcut astfel de greșeli, nu sunt onorante nici pentru un rector, cu atât mai puțin pentru un ministru al Educației. ... Dar cine nu mai greșește? Găsim vreo personalitate publică la care să analizăm discursurile din ultimii 3 ani și să nu găsim niciun dezacord?” Un ministru al Educației crede că făcându-și autocritica pentru o prestație lingvistică pentru care, la școală, elevii nu primesc nota de trecere și refugiindu-se îndărătul manifestărilor de incompetență ale altora ne poate câștiga adeziunea?  

Reporter: Ce inseamnă facultăți de cunoaștere reduse? 

Sanda Golopentia: Prefer să vorbesc despre minți care nu au fost înarmate pentru cunoaștere prin educație — în care am văzut că un loc esențial este ocupat de formarea unei competențe lingvistice deschise spre asimilarea tot mai largă și mai creatoare a realității. Nu facultățile indivizilor sunt reduse, ci armătura minților lor nu a fost suficient dezvoltată prin educație. 

Reporter: Care-i defectul unui lider cu facultăți de cunoaștere reduse? 

Sanda Golopentia: Un lider ale cărui facultăți de cunoaștere nu au fost dezvoltate prin educație nu poate impune respectul concetățenilor săi. Nu-i poate convinge de utilitatea sau inutilitatea unei acțiuni. Nu poate confirma, prin modul în care gândește și exprimă ceea ce a gândit, valoarea instituției pe care o reprezintă în statul de apartenență și, implicit, nu-și poate reprezenta în mod onest țara. Îi rămâne însă o soluție: aceea de a renunța la postura de lider fără acoperire în merit, dacă a comis imprudența (sau impostura) de a accepta o funcție pentru care nu e pregătit. 

Cum nu prea avem parte de politicieni adevărați, discursul politic a ajuns să fie discreditat, fără ca cei care-l coboară să fie preocupați de acest fapt. 

Reporter: De ce astăzi politicienii ignoră vorbirea corectă a limbii române? 

Sanda Golopentia: În jocurile lor de putere mulți politicieni cred că își pot impune felul de a vorbi și nu sunt dispuși să învestească efort în a-și completa competența lingvistică sumară. Luați în râs pentru modul de exprimare, ei vor răspunde că sunt mândri de originea lor regională și că recurg în mod intenționat la regionalisme, pe când realitatea este că nu erau preveniți de variația formelor în vorbirea familiară și în vorbirea publică. Sau că vorbesc în dezacorduri din cauza emoției, iar nu ca rezultat al neștiinței. Și într-un caz și în altul, preocupați de avantajele puterii iar nu de obligația de a servi și de modul în care câștigi un asemenea privilegiu, ei nu intuiesc nici faptul că, din respect pentru cetățeni, discursul public trebuie să se desfășoare în limba standard comună tuturor, iar din respect pentru funcție și țară, limba standard trebuie mânuită fără greș. În fapt, cred că trebuie să distingem între indivizii care s-au nimerit, prin relații sau servicii, pe eșichierul politic, le-aș pune politicieni cu numele și cei care sunt politicieni adevărați, având de susținut un ideal, de deschis perspective noi conaționalilor lor pe plan intern sau extern, de răspuns unor primejdii care ne amenință. Cum nu prea avem parte de politicieni adevărați, discursul politic a ajuns să fie discreditat, fără ca cei care-l coboară să fie preocupați de acest fapt. 

In incoerență sau vulgaritate a exprimării, politicienii noștri de astăzi l-au depășit demult pe Ceausescu 

Reporter: Putem compara acest moment istoric al vorbirii precare a limbii române cu vreun altul? 

Sanda Golopentia: Să ne amintim de modul în care pronunța unele cuvinte Nicolae Ceaușescu. Dar trebuie să subliniem că, în materie de dezacorduri și anacoluturi, de incoerență sau vulgaritate a exprimării, politicienii noștri de astăzi l-au depășit demult.  

In cadrul pledoariei Perspektiva pentru o limba romana vorbita corect, CLICK sa vezi interviul cu Emil Ionescu, decanul Facultatii de Litere-Bucuresti. 


