Cum ne injecteaza bancile in vene drogul riscului

de Cristian Dogaru     http://cristiandogaru.blogspot.com/
Luni, 4 iulie 2011, 8:47 Actualitate | Opinii

Dupa tepe gen Caritas, FNI, SAFI sau marea dezumflare a SIF-urilor din 2007-2008, romanilor le-a pierit cheful sa speculeze cu banii economisiti, asta spre marea dezamagire a bancilor ce au diviziii de brokeraj si asset management de hranit la usa. Prin urmare, pentru convingerea bizonului ca o doza de adrenalina nu strica, au aparut produse structurate sub forma unui depozit unde nu se risca decat dobanda, melanjul depozite-fonduri de investitii, ori fonduri de investitii cu capital “asigurat”, etc. Vorbim azi de pariul pe care ni-l propune Unicredit pe cursul de schimb

In principiu, cu bani la banca vin cei dispusi sa economiseasca, care n-au chef de fonfleuri speculative altfel ar merge la bursa sau ar deschide o afacere daca banii le prisosesc. Asta nu e deloc bine din perspectiva angajatilor diviziilor de brokeraj sau asset management din banci, care cam fluiera dupa clienti in ultima vreme. Solutia? Sa le insuflam bizonilor cu depozite adrenalina invenstitorilor mai sofisticati propunandu-le mici doze de risc la pachet cu depozitele la termen.

  • Un astfel de depozit “nevinovat” pare sa propuna Unicredit Tiriac Bank
De exemplu, daca cursul de schimb leu-euro nu sare dintr-un anumit interval (cursul oficial al BNR din momentul constituirii depozitului+3,4% in banda superioara si cursul BNR -2,8% in cea inferioara) deponentul se alege pentru depozitul sau la 6 luni cu o dobanda de 11% anualizat (de fapt cu una de 5,5% dupa 6 luni). Daca o singura zi din cele mai bine de 180 cat include perioada de maturitate avem un curs care sa iasa din intervalul 4,09-4,36 lei (exemplu pt saptamana trecuta),pa! deponentul nostru a pierdut integral dobanda, e ca si cum ar fi tinut banii intr-un cont curent. Suma minima de constituire pentru acest produs structurat este de 3.000 lei, deci accesibilitate maxima.

Referitor la sansele ca euro sa ramana cuminte in intervalul mentionat, astfel incat clientii Unicredit sa plece acasa cu dobanda de 11% pe an, sa il citam pe taticul cursului de schimb, Mugur Isarescu: “nu intervenim in piata cand avem variatii de curs de 3-4%” (declaratie data prin februarie, cand leul era pe trend de apreciere). Cu alte cuvinte, daca euro ar sari intr-o singura zi din tunelul prevazut de Unicredit in ideea ca si contextul international/national ar fi unul sensibil, asta n-ar fi o catastrofa pentru BNR.

E drept, de la inceputul anului n-am avut niciodata o evadare peste limita superioara de 4,36 lei/euro dar au fost 11 sedinte cu un curs sub 4,09, una singura fiind suficienta pentru ca deponentii nostri sa ramana cu dobanda de cont curent si fara chef de speculatii. Pentru banca, ce isi propune sa atraga cu acest produs minim 2 milioane lei, ar fi relativ simplu sa isi acopere riscul cu optiuni si contracte futures, dar cati dintre cei care vor veni cu 3.000 lei, suma minima, pot si stiu sa se protejeze astfel?

In conditiile in care la nivel global contractele cu derivate reprezinta de cateva ori bune valoarea PIB-ului mondial, sofisticarea era poate ultimul lucru la care sa ne gandim in Romania, asta in ideea ca din criza bancherii au invatat totusi ceva (banuiesc insa ca principala concluzie in acest sens e “nu conteaza ce riscuri iti asumi, statul oricum o sa te salveze”-vezi ce-au patit marile banci care au inventat subprime, ori cele care i-au imprumutat pe greci).

  • O combinatie castigatoare (pentru banci): depozit+fonduri mutuale
Spre deosebire de produsele structurate care au aparut mai rar prin peisaj, ma refer la cele destinate publicului larg, strategia “depozit cu dobanda promotionala+fonduri mutuale la pachet” a functionat pe scara larga pana acum.Pentru a oferi carne de tun diviziilor de asset management, bancile au dat de regula o dobanda mai mare cu 2-3% pe an la depozit, cu conditia ca clientul sa directineze 30-50% din banii “investiti” spre unul din fondurile mutuale pastorite de asset managementul bancii. Au bancile au de castigat din asta, nu pierd oare oferind o dobanda peste media pietei, fie si temporar?

