Pagini de [cod]

Uimitorul vot electronic, de la planuri și inovații până la realitate și implementare

de Răzvan Băltărețu     HotNews.ro
Marţi, 15 septembrie 2020, 10:35 Pagini de [cod]


vot electronic
Foto: Sebastian Jucan
​Ce-ai spune dacă ți-aș zice că există o tehnologie prin care tu, ca cetățean, ai putea accesa un site sau o aplicație și ai putea vota de oriunde ai fi? În contextul actual, ar fi fenomenal. Sunt țări care au implementat așa ceva, iar România are pe lista scurtă două proiecte. De aici înainte mai e doar un joc de răbdare și dezvoltare.

În poezia "Cubul", Nichita Stănescu recurge la o metaforă excelentă și pentru tehnologie: "Ce cub perfect ar fi fost acesta de n-ar fi avut un colț sfărâmat!". Acesta e punctul în care se regăsește și tehnologia blockchain. Popularitatea i-a explodat în ultimii șapte ani datorită criptomonedei Bitcoin. A inspirat și mii de dezvoltatori și antreprenori să găsească o nevoie pe care ar putea-o rezolva prin implementarea blockchain. Chiar și așa, adopția la scară mare încă nu există și, implicit, nu i-a fost dovedită scalabilitatea și utilitatea pentru milioane sau miliarde de oameni. The Correspondent prin vocea lui Jesse Frederik rezumă perfect acest paradox: “Blockchain, fantastică soluție pentru aproape nimic".

Nu sunt nici pe departe expert în blockchain, ci sunt mai degrabă un om visător care speră că această tehnologie chiar va avea impact în viața oamenilor cărora nu le pasă de ea și nu vor să înțeleagă exact cum funcționează. Însă pentru acei oameni impactul e real cu o utilitate însemnată. Acesta e contextul în care discutăm de vot electronic și unde blockchain ar asigura, pe scurt, securizarea cele mai importante componente dintr-o democrație: dreptul cetățeanului de a-și alege liderul.

Recent, Parlamentul European a inclus blockchain pe lista celor mai inovatoare 10 tehnologii care să ajute societatea și în pandemie, dar și pentru alte situații de criză. Dificultatea cetățenilor de-a ajunge la o urnă de vot e o criză? Cu siguranță.

În esență, blockchain se bazează pe trei piloni: criptarea datelor, descentralizare și scalabilitate. Blockchain poate fi văzut drept un registru, doar că datele nu sunt centralizate într-un singur loc, ci sunt menținute, distribuite și actualizate simultan într-o rețea de computere conectate între ele în ceea ce se numesc noduri. Frumusețea vine în faza a doua. Puterea de calcul a computerelor poate fi folosită pentru a cripta un grup de tranzacții dintr-un bloc. Asta se face prin rezolvarea unor probleme complexe de matematică. Odată găsită soluția, blocului îi este atribuit un cod alfanumeric de criptare (hash). Iar acest bloc e integrat în blockchain (de unde și numele și traducerea: lanț de blocuri). Dar înainte de integrare este verificat și aprobat de o majoritate a nodurilor deja înregistrate în rețea.

În fine, în cazul securizării mai urmează o etapă. Noul bloc trebuie să aibă o trimitere la codul blocului precedent aprobat. Obții, așadar, un lanț de blocuri validat de sistemul acesta descentralizat. Implicit, o modificare în oricare punct produce o reacție în lanț și blocul în care a fost făcută modificarea este respins automat. Un sistem în care nu poți truca nimic, odată încheiat procesul de generare, e acel vis de care ziceam la început și aduce după sine un grad de securizare de care avem nevoie într-o lume în care digitalizarea se dovedește tot mai importantă. Acest avantaj a fost remarcat și în România pentru o aplicație de vot electronic.