Citeste mai multe despre   


















7500 vizualizari

  • -3 (25 voturi)    
    Infantilism englezit (Luni, 12 februarie 2018, 15:43)

    Setalcott [utilizator]

    Imi pun cenusa in cap si marturisesc ca nu stiam ce e cu motostivuitorul asta. Se pare ca asta ma face infantil lingvistic si ma descalifica de la a fi prim ministru.

    Intre timp, Hotnews are liber la anglicizarea limbii romane, cu binecuvantarea profesoarei din America, pentru ca, vezi bine, ei sunt pentru progres.

    "Avertizare de vreme severa in Canada" (severe weather)

    "VIDEO EPIC: Simona Halep, in finala la Australian Open" (epic video)

    "Patetic, ridicol, idealist - Postacii, sau de ce merita sa mergem la vot" (pathetic)

    "6 momente in care bitcoin a scazut dramatic" (dramatic fall)

    "Kuweitul vrea sa importe din Romania vegetale si lactate" (vegetables)

    "Tariceanu: Nu sunt confortabil cu scutirea de impozite pentru IT-isti" (not comfortable with)

    "perpetueaza de fapt insanitatea în numele unei corectitudini politice strîmbe si partinitoare" (perpetuates the insanity) (Tereza Brindusa-Palade, profesor universitar, Contributors)

    Maine ne vom trezi ca mergem la librarie sa imprumutam carti si orchestra e dirijata de conductor.
    • -8 (16 voturi)    
      bine văzut (Luni, 12 februarie 2018, 18:05)

      Actros [utilizator] i-a raspuns lui Setalcott

      punct de vedere interesant.
      • 0 (0 voturi)    
        Ce face ele ? Ele conține ! (Miercuri, 14 februarie 2018, 17:51)

        MIHAI 2 [anonim] i-a raspuns lui Actros

        ”Presa orală și scrisă din România și, la fel, socializarea prin internet conține...”
    • +11 (13 voturi)    
      infantilism dar nu neaparat englezit 1... (Marţi, 13 februarie 2018, 0:14)

      contributor.bis [utilizator] i-a raspuns lui Setalcott

      Când mai apare câte o persoană (ca această doamna Sanda Golopentia) capabilă să susţină un discurs coerent într-o românească destul de pură dar, mai ales, elaborată, dincolo de puterea de înţelegere a unora, ma simt emoţionat, ca un explorator care a descoperit un nou teritoriu, dar şi plin de disperarea redescoperirii unei veşnice nedumeriri : cum s-a putut ajunge la această situatie disperată în România « modernă », în care a fi agramat şi cu un sistem de gândire rudimentar a devenit regula si nu excepţia ?.
      Infantilismul despre care vorbeşte dna. Golopentia se referă la o etapă a evoluţiei lingvistice a fiecăruia dintre noi si din care mulţi nu au reuşit si nici nu vor mai reuşi să iasă.
      Nu înţeleg de ce vă simţiti vizat (şi lezat) de o manieră atât de directă. Ironia îndreptată împotriva unei persoane atât de rar întâlnită în România actuală mă întristează şi mai mult, confirmând în acelasi timp şi veridicitatea celor spuse de dna. Golopentia. Ba mai mult, aveţi si 5 plusuri la ora la cere citesc comentariul dvs., ceea ce este si mai edifiant de starea societătii acctuale.
      Pe de altă parte faptul că reuşiti să stabiliţi similarităţi cu limbi străine ce-au împânzit biata limba română nu înseamnă neaparat că termenii incriminaţi sunt incorecţi în utilizarea lor într-o românească « standard » ca sa vorbesc ca dna. Golopentia.
      În afara, într-adevăr, al unei « preţiozităţi » nepotrivite a unui egolatru numit Tăriceanu si a sa « confortabilitate » precum şi a « severităţii » pe care o incriminaţi pe bună dreptate în acest context, celelalte expresii sunt perfect valabile. Cu o lărgire, poate, (acceptata însă din ce în ce mai mult) a definiţiei noţiunii de « patetic ». Dacă v-aţi fi « focusat » la timpul potrivit pe un « trend » care să vă conducă mai în profunzimile « bradului » reprezentat de limba noastră maternă, nu veti mai fi fost atât de intrigat (ca sa folosesc un eufemism) de adevărurile evocate în articolul pe care, presupun, l-am citit amândoi.
      • -2 (10 voturi)    
        Pe-aia cu betia de cuvinte o stiti? (Marţi, 13 februarie 2018, 8:33)

