Citesc informatia asta aproape dupa fiecare stire legata de vreun summit. Ca "Pietele" nu s-au calmat. Ca ele raman in continuare nervoase. Fie ca Obama se vede cu seful Chinei, fie ca Sarkozy puna la cale planuri alaturi de Merkel, fie ca G20 se intalnesc ca se puna lumea la punct. Pietele raman mereu "sub tensiune". Ce ar trebui sa se intample pentru ca pietele sa se linisteasca? Dar oare cauta pietele linistea?, scrie Dan Popa pe blogul Hymerion.ro

  • De ce s-au enervat pietele?

S-o luam babeste. Pietele au bagat bani in economia Italiei si Greciei sau in cea a Spaniei atunci cand conturile acestora nu erau fundamental diferite fata de acum. In urma cu 4-5 ani, datoria in PIB a Italiei ori a Greciei era tot la cote care o puteau face periculoasa in ochii investitorilor. Dar ei au continuat sa bage bani. Dintr-o data, sentimentul investitorilor a devenit “pe invers”. Daca continua in acelasi ritm cu cheltuielile sunt nesabuiti si vor da faliment. Daca incep sa taie din cheltuieli, adio crestere economica. Se vor infunda intr-o noua criza si deci adio sansa de a-si plati la timp datoriile. Oricum o dai, sentimentul pietelor devine dispretuitor.

Judecata lor e simpla: “Dom`ne, chiar daca ti se pare ca stai bine (spun Pietele) daca da peste tine un camion mie cine-mi returneaza banii?” Asa e. Dar zeci de ani nu a dat niciun camion peste tine, iar pericole pot fi inventate la fiecare secunda.

Ceea ce a dus aici a fost o cursa financiara nebuna care a dus la formarea unui ghem atat de incalcit in care sa-l desfaci iti ia prea mult timp (si nici nu se stie daca vei reusi vreodata) iar sa il arunci nu poti pentru ca deocamdata nu ai ce sa pui in loc. Din pacate nu s-a nascut de multa vreme un nou arhitect financiar.

  • Unde se poate ajunge?

Nu trebuie sa fii ruda cu Mama Omida sa iti dai seama ca te afli intr-o fundatura. In forma actuala moneda euro nu are cum supravietui. Ideea cedarii suveranitatii, propusa de presedinte e complicata si nu este neaparat o idée fericita.

Sentimentul pietelor nu il vei putea linisti, asta e clar. Poti sa ii aduci pe insisi investitorii sa se intalneasca cu Obama, Merkel si Sarkozy, ca tot nu ii vei ferici. Dintr-un motiv simplu: “pietele” fac bani multi acolo unde apele sunt tulburi.

Nu inteleg de ce nu se poate face o casa europeana de compensare, o idée despre care am mai scris si care s-a practicat in trecut. Ia Grecia ( a propos, ati vazut ca dupa ce au imprumutat masiv la dobanzi maricele, nu prea se mai vorbeste despre pericolul elen?) si vezi de unde are de dat bani si de unde de luat. Are de dat Germaniei un miliard si de luat de la Frante 800 de milioane? “Stinge aceste datorii platind Germaniei 200 de milioane, iar Franta sa ii dea Germaniei cele 800 de milioane. Bine, calculul e grosier ilustrat, dar ca idée…

Atat SUA cat si Europa se joaca cu focul. Vorba unui prieten: pana nu se enerveaza China si va zice :”Ia gata cu joaca voastra de-a intalnitul intre sefi pe la cafelute. Ori dati banul ori va mananc cu economie cu tot”. SUA nu e departe si culmea e ca americanii stiu asta. O lume condusa de China isi are riscurile ei, nu neaparat mai mici decat una condusa de SUA.

  • Ce se poate face?

1. Se poate reveni la starea de dinaintea infiintarii Eurozonei. Fiecare tara sa isi conduca economia asa cum stie mai bine, cu masuri mai mult sau mai putin protectioniste (notez in treacat ca unele economii au trecut deja la asemenea masuri fara ca nimeni sa le penalizeze in vreun fel).

Inainte de criza, era normal sa ai datorie la 80% din PIB. “Pietele” nu te penalizau. Era normal sa ai deficite, daca economia nu iti permitea sa te dezvolti altfel. In fond, creditul e facut sa te dezvolti si isi are rolul lui pozitiv in finantele Statului. Dintr-o data, toate au devenit rele, imorale si care te ingrasa (sau dimpotriva) excesiv. Sa revenim la standardele conservatoare, in acest caz. Pozitiile care avertizeaza ca nu e normal ce se intampla s-au inmultit.

2. O reglementare a pietelor financiare musai e de gandit. Vor protesta, vor ameninta, dar au ajuns mult prea departe.

3. Ideea euro-obligatiunilor este buna si corecta, dar si aici e de discutat daca e moral ca Germania sa isi puna “la comun” credibilitatea cu cea a Greciei. V-ati prezenta la un concurs de frumusete daca ati fi obligat sa defilati de mana cu Frankenstein?

4. O casa de compensare, revin, ar putea reduce din incertitudine. Trebuie desigur luata in calcul maturitatea si scadentele datoriei, dar ideea mi se pare aplicabila si extrem de utila.

Cat despre Uniunea Europeana ca federatie statala, am mai spus-o de cateva ori. Diferentele culturale o fac impracticabila. Dragoste cu sila nu se poate, chiar daca parintii mirilor s-au inteles si la zestre si la viitorul acestora.

In concluzie. Degeaba se va incerca “calmarea”pietelor. In niciun caz nu acolo e solutia. Niciun activ nu mai e sigur. Ce sa le oferi investitorilor ca sa ii calmezi? Riscurile de a continua in ritmul actual sunt fie spargerea euro, fie un razboi, fie preluarea de catre China a dominantei economice globale. Inflatia pare cel mai putin agresiv pericol. Telenovela, thriller sau circ?

P.S. Vezi si ce solutii gasisera interbelicii

Sau vezi cat de corecta mai e corectitudinea politica

Comenteaza pe blogul Hymerion.ro