Încercarea de-a aduce blockchain în votul românesc

Pe 29 mai 2019, Augustin Jianu a explicat pe Facebook că partidul în care era la acel moment (PRO România) a propus un sistem de vot online bazat pe două elemente: blockchain și semnătură electronică de unică folosință. Cetățenii și-ar fi putut exercita dreptul de vot printr-o aplicație pusă la dispoziție de Autoritatea Electorală Permanentă. Propunerea respectivă a ajuns la Senat în iunie 2019. A fost adoptat pe 21 octombrie (forma e aici) și la Camera Deputaților a rămas în stadiul în care în decembrie 2019 a primit avizul de la Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor. Parcursul poate fi consultat aici.

Sistemul acesta mai vine cu o promisiune: oamenii pot vota timp de șapte zile, de câte ori vor, dar un singur vot ar fi luat în calcul — ultimul. De ce ultimul? Pentru că, în caz de fraudă, un om ar putea fi constrâns să voteze în timp ce-i arată telefonul altcuiva, dar dacă mai votează încă o dată doar acel vot poate fi luat în calcul.

În teorie, voturile pot fi numărate imediat, rezultatele comunicate la finalul perioadei de votare, iar un astfel de sistem nu vine să înlocuiască formula clasică, ci e o alternativă pentru cei care preferă așa ceva. În ceea ce privește riscurile, Jianu a spus că nu putem vorbi de un sistem 100% perfect: “[...] votul online comportă niște riscuri, însă riscurile sunt mult mai mici decât cele pe care le comportă votul tradițional bazat pe hârtie". Deocamdată, proiectul e încă în Parlament și suntem în punctul unui draft.

Cu câteva luni înaintea PRO România, USR a propus o soluție proprie pentru vot electronic. Pe 3 octombrie 2018 a fost respins de Senat și e încă la Camera Deputaților. În 2019 a venit cu o propunere nouă pentru votul electronic la distanță. Pe 16 septembrie 2019 a fost adoptată de Senat și e încă la Camera Deputaților. Inițiatorul este Tudor Benga. Spre deosebire de varianta bazată pe blockchain, ce propune USR e un sistem prin care cetățenii votează printr-o aplicație dedicată cu ajutorul unui certificat digital de la AEP. Procesul de vot ar începe cu șase zile înainte de scrutinul de la urne, iar în ziua respectivă ai putea vota chiar și clasic, doar că votul electronic ar fi anulat. La fel ca la inițiativa precedentă, ultimul vot contează.

Aplicația ar folosi criptare, dar nu sistemul blockchain. Ar recurge la certificatul respectiv, dar și la un buletin de vot electronic și o bază de date centralizată. Din nou, ambele inițiative au ceva în comun: abordare open source, astfel încât vulnerabilitățile să poată fi corectate mai repede. Din nou, ambele inițiative (și câte vor mai veni) nu sunt 100% sigure, pentru că niciun sistem nu poate dobândi așa ceva. PNL a avut, de asemenea, un proiect de așa natură ajuns în Parlament. Doar că ar fi vizat doar românii care locuiesc în străinătate și, implicit, n-ar fi vizat votul la alegeri locale. Mai e loc de-o mențiune aici: în timp ce Augustin Jianu și PRO România au propus un sistem general valabil, USR și PNL s-au concentrat mai mult pe diaspora. În orice caz, dacă va trece vreo inițiativă sau nu de Parlament, un astfel de sistem e inevitabil. Când va fi implementat e relativ.

Standardul european pentru vot electronic (și chiar e-guvernare)

Inevitabil, orice discuție despre digitalizare, în Europa, începe de la Estonia. E o țară mică (aprox. 1,3 milioane de locuitori) și cu siguranță asta îi permite să experimenteze cu tot felul de idei. Dar când vorbim de scalabilitate, dacă un sistem poate funcționa pentru câteva sute de mii de cetățeni, atunci poate funcționa și pentru câteva milioane (cazul României sau altor țări similare ca dimensiuni, cum ar fi Bulgaria, Ungaria sau Austria). Conform sistemului oficial de vot electronic, 44% dintre estonieni (circa 570.000 de cetățeni) au folosit i-Voting. Iar sistemul a debutat în 2005, ceea ce-i impresionant în sine.