        Prostu' satului [utilizator] i-a raspuns lui contributor.bis

        Lasand la o parte faptul ca sariti la beregata preopinentului pentru o vina imaginara (daca citeati si comentariul sau, nu doar articolul, constatati ca el este adresat HN, nicidecum d-nei Golopentia), poate-mi explicati si mie ce-ati vrut sa spuneti, de exemplu, cu "...ceea ce este si mai edifiant de starea societătii acctuale..."
        Ma paste banuiala cum ca ar putea fi vorba de "edificator pentru", da' nu-s sigur si-am zis sa va intreb...
        Nu va fie cu prea mare suparare, dar daca nu puteti scrie corect nici macar cateva propozitii (mai uitati-va un pic si pe pardalnica aia de punctuatie), e oare posibil sa nu fiti persoana cea mai potrivita care sa dea lectii altora intr-ale limbii romane?
        Iar limbajul mai frust/familiar/direct - al meu in cazul de fata - este uneori si o reactie de iritare la unul stufos si incarcat de pretiozitati si volute lingvistice inutile. Ca tot vorbeati de snobism fudul. Snobismul altora, se-ntelege.
        • +4 (4 voturi)    
          Betia ignorantului fudul (Marţi, 13 februarie 2018, 17:43)

          contributor [anonim] i-a raspuns lui Prostu' satului

          În expresia "...ceea ce este si mai edifiant de starea societătii actuale..." am facut referinţă exact la existenta unor persoane ca dumneavoastră, aş zice unul din arhetipurile societaţii României actuale.
          Dacă tot nu aţi înţeles, vă sugerez să recititi articolul, că despre asta discutam (sau comentam).
          "Setalcott", nu cred că are nevoie de un avocat provenit din magma gregarului. Dumnealui se descurcă foarte bine si singur, iar dacă cititi şi comentariile (noastre) următoare, veţi putea constata, poate cu uimire, că părerile noastre (paradoxal pentru înţelegerea dvs.), sunt chiar complementare.
          Nu am sărit "la gâtul preopinentului" ci doar m-am revoltat contra masacrarii limbii române şi aceasta nu din postura unei "preţiozităţi"(?) ce vă este, pare-se, insuportabilă (pentru un motif pe care sper să îl cunoaşteţi), ci dintr-o adevarata dragoste faţă de limba românească pe care nu prea mai stie multa lume să o preţuiască. Înainte de a o refuza, limba maternă trebuie învăţată corect şi, eventual, iubită datorită resorturilor nenumărate ce va pot aparea atunci când o explorati în profunduri de dor de (auto)cuvântare.
          În locul dvs. eu aş fi mai atent si la folosirea termenului de "preopinent", lesne anihilat de ordinea aparitiilor comentariilor "moderate".
          Sănatate si serenitate…şi aflati că voroava bine gândită, poate duce la o "beţie" de împlinire ce transcede, macar pentru o clipă, realitatea înjurăturii cotidiene ce serveste de limba "oficială".
          • -1 (1 vot)    
            Mdeah... (Miercuri, 14 februarie 2018, 1:40)

            Prostu' satului [utilizator] i-a raspuns lui contributor

            O palitura de pedeapsa din ciclul "hotul striga - uite hotii".
            In rest, ramane cum am stabilit - inainte de a va avanta vitejeste in lupta, vedeti mai bine cu punctuatia aia, cu ortografia si mai nou si cu gramatichia, dupa cum demonstreaza superba fraza, citez:
            ""Setalcott", nu cred că are nevoie de un avocat provenit din magma gregarului."
            Ca sa va parafrazez, in locul dvs. eu as fi mai atent la virgulele alea dintre subiect si predicat.
            Si nu va mai osteniti cu insulte chipurile mestesugite. Sunt penibile si va arata incapabil de a gasi alte "argumente" decat cel ad hominem. Decat atat, ca sa vorbesc mai pe intelesul dvs.
            Singurul lucru trist in daravela asta este ca multi cititori par sa fie de acord cu dvs. si implicit cu modul in care masacrati limba romana. De-abia asta intr-adevar spune mult si multe.
    • +7 (9 voturi)    
      Infantilism dar nu neaparat englezit 2... (Marţi, 13 februarie 2018, 0:17)