Pai, nu prea pierd. Sa ne imaginam ca se ofera o dobanda de 9% la 3 luni, cu conditia sa plasezi 50% din bani intr-un fond mutual. Pierderea aparenta este de 3% anualizat (cam 6% e media pietei), dar numai 0,75% din sumele atrase pentru perioada in care depozitul are dobanda promotionala (3 luni), deci 0,375% din toti banii cu care investitorul nostru a intrat in banca. Ok, sa nu uitam insa de comisionul de administrare pentru fondurile mutuale. E cam 0,2-0,3% din activul net lunar, deci 0,6-0,9% pentru perioada vizata, adica 0,3-0,45% din intreaga suma, fara sa punem la socoteala comisioanele de rascumparare sau subscriere. Deci banca iese cam tandea pe mandea in cele 3 luni cu dobanda promotionala, dar castiga niste clienti de cursa lunga pentru fondurile sale ce vor plati comisioane de administrare a la long.

Citeste si alte articole ale lui Cristian Dogaru


Citeste mai multe despre   




















Material sustinut de Banca Transilvania

Intreb BT: Credite pentru companii, sustinute cu garantii si fonduri ale grupului Bancii Europene de Investitii. Doi specialisti raspund intrebarilor antreprenorilor joi, de la ora 11:00

Care sunt conditiile de finantare pentru creditele sustinute cu garantii ale grupului Bancii Europene de Investitii? Care sunt programele de finantare, cu surse si garantii ale grupului Bancii Europene de Investitii, pe care le deruleaza in prezent Banca Transilvania? Care sunt avantajele si dezavantajele unor astfel de credite? Doi specialisti din cadrul BT Adrian Popa, analist business, si Nicolae Barbu, coordonator Birou Gestiune Programe Externe de Finantare raspund intrebarilor antreprenorilor pe tema creditelor sustinute cu garantii ale grupului Bancii Europene de Investitii, joi, 22 februarie 2018, incepand cu ora 11:00.

4760 vizualizari

  • +2 (2 voturi)    
    bun articol (Luni, 4 iulie 2011, 9:54)

    Tirica89 [anonim]

    Foarte bun articol si informativ, multumesc Cristian. Nu cred ca mai mult de 1% dintre clientii bancilor inteleg exact ce cumpara sau ce contracte au, inteleg clauzele contractelor pe de-a-ntregul. Un articol ca cel de fata mai face ceva lumina.
    O vina majora o gasesc regulatorului finantelor din Romania, care-o fi el, BNR, Min Finantelor etc. Acest regulator ar trebui sa impuna clar tiparul contractelor bancare si informatiile ce trebuiesc specificate in mod standard intr-un contract. Lucru care nu prea se intimpla. Asa ca bancile iti dau sa semnezi pagini si pagini de contraxct so clauze peste clauze pe care chiar daca le citesti nu le intelegi in totalitate.
  • +3 (3 voturi)    
    dobanda mare, risc mare (Luni, 4 iulie 2011, 10:08)

    mda [anonim]

    de exemplu, ceea ce nu mentioneaza clientilor consilierii bancilor prost scoliti sau cu morcovul mare pentru ca nu isi fac tintele de vanzari pe anumite categorii de produse, este ca deranjul si riscul sunt mari la astfel de produse fata de un depozit. 1. trimestrial trebuie sa te ocupi personal de plata impozitelor aferente dobanzilor castigate (la depozit, retinerea si virarea se face la sursa). 2. nimeni nu prea se deranjeaza sa iti mentioneze un lucru dealtfel clar: astfel de plasamente nu sunt garantate, spre deosebire de un depozit bancar care intra sub incidenta Fondului de Garantare. etc. de aceea relatia banca - client trebuie sa fie guvernata de incredere si de respect reciproc ceea ce la noi nu mai este cazul in primul rand din partea bancilor. cu tristete,...
  • +1 (1 vot)    
    pai (Luni, 4 iulie 2011, 10:21)

    cosmo [anonim]

    de bancile din Ro trebuie sa te feresti ca de necuratu! in afara de comisioane nu stiu nimic, diferenta de la cer la pamant fata de ce se intampla in tarile civilizate.
  • +3 (3 voturi)    
    :) (Luni, 4 iulie 2011, 10:44)

    alex [anonim]

    Eu stiu o poveste "de succes" din Ungaria pornita chiar de la acest gen de operatiuni.