Sistemul de vot electronic e dependent de o formă cât se poate de sigură de confirmare a identității. În acest sens un buletin biometric ajută enorm. Estonia a introdus așa ceva în 2002 și până în 2005 (anul debutului i-Voting) erau deja 80% dintre cetățenii cu drept de vot care aveau așa ceva.

Demersul de vot pentru i-Voting se derulează așa: cetățeanul accesează un site dedicat alegerilor și descarcă o aplicație de vot. La telefon are conectat un cititor pentru a-și valida buletinul biometric. Urmează introducerea unui cod PIN și alegerea candidatului respectiv. Buletinul de vot e criptat local pe PC și decriptat abia la autoritatea electorală. Nu sunt stocate date personale, contează doar ce candidat a fost votat (ca la votul clasic). Cetățeanul poate vedea imediat și dacă votul a fost înregistrat.

Cu toate acestea, trebuie menționat că soluția estoniană nu e perfectă. De fapt, nu există așa ceva. Populația e mică și lucrurile pot fi făcute într-un anumit fel. Important e dacă sistemul e sigur sau nu, dar și dacă protejează identitatea votantului. În 2013, Free Software Foundation Europe a atras atenția că în cazul unui astfel de sistem cel mai vulnerabil punct e computerul cetățeanului și acolo trebuie aduse cele mai importante îmbunătățiri pentru a limita cât de mult se poate posibilitatea exploatării vulnerabilităților.

În 2015, Märt Põder, activist și membru al Partidului Piraților din Estonia, a susținut că a descoperit o vulnerabilitate și a reușit să trimită un buletin de vot invalid. Acel moment a generat două idei: sistemul să se bazeze mai mult pe abordarea open source și codul să poată fi verificat de terți. Totodată, ar trebui ca engleza să fie implementată în sistem ca sistemul să poată fi auditat mai ușor și să fie corectate erorilor. În fine, patru ani mai târziu Kert Kingo, ministrul pentru Antreprenoriat și Tehnologia Informației, a creat un grup de lucru pentru a evalua sistemul din punct de vedere al securității, transparenței, dar și capacității de verificare a identității.

Visul blockchain sub altă formă pentru vot electronic

În februarie 2019, compania Kaspersky specializată în securitate cibernetică a luat tehnologia blockchain și a folosit-o în sistemul electronic de vot Polys. Dar nu de la distanță. Ce propune Polys e să un aparat electronic de vot. Abordarea aceasta e folosită, de exemplu, în Statele Unite ale Americii, Rusia, Canada sau India. O româncă de 12 ani din SUA a demonstrat cât de vulnerabil e un astfel de sistem. Așa că ce propune Kaspersky e ca sistemul respectiv să se bazeze pe blockchain, criptare și o centralizare a rezultatelor într-un sistem sigur. Cetățenii care ar vrea să voteze de la distanță ar putea-o face. Cei care vor fizic, o fac fizic, dar pe un astfel de sistem.

Securizarea e asigurată de filosofia blockchain: descentralizare. Votantul își poate valida identitatea, dar votul ar fi secret și anonimizat. Totodată, autoritatea electorală poate alege unde sunt stocate datele: computere proprii, servere ale observatorilor independenți. Asta ar aduce o descentralizare și în ceea ce privește stocarea propriu-zis a datelor la care un atacator cibernetic poate avea acces.

Pentru a folosi fizic una dintre mașinile de vot, cetățeanul ar primi un cod QR unic (sau alt token de confirmare a identității) și acesta poate fi restrâns la zona pentru care votează, chiar dacă e într-o secție de vot din altă zonă a țării sau a lumii (cum ar fi în ambasade sau consulate). În ceea ce privește integrarea mediului online cu acesta fizic, orice mașină de vot integrată în sistemul Polys se bazează pe blockchain pentru a elimina posibilitatea votului dublu. Acest hibrid ar ajuta, pe de o parte, cetățenii care nu sunt atât de siguri pe abilitățile digitale, cât și pentru cei care vor să se bazeze pe internet ca să își exercite dreptul de vot.