      contributor.bis [utilizator] i-a raspuns lui Setalcott

      În această bătălie « epică » cu incultura şi snobismul fudul al unei părţi a tinerimii lipsite de respect şi faţă de limba româna dar si faţă de interlocutorii eventuali care, poate, nu au ajuns pe culmile unei înţelegeri atât de profunde a necesităţii poluării limbei române cu produsul de serie B a unei romgleze îmbuibată de mulţumirea de sine a unui egou scăpat de « supt » control.
      Referirea este generalizantă şi nu vă vizează în special !
      Remarcati ca am evitat sa vorbesc de "politicieni". Subiectul este deja prea depresogen, asa ca ma abtin !
      • -6 (6 voturi)    
        Evolutie (Marţi, 13 februarie 2018, 13:43)

        Setalcott [utilizator] i-a raspuns lui contributor.bis

        Am banuiala ca am avut onoarea sa-mi raspunda contributorul Ionel Funeriu.

        Poate exemplele pe care le-am dat nu sunt cele mau flagrante, dar fenomenul jurnalismului tradus dupa ureche e unul cat se poate de real.
        E drept, in lumea materialista limbile sunt fenomene naturale supuse mecanismelor evolutiei, in care nimic nu poate fi judecat bine sau rau, corect sau gresit. Faptul ca directia evolutiei este data de masele de snobi si ignoranti poate sa displaca vorbitorilor avizati, poate sa iste un val de condamnare docta, dar in final nici Academia Romana cu decretele ei nu s-ar putea opune democratiei lingvistice. Dar atunci sa nu ne plangem selectiv de infantilism lingvistic si cognitiv.
        • -2 (2 voturi)    
          Ca tot veni vorba (Marţi, 13 februarie 2018, 15:41)

          Setalcott [utilizator] i-a raspuns lui Setalcott

          O avea "flagrant" grade de comparatie?
          • +4 (4 voturi)    
            Academia jurnalistilor (Marţi, 13 februarie 2018, 17:38)

            contributor [anonim] i-a raspuns lui Setalcott

            Stimate Setalcott, "flagrante" este cât se poate de corect.
            Vă mărturisesc că va pot înţelege nevoia de a ironiza un eventual critic, chiar dacă "subtilitatea" nu este atât de …"flagranta".
            În rest aveţi mare dreptate când evocaţi derapajele "fenomenului "jurnalistic românesc. O parte din răspuns ar veni de la vârsta acestora şi de la analiza mediului în care au crescut şi, mai ales, au fost educaţi. Dar într-o ţară cu fabrici de diplôme, nu te poţi aştepta la miracole.

            Am auzit, deasemenea, şi citit des această încercare de explicaţie invocând "mecanismele evoluţiei", faptul că "limba este vie", etc.
            Chiar dacă "mecanismele", de altfel bine studiate (nu însă si în România), pot să explice câteva din "evoluţiile" constatate, acestea nu pot însă nicicum explica indolenţa, lipsa de educaţie şi anarhia snobismului ignorant al unei părţi a societăţii.

            Vedeţi dvs., când vorbiti de anumiti "docţi" ce-ar condamna derapajul, aceasta poate "suna" si ca o ironie. Dar nu de docţi vorbim, ci de generaţii întregi de români care au luptat pentru ca această limbă să-şi găseacă matca mostenită de la străbuni. Şi când spun aceasta, nu ader la un langaj naţionalist (pe care-l detest, de altfel) ci exprim un "credo" plin de compasiune.
            Cât despre …"Academie"…când te uiţi la componenţa sa….
  • +12 (12 voturi)    
    Cum s-au schimbat vremurile (Luni, 12 februarie 2018, 23:38)

    Jozsef [anonim]

