Nicicand nu a contat mai putin daca pe ministrul Sanatatii il cheama Loti, Attila sau Nelu. In piesa de teatru numita reforma sanatatii, actorii, care-si joaca rolul pe spatele bolnavilor, sunt nesemnificativi. Doar vointa Partidului conteaza. Acesta este marele regizor.
Oficial, Cseke Attila a demisionat pentru ca bugetul Ministerului Sanatatii nu a fost suplimentat in aceeasi masura ca si bugetul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS). Pentru liderii UDMR, autonomia CNAS-ului a devenit brusc blestemul care apasa asupra sistemului. In incercarea de a prelua controlul asupra CNAS-ului, UDMR-ul a jucat o cacealma tare: nu nominalizam ministrul pana nu ne dati Casa.
In teorie, Ministerul Sanatatii ar trebui sa controleze finantarea programelor preventive, iar Casa pe cea a programelor curative. Hotii nu iubesc insa apele limpezi si, datorita imperfectiunilor legislative, exista in prezent suprapuneri inexplicabile de responsabilitati intre cele doua institutii. Sa luam exemplul programului national pentru cancer: Ministerul Sanatatii are la dispozitie fonduri de 271.6 milioane RON (pentru vaccinarea HPV si pentru tratament), in timp ce CNAS-ul decide asupra 493.6 milioane RON (pentru tratament). De ce sunt atat de importante aceste programe nationale? Pentru ca de aici se fura cel mai mult: la achizitia medicamentelor (de cele mai multe ori scumpe) dar si la nivelul farmaciilor (Alexandru Rusu explica aici foarte clar mecanismul).
Interesant este ca aceste suprapuneri, prezente in cazul programelor nationale de sanatate, sunt de fiecare data favorabile financiar CNAS-ului, care are la dispozitie de doua sau chiar de trei ori mai multe fonduri decat Ministerul. Cine conduce CNAS-ul isi poate baga mainile pana la cot in butoiul cu miere. Cine conduce Ministerul se poate manji doar pe degete. Si ca tot am vorbit de programul pentru cancer, din 2007 pana astazi bugetul alocat lui s-a dublat: de la 361 milioane la 762 milioane RON. Intre timp, numarul pacientilor a crescut cu doar 15%.
Iata de ce miza era mult prea mare pentru ca PD-L-ul sa o lase sa-i scape usor din mana. Singura solutie ar fi fost un troc prin care UDMR-ul sa renunte la portofoliul de la Sanatate in schimbul altui butoias apetisant cu miere. Dar asta ar fi pus guvernul in fata unui vot de incredere al Parlamentului, si nimeni nu doreste deocamdata asa ceva. Ratand bluf-ul, UDMR-ul a avut pretentia ca macar sa nu se ridice sifonat de la masa de joc. Astfel a aparut ciudata si vaga formulare din comunicatul prin care era anuntat numele noului ministru: „CNAS-ul va fi coordonata de Ministerul Sanatatii.” Nu doar in dictionar trebuie cautat sensul acestui cuvant, ci si in explicatiile liderilor PD-L. Sever Voinescu a fost clar: „CNAS ramane in continuare ordonator principal de credite si seful CNAS e numit tot de premier. Bugetul CNAS ramane in atributia sefului Casei.” Ca paralele raman deocamdata acolo unde sunt a dovedit-o si declaratia directorului CNAS, Lucian Duta (un democrat-liberal a carui influenta este in crestere): „pana nu exista un document oficial, nu pot sa comentez.” Pana atunci e doar un joc de vorbe.
Dar cel mai mult a contat recomandarea Fondului Monetar International si a Bancii Mondiale de a pastra o Casa independenta si autonoma. Intr-un ultim raport (din iunie) al Bancii Mondiale aceasta recomandare este explicita, cu rezerva cresterii transparentei, capitol la care se constata ca CNAS-ul are probleme. Raportul mai atinge un narav important (si vechi) al CNAS-ului si al sistemului in general: atribuirea neclara a responsabilitatilor.
Reprezentantii Bancii Mondiale au avut o intrebare simpla pentru reprezentantii locali ai Directiilor Judetene de Sanatate, ai Caselor Judetene si pentru managerii spitalelor: cine este seful in fata caruia raspundeti? „Raspunsurile au fost diferite si contradictorii, reflectand o intelegere scazuta a cine este responsabil pentru ce”, se scrie in raport. Cum spuneam: hotii nu iubesc apele limpezi.
In viitor ne asteapta o schimbare de paradigma a organizarii sistemului medical. Daca aceasta va fi salbatica sau inteleapta, ramane de vazut. Deocamdata, politicile de sanatate in Romania nu se fac pe baza analizelor statistice venite din teren, ci dupa alte criterii. In Ministerul Sanatatii nu exista niciun departament insarcinat cu analiza datelor din sistemul medical, iar departamentele de analiza ale CNAS se ocupa doar cu verificarea birocratiei. Desi procurorii si chiar anumite servicii lucreaza, in sanatate avem mare coruptie dar coruptii identificati pana acum sunt marunti. Motive de optimism nu prea exista.
Noul ministru al Sanatatii, Ritli Ladislau, provine din aceeasi zona ca si predecesorul sau. Fiul noului ministru, Ritli Laszlo, a fost seful de cabinet al lui Cseke Attila. Asadar este putin probabil ca vom vedea o schimbare consistenta in atitudinea ministrului Sanatatii. Asta doar daca nu cumva domnul Ritli, altfel un medic competent, poseda un curaj din soiul lui Loti nebunul.
Caci de asta e nevoie in ministerele de la Bucuresti, acolo unde, fie ca se numeste PD-L, UDMR sau PSD, interesele Partidului primeaza. Cu atat mai mult cu cat alegerile se apropie. Sanatatea, un butoi gigantic plin cu mierea miliardelor colectate de la cetateni, este o prioritate nu pentru ca e important sa avem un popor viguros, ci pentru ca din ea se hranesc miile de clienti ai Partidului. Si unde e mierea mai multa, acolo e si viermuiala mai mare.
5
14