Dar funcționează așa ceva - de orice natură ar fi sistemul?
Avem, deocamdată, un caz concret încă de acum doi ani: Sierra Leone. La alegerile din martie 2018, 70% dintre cetățeni au votat folosind un sistem bazat pe blockchain. Și ceva mai aproape de noi e sistemul din Rusia, dar aici sunt câteva mențiuni de făcut. A fost dezvoltat de Rostelecom, iar nodurile blockchain vor fi stocate pe serverele companiei.

Deocamdată, n-au fost făcute suficiente teste pentru a fi folosit la nivel național. Dar a debutat pe 13 septembrie 2020 în două regiuni, unde circa 15.000 de cetățeni s-au înregistrat să voteze electronic. În ceea ce privește nesiguranța, principala grijă e că standardul de criptare nu-i cel mai bine ales. Sistemul folosește criptare homomorfică prin care informațiile pot fi procesate fără să fie decriptate, dar și fără să fie accesate de entitatea care le procesează. În teorie, e un avantaj: datele nu pot fi corupte în urmă criptării și decriptării pentru procesare. În practică, în sistemul rusesc, e posibil ca abordarea să pună probleme în verificarea identității votanților. Ca să închei cu Rusia și abordarea sa, soluția încă e nu e certificată la nivelul tuturor autorităților și de aici apar temerilor că alegerilor pot fi fraudate.

Într-o discuție cu un specialist în securitate cibernetică eu l-am întrebat de ce e dificil să avem sisteme digitale 100% sigure. Mi-a spus doar atât: "Și focul, deși îl folosim de zeci de mii de ani, încă are un mare bug: ne arde dacă nu suntem atenți. Așa sunt și sistemele digitale, au probleme pe care le depistăm la timp sau pe parcurs, dar important e dacă ne ajută sau nu".

Sigur, nu pică fix pe fix această idee pe importanța unui sistem de vot electronic. Cu siguranță, sub orice formă ar fi implementat, nu va fi niciodată 100% sigur. Dar sunt în derulare proiecte care funcționează și care pot fi preluate. Optim, în aproape un deceniu, am putea discuta despre un sistem de tip blockchain folosit la alegeri în România și Europa direct pe-o cască de realitate virtuală sau un smartphone din 2030.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















3842 vizualizari

  • +5 (9 voturi)    
    Mult inainte (Marţi, 15 septembrie 2020, 11:31)

    Jegul Cristian Ioan [utilizator]

    Nu este de loc rau, dar muuult inainte de votul online pe pagina de Web si tehnologia blockchain, de prin 2001 exista posibiliatea tehnca de vot electronic, folosind retau de bancomate. terminalel existau deja aproape peste tot, si se putea folosi la vot un car similar cu cel bancar, alegatorii identificandu-se cu ajutorul PIN-ului.
    Si,exact ca al banca, daca cineva ti-a furat cardul de vot si stie si PIN-ul, nu poate voat in locul tau, ATM-urile au camera de supraveghere!

    Tehnologia exusta de mult, vointa politica lipseste ...
    • +4 (6 voturi)    
      o super idee (Marţi, 15 septembrie 2020, 15:17)

      Casargoz [utilizator] i-a raspuns lui Jegul Cristian Ioan

      Ideea cu bancomatele chiar e fezabila cu un singur disclaimer: ești filmat in timp ce votezi.
      La orice problema tehnica se găsesc soluții. Nu a existat și nu exista voința politica. Unul din motivele pentru care cardul electronic de identitatea a zăcut prin sertare a fost și posibilitatea facila de a implementa vot electronic în condițiile existentei unui card cu certificat digital.