    O firma de productie, foarte stabila financiar si dpdv al pietelor de desfacere, un produs de nisa cu valoare adaugata mare. Activitate si comenzi la capacitate maxima chiar in conditii de criza.

    Au facut un asemenea hedging valutar (intr-un fel logic pentru ca vindeau in EUR sau USD si ei functionau intr-o tara bazata pe HUF- salarii, cheltuieli etc). Insa microbul riscului le-a intrat in vene si au plusat mult peste nevoile lor- probabil amagiti de senzatia lipsei de risc pe care o ofera asemenea gen de operatiuni.

    Cand forintul a scazut foarte mult fata de euro intreg mecanismul lor s-a dus de rapa. S-au activat tot felul de clauze si plus de asta au avut niste formule de calcul ale cursului agreate cu banca si care i-au lasat insolventi. Nu au mai avut bani sa finanteze activitatea curenta, au amanat multe plati fata de furnizori, au platit dobanzi exagerate pentru a-si finanta activitatea samd.

    Acum firma a fost "salvata" de un investitor din Cehia mult mai potent financiar. Senzatia insa a pierderii unei activitati profitabile printr-un singur pariu gresit ar trebui insa sa dea de gandit multora.
    • +1 (1 vot)    
      :) (Luni, 4 iulie 2011, 11:48)

      mda [anonim] i-a raspuns lui alex

      exact... e ok sa ai banci specializate care sa faca astfel de operatiuni pentru clienti avizati (un segment destul de "ingust"), insa atunci cand bancile comerciale isi momesc (uneori, sa o spunem pe sleau, mint prin omisiune) clienti neavizati, prezentand frumos insa partial beneficiile unor astfel de produse, doar cat sa le ia mintile, rezultatul este cel care este. de aceea lumea a ajuns sa puna sub semnul intrebarii profesionslismul sau buna credinta a lucratorilor bancari, ceea ce este foarte trist.
    • +1 (1 vot)    
      Chiar si in Romania (Luni, 4 iulie 2011, 15:57)

      Florin [anonim] i-a raspuns lui alex

      Chiar si in Romania au fost asemenea povesti de succes, si la noi se promoveaza astfel de produse si sunt companii care au reusit sa ramana profitabile pe parcursul crizei datorita unor asemenea instrumente, dar si companii care au pierdut milioane de lei si si-au destituit conducerea tot datorita unor asemenea instrumente. Dar nici unii, nici ceilalti nu vor recunoaste asta.
  • +1 (1 vot)    
    multumesc... (Luni, 4 iulie 2011, 12:50)

    danzigk [utilizator]

    un articol bun - pentru cine are ochi sa-l citeasca si cine are creier sa-l inteleaga.
  • +1 (1 vot)    
    inceputul de articol (Luni, 4 iulie 2011, 13:24)

    Nelu [anonim]

    M-a amuzat cum ai inceput: "Dupa tepe gen Caritas, FNI, SAFI sau marea dezumflare a SIF-urilor din 2007-2008". :) Daca primele 3 au fost tepe, probabil gandite de la inceput ca tepe, cea cu sif-urile nu intra in aceeasi categorie. Nu a planuit nimeni un picaj de 90%, a fost doar o miscare naturala a pietei, ce s-a intins pe vreun an si jumatate. In acets timp ca imvestitor aveai tot timpul sa iesi la un pret decent, iar cine a stat pana la -90% isi merita soarta.
    E ca si cum ai zice ca si crashul din 1929 a fost o teapa.Nu, a fost doar o miscare naturala bazata pe cererea si oferta de actiuni.

    In rest, mi-a placut mult articolul, si raman crucit, ce le mai da astora prin minte. Si eu lucrez in domeniul financiar, dar nu m-as fi gandit la asa ceva. Sper sa nu prinda astfel de produse.
    • +1 (1 vot)    
      Mai sunt si alte produse (Luni, 4 iulie 2011, 15:54)

      Florin [anonim] i-a raspuns lui Nelu

      Sunt pe piata astfel de produse de mai bine de trei ani. Si se creaza tot mai multe produse si mai complicate, care au insa acelasi rezultat, primesti capitalul garantat dupa cateva luni sau dupa cativa ani, dar ai sanse mici sa primesti dobanda aparent foarte atractiva.


Abonare la comentarii cu RSS



Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri