Am descoperit cu placere analize statistice ale rezultatelor de la examenul de bacalaureat, realizate de blogeri priceputi in ale statisticii, Diana Coman, Mircea Popescu, Lucian Ancu.
Adaug la eforturile lor experienta mea de 30 de ani in interiorul sistemului si comisiilor de bacalaureat, cu intentia de a elabora concluzii cat mai aproape de realitatea din teren.
Mai intai histograma notelor medii obtinute de licee, realizata de Diana Coman, calculata dupa metodologia: “suma notelor obtinute / numar total de note acordate”.
Mircea Popescu isi explica astfel:
“In principiu, orice set de masuratori reale ale unei caracteristici reale a unor indivizi se vor imprastia pe distributia cunoscuta drept curba (sau clopotul) lui Gauss…. Contrar asteptarilor, in locul unei singure cocoase, situata undeva in centrul graficului, situatia reala prezinta doua cocoase : una chiar inainte de nota 5, una putin sub nota sapte. Explicatiile acestei particularitati remarcabile ar putea fi bineinteles multe si nenumarate. Totusi, eu cred ca-i una singura, evidenta si dureroasa….. Pur si simplu privim la doua Romanii, pe de-o parte cei ce (au acces la resurse, au ocazii si oportunitati, au carti in casa, familii functionale etc), pe de alta parte cei ce nu. Curba celor dintii este o gausiana ceva mai larguta centrata pe aproximativ nota 7.125. Curba celor din urma este o gausiana mult mai ingusta, centrata acut pe nota 4.75 (care, intimplator, este si nota traditionala a copiilor ce n-au nici o treaba cu scoala, dar sunt disciplinati la ore).”
Explicatia mai apopiata de realitate rezida, mai degraba, din:
- existenta unui singur traseu educational, cel liceal;
- inadecvarea curriculara la tipurile de inteligenta, caracteristici de invatare, motivarea in raport cu insertia in piata muncii;
- lipsa orientarii scolare si profesionale de calitate;
- absenta examenului de admitere la liceu ;
- mentinerea in mentalul colectiv a presupunerii ca trasee liceale pretentioase (mate-informatica), iti asigura un traseu profesional de succes;
- Mentinerea la disciplina “limba si literatura romana” a unui subiect unic, pentru toate filierele si profilele, desi competentele de comunicare in limba romana sunt cu mult mai importante comparativ cu cunostintele de teorie si istorie literara.
“Cocoasa” din dreptul notei 4,75 are aceasta explicatie simpla: pentru prea multi elevi traseul liceal si curricula parcursa nu reprezinta cadrul necesar dezvoltarii optime a personalitatii, potentialelor si inclinatiilor lor. Dar n-au avut de ales, datorita sistemului prost construit.
Ca sa parafrazez pe autorul mentionat, pur si simplu privim la doua categorii de elevi : cei care se simt bine pe traseul liceal si cei carora li s-ar potrivi, mai degraba, alte trasee, care sa le puna in valoare alte insusiri si potentiale.
Iata acum histograma notelor la limba romana, realizata de Lucian Ancu
“Axa Ox reprezinta notele si are o rezolutie de 0.2. Pe axa Oy regasim numarul de note care se inscriu in intervalul [X,X+0.2]. Ceea ce frapeaza in aceasta imagine este numarul mare de note intre 5.0 si 5.2 si o penurie de note intre 4.2 si 5.0. Din acest grafic putem concluziona ca exista o tendita a corectorilor de a acorda cateva zecimi de punct (pana la jumatate de punct) celor care sunt chiar sub nota de trecere (5)”
In adevar, confirm si eu interpretarea autorului histogramei. Cand un corector aduna notele partiale pe ciorna de catalog si observa ca suma este peste 4,5 are tendinta sa mai verifice incaodata teza, sa vada daca mai poate adauga zecimi de punct la subiectele deja evaluate. De cele mai multe ori rezultatul revizuirii este o nota finala peste cinci. Mai ales la disciplinele umaniste, acest lucru este relativ usor de realizat si justificat, pentru ca tine si de subiectivismul corectorului. Dar si la matematica, iata histograma, realizata de acelasi autor
Ciudata este histograma notelor de la istorie, unde aproape n-au fost note sun cinci. Au fost subiectele prea usoare, sau s-a copiat? Greu de spus.
In schimb la fizica a fost prapad:
Sunt mai multe sub cinci decat note peste 5,2. Care sa fie concluzia? Este datoria ministerului sa o gaseasca.
“Intrebare: care este media notelor candidatilor care s-au prezentat la toate materiile? (Legenda: in rosu media finala, in negru media inainte de contestatii.)
“Distributia are doua varfuri. Cel de la nota 5 poate fi inteles din prisma efectului de la nota 5 de care vorbeam in prima postare. Dar varful de la nota 6? Acesta nu cred ca poate fi explicat decat prin un bias similar celui de la nota 5 dar in cazul mediei. Sa fie acesta un semn de re-corectare dupa calcularea mediilor ?” (Lucian Ancu)
Daca varful rosu de la nota sase poate fi explicat prin faptul ca mai multi elevi au avut castig de cauza la contestatii, iar cele cateva zecimi obtinute i-au ajutat sa treaca de media minima sase, varful negru din dreptul notei sase nu pare sa aiba o explicatie logica. De unde sa stie, apriopri, corectorii pe fiecare disciplina, ca media celor trei (patru) note, de la probele scrise, s-ar apropia de sase, astfel incat sa le dea cateva zecimi, sa le impinga media peste sase? Aceasta cosmetizare s-ar fi putut produce doar dupa deschiderea tezelor si calculul, provozoriu, al mediei generale. Totusi, mi-e greu sa cred ca au fost multi amatori care sa se preteze la astfel de malversatiuni cu iz penal. Un singur om nu putea face asa ceva, iar cand sunt mai multi, deja riscul creste proportional.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