      Augustin Jianu este si competent si are si idei bune. Dar cred ca este prost citat.
      Si mai am si eu o întrebare când STS merge atât de eficient de ce ne-am dori blockchain?
      • +2 (6 voturi)    
        Analfabetii repeta in nestire ca STS fura voturile (Marţi, 15 septembrie 2020, 20:26)

        jorj_bv [utilizator] i-a raspuns lui Casargoz

        Cu toate ca (toate) partidele au reprezentanti in sectii si pot numara voturile in timp-real prin centralizare.
        Totusi, institutiile statului trebuie sa actioneze in limite permise - in cazul lipsei unui sistem de control (gen blockchain sau certificate generate anterior) exista retorica fraudarii.
        • -1 (7 voturi)    
          STS l-a scos pe Basescu de 2 ori presedinte (Miercuri, 16 septembrie 2020, 18:21)

          patrunjel [utilizator] i-a raspuns lui jorj_bv

          STS l-a scos pe Basescu de 2 ori presedinte in doua alegeri pe care le-a pierdut in realitate. Insa conteaza cine contabilizeaza si numara voturile central.
          • +1 (3 voturi)    
            Dovezi? (Joi, 17 septembrie 2020, 2:12)

            jorj_bv [utilizator] i-a raspuns lui patrunjel

            Poate a fost ceva dubios la votul rapid de la Paris. Sau nu, poate a fost organizare.
            Poate ca au aparut niste intarzieri neasteptate in unele parti la verificarea cartilor de identitate la Johannis si au aparut cozi, ceea ce a generat o emulatie impotriva lui Ponta mai ales in tara. Sau nu, poate ca pur si simplu a mers greu reteaua.
            Cert e ca daca lipsea vreun vot iesea un scandal monstru... PSD avea reprezentanti si la Paris, dar si in 2014...
            Procesele verbale se pot vedea online si cativa au procesat datele respective ... au iesit niste probleme de incheiere a sumelor, dar totul a fost rezolvat ... Mno, si ungurii olteni, de fpat din toata Romania ... dar nu e nimic ilegal, mai ales ca se verifica live votul multiplu
            Cumva STS a lasat PSD sa domneasca la alegerile din 2016 ... Pare cam tras de par, nu?
      • 0 (0 voturi)    
        Pai eu ce am spus? (Duminică, 20 septembrie 2020, 18:38)

        Jegul Cristian Ioan [utilizator] i-a raspuns lui Casargoz

        Doar PIN-ul de patru cifre este o protectie muult prea slaba, iar o parola complex nu poate fi tinuta minte.
        Idetificarea biometrica era dificile de implementa in 2000. Dar camerele bancomatelor, asa cum erau in urma cu 20 de ani, cu rezolutie mieca, erau de ajuns ca sa confirme ca am vitat eu, nu altul, si ca nu am votat de mai multe ori!
  • +5 (13 voturi)    
    Anonimat (Marţi, 15 septembrie 2020, 13:21)

    Angeliu [utilizator]

    Votul secret este critic intr-o tara ca Romania cu o lunga istorie a persecutiilor politice. Felul cum ai votat poate fi folosit impotriva ta la un moment dat. Daca sistemul electronic de vot nu garanteaza anonimatul ... mai bune lipsa !
    • -4 (4 voturi)    
      Garanteaza anonimatul ... (Marţi, 15 septembrie 2020, 17:03)

      Eu the first [utilizator] i-a raspuns lui Angeliu

      ... daca e implementat corespunzator. Dar e cu cantec. Daca cineva are capacitatea de-a supraveghea toate componentele sistemului de vot electronic - toti providerii de acces la internet, toate serverele, toate aplicatiile care genereaza chei, cu luni sau ani de zile inainte de alegeri - poate, in teorie, cu un efort de calcul foarte mare, sa produca un sistem identic, pe care sa-l foloseasca ca sa ghiceasca cine ce a votat. Costurile ar fi insa enorme, si sansele de-a face asa o supraveghere continuu pe o perioada lunga de vreme sunt minime.
      • +1 (5 voturi)    
        Nu trebuie trimis fiecare vot instantaneu (Marţi, 15 septembrie 2020, 20:29)

        jorj_bv [utilizator] i-a raspuns lui Eu the first

        Daca se acumuleaza calupuri de 10-50-100 (sau o data pe ora), dispare trasabilitatea.
        • 0 (0 voturi)    
          E putin mai complicat (Joi, 17 septembrie 2020, 17:55)

          Eu the first [utilizator] i-a raspuns lui jorj_bv

          Sunt doua aspecte aici.

          Unu la mana, tre' asigurata o numaratoare corecta, imposibil de falsificat chiar si-n situatia in care cineva rau intentionat ajunge sa controleze o bucatica din infrastructura.

          Doi la mana, tre' sa se pastreze bine documentat daca ai votat, cand, de cate ori, care a fost ultimul vot pe care l-ai dat, da' fara ca informatia asta sa permita cuiva sa determine de la cine vine votul.

          Daca agregi, schimbarea votului, asa cum se preconizeaza sa fie construit sistemul, e imposibila - nu mai ai cum sa determini care vot din calup trebuie eliminat.

          Ce se poate face e ceea ce face si bitcoin: un registru distribuit al tuturor tranzactiilor efectuate pe platforma. Aia face imposibila falsificarea informatiilor. (In fapt, pentru o platforma relativ sigura ar fi nevoie de trei registre separate, gestionate de autoritati diferite, si stocate distribuit, da' ala e detaliu de implementare, in mod esential se poate.)

          Cum spuneam, daca cineva rau intentionat are acces cap-coada la tot sistemul, asigurarea confidentialitatii si securitatii datelor e imposibila. Da' se poate face un sistem in care informatia e distribuita, criptata si semnata electronic in asa fel incat sa nu fie niciodata pe aceeasi bucatica de sistem suficient de multa informatie pentru a determina cum a votat o persoana anume.
  • +2 (10 voturi)    
    blockchain, what? (Marţi, 15 septembrie 2020, 15:25)

    MamboNoFaiv [utilizator]

    sa eliminam blockchain din start, discutia ar trebui pornita de la:
    - nu se va putea elimina complet votul fizic in sectia de votare pentru cine nu doreste (nu e capabil) sa voteze online
    - daca serverele fizice care inregistreaza voturile si toata arhitectura e agreata de catre managerii si programatorii nostri la ce ne mai trebuie blockchain?
    • +2 (8 voturi)    
      blockchain (Marţi, 15 septembrie 2020, 16:27)

      Angeliu [utilizator] i-a raspuns lui MamboNoFaiv

      Tehnologia blockchain este garantia credibila ca votul nu a fost manipulat pe serverul central. Existenta vreunui server controlat de unul ca Dagnea va ridica intotdeauna semne de indoiala asupra numaratorii voturilor.
      • +4 (6 voturi)    
        creka (Marţi, 15 septembrie 2020, 17:27)

        MamboNoFaiv [utilizator] i-a raspuns lui Angeliu

        nu ai fost intr-o sectie de votare sa observi cum se desfasoara votarea fizica. exact la fel se va implementa si cea online: cu programatori agreati de la fiecare partid interesat + STS.
        cine vrea sa se faca de ras poata sa trimita papagali la discutii...
    • +1 (1 vot)    
      Blockchain nu e ce crezi matale ca e (Joi, 17 septembrie 2020, 18:04)

      Eu the first [utilizator] i-a raspuns lui MamboNoFaiv

      E o modalitate e a pastra un registru distribuit, cu semnaturi electronice de asa natura incat nici o entitate care are acces la registru nu poate impersona alte entitati, si la toate modificarile facute poate fi verificata autenticitatea.

      Blockchain nu e ceva ce cumperi. E ca teorema lu' Pitagora: daca stii lungimile laturilor unui triunghi dreptunghic poti calcula lungimea ipotenuzei. La fel, cu tehnologie blockchain incorporata in sistemul de vot electronic, poti verifica daca cineva a incercat sa falsifice informatie, chiar daca tu nu ai acces la toata informatia.

