Celebra fraza a lui Virgil in Eneida („timeo Danaos et dona ferentes”) facea aluzie la calul troian, darul otravit al grecilor pentru locuitorii Troiei. Dupa mai bine de trei milenii Grecia este din nou pe punctul de a face un dar otravit Europei – continent numit astfel dupa o victima a libidoului lui Zeus, entitatea suprema din panteonul grecilor antici! Incheind paranteza istorica, ultima saptamana a adus o serie de stiri negative despre Grecia care a precipitat criza datoriilor suverane si condus la cresterea primelor de risc a tuturor tarilor mediteraneene. Pe 20 Mai, Fitch a redus rating-ul de tara al Greciei la B+ (de la BB+); pe 23 mai aceeasi agentie a redus in mod similar si rating-urile principalelor banci grecesti; in aceeasi zi Credit Suisse a publicat un raport de analiza al potentialelor scenarii de restructurare ale datoriei suverane a Greciei; pe 24 Mai Moody’s a publicat o analiza asemanatoare care insa se concentreaza pe consecintele asupra bancilor grecesti si a riscului de contagiere. In consecinta, prima de risc a Greciei a ajuns la un maxim istoric si implica o probabilitate de incapacitate de plata mai mare de 50% in urmatorii doi ani.
Cifrele nu iarta
In 2010 PIB-ul Greciei a fost de 225 miliarde de euro si previziunile Eurostat sunt ca va scadea cu 3.5% in 2011 dupa care va creste cu 1.1% in 2012. Datoria suverana este prevazuta sa ajunga la un maxim de 160% din PIB in 2012 adica aproximativ 350 miliarde de euro. Ca si in cazul unei entitati comerciale se pune intrebarea daca Grecia este solventa (adica daca poate plati toate datoriile) si lichidita (adica daca poate plati la termen, in special in 2011 si 2012). In prezent raspunsul dat de pietele de capital precum si de majoritatea analistilor financiari independenti este un nu rasunator. Politicienii greci precum si o parte din oficialii UE invoca cazul Japoniei unde intr-adevar datoria publica raportata la PIB trece de 200% dar dobanzile la care guvernul japonez se imprumuta continua sa fie foarte mici indicand incredere in solventa si lichidatea tarii. Diferenta principala intre Grecia si Japonia este data de diferenta enorma intre populatii: 128 milioane in Japonia fata de 11 milioane in Grecia. In consecinta, economiile domestice ale japonezilor sunt suficient de mari pentru a putea finanta guvernul in mod sustenabil in timp ce Grecia trebuie sa apeleze la pietele de capital sau la finantatori externi. In plus, Japonia are controlul propriei monede si in consecinta a dobanzilor pe termen scurt.
Atunci care este nivelul sustenabil al datoriei Greciei? Cu alte cuvinte care este datoria publica maxima care poate fi finantata de pietele de capital la dobanzi reduse – specific, dobanzi mai mici decat rata nominala de crestere pe termen lung a economiei. Avand in vedere ca Grecia are deficit bugetar primar (adica excluzand costurile de finantare) negativ de 10 ani neintrerupt acest nivel este considerat de mai toti analistii independenti ca fiind de de maxim 80% din PIB. Un astfel de nivel inseamna o reducere cu 50% a datoriilor de la nivelul actual.
ECB contra-ataca
Situatia Greciei este complicata de aspectul politic care este cel putin la fel de important ca cel pur financiar. Disputa surda intre BCE care nu vrea o restructurare a datoriei si guvernele tarilor „finantatoare” din EU, grupate in jurul Germaniei, s-a acutizat in mod clar. Impopularitatea in crestere fata de masurile de ajutorare a tarilor problema din EU si in special a Greciei i-a condus in cele din urma pe politicienii germani si pe aliatii lor sa introduca in discursul public ideea unei „reprofilari” a datoriilor grecesti. Desi detaliile lipsesc, in practica aceasta reprofilare ar insemna cel putin amanarea scadentelor pe termen scurt pentru a diminua presiunea pe lichidatea Greciei. In realitate insa, o astfel de masura deschide cutia Pandorei din cauza implicatiilor asupra contractelor de prima de risc („CDS”) precum si a acceptabilitatii obligatiilor suverane ca si garantie pentru finantarea ECB. Desi Grecia a primit un pachet de ajutorare de 110 miliarde de euro in Mai 2010 (din care a accesat deja 53 de miliarde) este clar ca sansele de finantare neasistata in 2011 si in 2012 sunt practic nule. Or Grecia are obligatiuni scadente de 9 miliarde de euro in 2011 si 33 de miliarde in 2012 fara a mai pune la socoteala necesitatea acoperirii deficitului bugetar in aceasta perioada estimata la 24 de miliarde de euro.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