    În urmă cu 15 - 20 de ani un anumit Domn George Pruteanu prezenta o scurtă emisiune TV în fiecare seară înaintea știrilor din care învățam unele subtilități ale limbii române. După câțiva ani, senator fiind, propunea ca cetățenii români de etnie maghiară să susțină un examen din Limba și Literatura Română. Doar maghiarii, nu și alte etnii.
    Eu am absolvit Bacalaureatul citind aproximativ 30 de mii de pagini din lectura obligatorie pentru susținerea acelui examen, pentru a constata mai târziu că din ce în ce mai mulți colegi de muncă, prieteni,cunoscuți dar de ceva vreme și ziariștii, nu doar politicienii, scriu și vorbesc din ce în ce mai greșit, mai neatenți și mai nepăsători cu limba lor maternă.
    Am emigrat în urmă cu 15 ani și vorbesc foarte rar limba română doar o citesc din ziare dar probabil voi renunța și mă voi întoarce la romane și novele.
    • +12 (12 voturi)    
      Dreptate aproximativa (Marţi, 13 februarie 2018, 0:26)

      contributor.bis [utilizator] i-a raspuns lui Jozsef

      Stimate Jozsef, aveti dreptate !
      Dar, în acelasi timp, sunt (prea) multi maghiar "români" care nu vorbesc deloc limba româna, ceea ce nu este cazul cu celelalte etnii "române".
      Este un caz, cred, unic în Europa unde în toate provinciile, chiar si în cele care îsi doresc independenta, limba tarii în care traiesc este obligatorie si niciodata contestata ca obligativitate de a o vorbi.
  • -10 (10 voturi)    
    Despre exagerări (Marţi, 13 februarie 2018, 9:23)

    Ovidiu M [anonim]

    Nu am citit interviul cu doamna profesor, nu am avut dispoziția necesară. Pentru că atunci când se face atât de mult tam tam în presă doar pentru că niște oameni au folosit formele mai vechi ale unor cuvinte, mie mi se pare că ne acoperim cu toții de ridicol.

    Genunche și pamblică sunt cuvinte care există inclusiv în ziua de azi în dicționare. Fără a fi lingvist de meserie, dar regăsind aceste cuvinte în cărți scrise în alți ani, singura concluzie pe care o pot trage este că aceste cuvinte au fost folosite de-a lungul timpului iar acum doar au decăzut din uz.
  • -2 (4 voturi)    
    uneori gresim (Marţi, 13 februarie 2018, 12:18)

    Alexandru Aldea [anonim]

    Cunosc competenta doamnei Golopentia,nu pun sub semnul indoielii spusele domniei sale.Claudiu Istodor,actorul, are ,si el, o presa buna.Dar interviul a fost facut de un alt Istodor,Eugen, ziarist care manifesta o infatuare demna de luat in seama. Reproduc, din interviul de mai sus, urmatoarea afirmatie:"Presa orala si sacrisa din Romania si, la fel,socializarea prin internet CONTINE de mai multe ori..." E clar ca acest "CONTINE" e un dezacord, el referindu-se la "presa" si "socializarea", care "e"...doua, luind drept exemplu autorul acestei afirmatii.Sigur ca Sanda Golopentia nu poate fi acuzata de comiterea unei astfel de greseli.Desi...Macar ziaristul ar fi trebuit sa faca,in text cuvenita interventie. Cititorul obsnuit, care nu stie ca doamna Golopentia...Sa zicem,insa,ca o astfel de afirmatie a fost facuta de rectorul de la Suceava, si atunci toti deontologii ar fi declarat ca aveam de a face cu...Presa(...) si(...)socializarea...CONTINE???? Domnilor, nu va mai dati scule!
  • +4 (4 voturi)    
    Despre cum sa o dai din nou cu oistea-n gard (Marţi, 13 februarie 2018, 12:43)

    Dan [anonim]

    "Intr-adevăr, recunosc, în acești ultimi 6 ani în care am fost rector, am făcut cu siguranță și dezacorduri, am avut probabil și bâlbe, și cuvinte stâlcite, și greșeli gramaticale, în general datorate emoției" -a spus Ministrul Educatiei (!), incercand sa dreaga busuiocul! Dar...a dat-o din nou cu oistea-n gard! Pentru ca nu poti spune " greseli...datorate emotiei" ,ci "greseli...din cauza emotiei" (cuvantul greseli avand o conotatie negativa!)


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version