      Exista potential si alte modalitati de implementare a unui sistem de vot electronic in afara de blockchain, da' blockchain parca special pentru sisteme de vot electronic a fost facut, sau, mai general, registre electronice distribuite care sa nu permita interferente neautorizate.
  • -3 (5 voturi)    
    pacat (Marţi, 15 septembrie 2020, 18:33)

    Ademordna [utilizator]

    Un articol curajos scris de o persoana care recunoaște ca nu se pricepe.
    Problema e ca acest domeniu tehnic chiar are nevoie de expertiza pentru a fi popularizat. Ori exista niște, scuze, prostii evidente în articol. De exemplu:
    -populația Estoniei este mica ceea ce ii permite sa experimenteze. Cum asa, credeți ca estonienilor nu le pasa de rezultatul alegerilor lor? Credeți ca vecinii lor de la răsărit nu ii motivează sa facă un sistem cat se poate de sigur?
    -ce a mers pentru estonieni cu cei juma de milion de votanți nu demonstrează scalabilitatea. Dar un sistem informatic nu se dimensionează pentru 500000 și pica pentru 500001, 600000 sau chiar 5 milioane. Un sistem informatic se dimensionează dupa un ordin de mărime, nu dupa număr exact. Asa ca exemplul lor nu e doar relevant tehnic dar și politic: dupa Estonia, orice tara care nu are vot electronic nu-l are nu pentru ca nu știe sau nu poate ci pentru ca nu vrea.
    -"soluția estoniană nu e perfectă. De fapt, nu există așa ceva." Duh!
    -A reușit un smeker sa păcălească sistemul cu un vot ilegal? Brava mah, ia o bere și când oi fura tu sistemul electronic cum a furat Dragnea cu toți morții din cimitirele județului atunci să-ți faci tu griji.
    -de reținut ca blockchain si votul electronic sunt conexe dar nu identice și nici măcar dependente. Blockchain se utilizează pentru multe alte lucruri și votul electronic se poate implementa pe alte cai.
  • +5 (7 voturi)    
    Hai să batem câmpii cu grație (Miercuri, 16 septembrie 2020, 2:23)

    cornholio [utilizator]

    Problema centrală a votului electronic e aceea a autentificării și anonimizării. Trebuie ca doar cei autentificați să poate vota, doar o dată, și totodată, ca voturile să fie anonime, adică să nu poti asocia identitatea alegătorilor cu votul acordat. Cerințele astea sunt profund conflictuale și până în prezent nu s-a inventat un sistem care să nu depindă de un server central. Iar dacă depinzi de un server central, atunci depinzi de o autoritate publică care-l administrează, adică trebuie să ai încredere în guvern - care are conflicte uriase de interese privind rezultatul alegerilor.

    Tehnologia blockchain rezolvă o problemă diferită: certificare temporală distribuită și non-repudiabilă. În limba română, înseamnă că un blockchain îți dă niște garanții că un anume eveniment s-a întâmplat la o anume dată, inaintea altora, fără să depinzi de un server central.

    Asta e o problemă care nu e foarte relevantă pentru votul electronic. E ca apa sfințită, pui voturile pe blockchain că nu strică. Bine, ajută în anumite situații, de exemplu dacă alegătorul a trimis două voturi contradictorii la momente de timp diferite, poți să-l selectezi pe cel mai recent fără să te bazezi pe un sistem central.
  • -2 (6 voturi)    
    Tehnooptimism - boala secolului ăstuia (Miercuri, 16 septembrie 2020, 12:40)

    marie-cu-palarie [utilizator]

    Un articol doldora de cea mai periculoasă boală a acestui secol: tehnooptimism deșănțat.

    Tehnooptimismul e credința profund irațională că trebuie să băgăm tehnologia în absolut orice. Schimbare de dragul schimbării.

    Inclusiv cele mai hipertehnologizate țări precum Marea Britanie sau Japonia rămân la votul cu creionul și foaia. Or fi ei nebuni și au descoperit estonienii (la sfârșitul zilei o fostă republică sovietică și geografic o suburbie a Rusiei) apa caldă? Haida de.

