Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

PIB-ul României, 2000 – 2011. Structura producerii și folosirii acestuia

de Mirel Palada     Contributors.ro
Vineri, 10 iunie 2011, 13:39 Actualitate | Opinii


Mirel Palada
Foto: Arhiva personala
eri v-am vorbit despre evoluția PIB-ului României în ultimii douǎzeci de ani, dupǎ Revoluție. Mulțumesc celor care au comentat pe marginea articolului. Într-adevǎr, folosirea dolarului ca monedǎ de referințǎ își are limitǎrile sale, dupǎ cum spuneam și ieri. În mǎsura în care voi avea timp voi face același grafic în lei (dupǎ neutralizarea inflației), cît și într-o monedǎ mult mai puțin afectatǎ de devalorizare, yenul japonez.

Articolul de ieri îl încheiam într-o notǎ rezervatǎ. Oare evoluțiile din ultimii doi ani vorbesc de ieșirea din crizǎ sau nu?

Dacǎ vǎ mai uitați încǎ o datǎ la grafic:

Fig. 1. Evoluția PIB-ului, 1990 – 2011 (Q1).
Date trimestriale. $. Sursa: INSSE
Notǎ: 1990 – 2000: aproximare trimestrialǎ proprie
pe baza datelor anuale

Vedeți cǎ de fapt e foarte probabil sǎ avem de-a face cu exemplu bine definit de double dip, de evoluție în W. Scade, crește, scade înapoi – ah, ce dureros! – crește. Întrebarea evident cǎ este în mințile tuturora: oare continuǎ creșterea? Sau nu cumva se face triplu V?

Dincolo de evoluția generalǎ a PIB-ului, cred însǎ cǎ și mai importantǎ este structura sa. Cum se produce PIB-ul? Cum se cheltuie? Pe lîngǎ acestea douǎ, la fel de importantǎ este analiza structurii fluxului de intrǎri și ieșiri din țarǎ, a importurilor și exporturilor. Atît evoluția lor, cît mai ales evoluția sumei lor, a deficitului comercial sînt relevante pentru sǎnǎtatea economicǎ a țǎrrrișoarei noastre, Republica Istericǎ România.

Sǎ le luǎm pe rînd.

PIB. Structura de producție

Fig. 2. PIB-ul României, structura producției.
Volume absolute
Sursa: INS

De data asta, chiar cǎ date înainte de 2000 nu am gǎsit, deci ne folosim și noi de cele puse de INS la dispoziție. Momentul de plecare al analizei: 2000. Cea mai recentǎ datǎ a seriei temporale: trimestrul I 2011. Seria de date utilizatǎ este cea ajustatǎ sezonier și care a dat la o parte efectul inflației, totul fiind calculat în prețuri constante, ale anului de început al seriei: 2000.

Ce observǎm? Țara crește și noi o datǎ cu ea. Mai ales industria. Cot la cot cu industria, comerțul. În perioada 2007 – 2008 comerțul reușește performanța de a depǎși pentru singura datǎ producția industrialǎ, o cocoașǎ de consum ostentativ și irațional bine definitǎ. Vom vedea mai încolo cum aceastǎ perioadǎ 2007 – 2008 este de asemenea definitǎ de valori strigǎtoare la cer ale deficitului comercial. Acei doi ani au reprezentat pentru România o crizǎ de beție, a binge drinking, un dezmǎț de înghițire nemestecatǎ. Acum sîntem balonați și suferim. Exact ca vaca în lucernǎ, cînd stǎ sǎ crape de cît a bǎgat în ea. Respirǎ, vidro, respirǎ! :(

Mai recent, în ultimii doi ani, dupǎ criza de la sfîrșitul lui 2008, observǎm o revenire bine definitǎ a industriei. De nouǎ trimestre industria merge din bine în mai bine, cum spunea Tǎriceanu, duduie.

Tot în 2007 – 2008 observǎm anii de glorie ai construcțiilor. Practic în doi – trei ani de zile, din 2005 în 2008, sectorul construcțiilor s-a dublat ca valoare. Pe urmǎ a venit mahmureala de a doua zi, și criza a readus acest sector la nivelul anului 2007. În general, 2007 este în multe privințe nivelul la care mulți indicatori din economia româneascǎ au fost aduși înapoi: salarii, PIB, consum publicitate, sector construcții, numǎr de angajați.

Un alt domeniu pe care îl vedem încet-încet crescînd, o adevǎratǎ modificare structuralǎ, este cel al serviciilor. Avem de-a face cu creșterea ponderii sectorului terțiar în economie, fenomen bine evidențiat de istoria recentǎ a altor economii.

Agricultura bate pasul pe loc. Dincolo de fluctuațiile meteorologice, ea se menține la un nivel aproximativ constant. Ținînd însǎ cont ca PIB-ul tot crește, ponderea agriculturii ca procent scade, dupǎ cum vom vedea în graficul urmǎtor.

Fig. 3. PIB-ul României, structura producției.
% din total PIB
Sursa: INS

Dacǎ e sǎ calculǎm ponderea fiecǎrui sector de producție la fiecare moment trimestrial de mǎsurare, observǎm cǎ:

- industria se menține la aprox. 30%. Momentul de crizǎ 2008 – 2009 a dus la o scǎdere temporarǎ, dar în general ponderea industrialǎ este bine definitǎ și preponderentǎ în structura PIB-ului. Mai recent, avem de-a face cu o creștere a acestui sector economic. Se evidențiazǎ o structurǎ de țarǎ de Lumea a Doua.

- comerțul e pe locul doi, ocupînd în anii nebuni 2007 2008 chiar primul loc în structura PIB-ului. Ce nebunie! Ce consum ostentativ! Exact cum scapǎ copiii în magazinul de dulciuri, la fel au fǎcut și românii noștri cînd în sfîrșit au început sǎ dea de bani. Stați sǎ vedeți cum aratǎ deficitul comercial în acea perioadǎ… :(

- celelalte servicii se mențin constant pe poziția a treia, în zona lui 17-18% (o șesime din PIB). Structurǎ bine definitǎ și rezilientǎ

- agricultura, dupǎ cum spuneam și mai sus, deși în volume absolute e aproximativ constantǎ, scade ca pondere din total PIB, de la aprox. 15% la aprox. 10%. Alt semn de structurǎ de PIB de Lumea a Doua, de țǎri cu sector secundar predominant, care au fǎcut ieșirea din zona sectorului primar, dar nu au fǎcut încǎ total pasul în zona preponderenței serviciilor în economie.

- construcțiile au avut și ele momentul lor de glorie în 2007 – 2008. Acum își ling rǎnile.

* * *

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















2422 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by