    Votul electronic e una din ideile absolut îngrozitoare. Tehnologia nu e un panaceu la orice. Există lucruri în care e chiar foarte bine că nu este implicată tehnologia. Actul de a vota este unul dintre ele.
    • +2 (6 voturi)    
      Votul electronic e viitorul (Miercuri, 16 septembrie 2020, 17:13)

      SKBjull [utilizator] i-a raspuns lui marie-cu-palarie

      Votăm demult electronic, like-urile de pe FB sunt un exemplu.
      Eu aș vota zilnic, ca pe FB, nu doar oameni în funcții, ci și idei.

      Democrație directă electronică. M-a dezamăgit un politician, să zicem Băsescu? 50%+1 din oameni cred că nu mai e bun? I s-a terminat mandatul.

      Apar idei năstrusnice de la Ciordache? Facem un scurt referendum, online. La un număr de 3 inițiative respinse, îi suspendăm temporar dreptul de a mai iniția altele, să nu se creeze doar zgomot. Poate îmi displace cu totul fața lui și setez un algoritm să respingă orice inițiativă de-a lui, până nu intervin manual.

      Inteligența colectivă ar trebui să fie mult deasupra sumei inteligențelor indiviuale. Românii vor autostrăzi de 30 de ani, vor școli, vor spitale, poporul nu e prost cum vor să credem toți.

      Problemele sunt tehnice. Cum faci ca un om să voteze, o singură dată, fără ca altcineva să poată vedea ce a votat și totuși să ai încredere că rezultatele nu sunt manipulate?
      • 0 (0 voturi)    
        ”inteligența colectivă” (Joi, 17 septembrie 2020, 4:06)

        marie-cu-palarie [utilizator] i-a raspuns lui SKBjull

        Ei bine NU.
        ”Inteligența colectivă” nu este deasupra sumei inteligențelor individuale.

        Lumea dă înainte grație indivizilor geniali - nicidecum grație colectivității. Desigur, asta dacă funcționați în paradigma lumii civilizate - a Occidentului - și nu în cea a Republicii Populare Chineze.
  • +1 (5 voturi)    
    Observabilitate (Miercuri, 16 septembrie 2020, 16:48)

    stefanppp [utilizator]

    Focul, daca te arde, te doare. Si poti sa ii arati medicului ca te-ai ars. Pilotul automat al avionului, daca face o greseala fatala, pica avionul. Cand iti transfer 10lei prin Revolut si nu ajung la tine, tu observi. Toate sunt evenimente observabile de catre cei directi implicati. La votul electronic, apesi pe ecran pe Ionica, si seara te uiti la TV si vezi ca a iesit Marioara. Schimbarea votului tau nu este un eveniment observabil de catre tine.

    Articolul spune corect cum ca securitatea calculatorului personal e buba. SSL si homomorphic encryption si public ledgers resolva problema atata timp cat calculatorul tau personal (incluzand siliconul, BIOS, sistemul de operate, toate driverele, aplicatia de vot) nu poate fi manipulat sa iti schimbe votul. Faza cu "poti sa verifici pe urma" e valabila numai daca verificarea se face de pe un alt calculator, care e complet independent de primul (alt cip, alt bios, alt OS, alt alt alt). Si poate mai important de atat, daca e intradevar posibil sa verifici, trebuie ca verificarea sa iti dea tie, ca votant, o dovata incontestabila, matematica, cum ca votul tau a fost schimbat.Altfel, oricune poate zice ca "a fost furat", dar nu are dovezi.
    • +2 (4 voturi)    
      Dar in sectia de votare? (Joi, 17 septembrie 2020, 2:17)

      jorj_bv [utilizator] i-a raspuns lui stefanppp

      Unde au votat ani de zile mortii din Teleorman ai necromancerului zDragnea.
      Sau unde partidele mari pot decide sa imparta frateste voturile pentru partidele care nu au reusit sa trimita delegat intr-o sectie de la Cucuieti
      Sa nu vorbim de suveici, inmanarea mai multor buletine, plata votului si alte nebunii ...
  • +1 (5 voturi)    
    Comentariu sters de utilizator (Miercuri, 16 septembrie 2020, 20:01)

    [anonim]



Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by