Uniunea Europeana discuta zilele acestea proiectul unificarii bazei de impozitare la nivelul blocului comunitar. Daca acest sistem va fi adoptat, companiile mutinationale cu sedii in diversele state membre vor plati impozitul pe profit conform unei scheme consolidate de venituri si cheltuieli, profitul fiind astfel centralizat si distribuit apoi intre statele membre proportional cu volumul afacerii din fiecare stat. Mai departe, fiecare stat membru va aplica rata de impozitare stabilita conform reglementarilor nationale.
Pana aici nimic rau, cel putin din punctul de vedere al Romaniei, care este avantajata de o astfel de masura. De asemenea, masura este dorita de companiile multinationale care isi vor putea centraliza astfel veniturile si cheltuielile, cu deductiblitatea aferenta uniformizata (aici vor avea chiar de castigat in fata Ministerului Român de Finante, care nu recunoaste in prezent deductibilitatea unor cheltuieli in aceeasi masura precum tari din vestul Europei).
Pericolul vine insa din alta parte. Este déjà binecunoscuta intentia principalelor doua state membre UE, Franta si Germania, de a indrepta fiscalitatea comunitara catre o rata comuna (unica) de taxare a profiturilor companiilor, undeva la 25%. In conditiile in care Romania are in prezent, conform sistemului national, o rata de impozitare de 16%, este evident ca o uniformizare a acesteia va duce la o crestere a nivelului de fiscalitatii nationale.
Acest lucru se traduce, din pacate, printr-o pierdere a avantajului competitiv al României in cursa pentru atragerea de investitii straine, adica exact companiile multinationale care sunt intotdeauna interesate de o legislatie cu fiscalitate redusa. Irlanda déjà s-a opus unificarii bazei de impozitare tocmai de teama ca acest lucru sa nu duca in final sau sa fie folosit ca argument pentru unirea ratei de impozitare (in prezent Irlanda avand o rata de doar 12,5%, aceasta fiind considerată motorul cresterii economice spectaculoase a Irlandei, tara in care PIB-ul per capita l-a depasit cu mult pe cel al vecinilor britanici).
Miercuri seara a expirat termenul pana la care statele membre trebuiau sa adopte o pozitie fata de CCCTB si 8 state au facut opozitie, la care se adauga 5 state care au formulat obiectii. Romania nu se afla nici pe lista oponentilor si nu a formulat nici vreo obiectie.
Unificarea fiscalitatii la o rata mai mare de 16% ar fi dezastroasa pentru Romania. O țară in care birocratia, evaziunea fiscală – ajunsă la cote déjà alarmante – , instabilitatea fiscala, legislative si politica, coruptia si, nu in ultimul rand, pregatirea din ce in ce mai slaba a fortei de munca (cauzata de degradarea constanta a sistemului educational) sunt elemente pe care o companie le ia intotdeauna in calcul atunci cand analizeaza oportunitatea realizarii unei investitii straine directe. Si atunci singurul lucru care ar mai putea determina o companie straina sa investeasca in România si nu intr-un stat din vestul ori centrul Europei, de exemplu, este nivelul redus al impozitului pe profit (si pe venit, dar asta e alta discutie). Din pacate, acest avantaj competitiv pâna de curand unic in Balcani, trebuie impartit acum cu Bulgaria (cae are cota unica de 10%) si, probabil, cu Ungaria, ceea ce face ca șansele atragerii de capital strain sa se reduca substantial (e adevarat ca Romania, ca piata, este cat Bulgaria si Ungaria la un loc, dar acest lucru nu poate compensa faptul ca Ungaria, de exemplu, a atras mai multe investitii straine decat Romania si fara cota unica).
Care va fi pozitia Comisiei Europene fata de unificarea ratei de impozitare e greu de anticipat, avand in vedere greutatea doritorilor in balanta puterii europene. Cred ca temerea Irlandei fata de propunerea Comisiei este indreptatita. Cred ca Irlanda a sesizat pericolul, mai ales ca nu e prima data cand Irlandei i se cere sa renunte la cota sa redusa de impozitare corporatista (presiunea s-a simtit si atunci cand Irlanda a primit ajutor din partea UE si FMI). De fapt, alt motiv pentru care Franta si Germania ar accepta unificarea bazei de impozitare fara unificarea ratei nu vad, cele doua economii fiind dintre cele care suporta efectele negative ale transferului capitalurilor catre state cu fiscalitate redusa. Si vorbim aici de state conduse de guverne de centru-dreapta, dintre care unul (Franta) nu se poate abtine de la promovarea si legiferarea unor idei care vor duce la migrarea capitalurilor spre state emergente din afara Uniunii Europene (cum ar fi statele din grupul BRIC).
Pozitia Regatului Unit fata de actual propunere de unificare a bazei de impozitare este una interesanta in conditiile in care acest stat membru a vazut economia Irlandei crescand fenomenal datorita cotei unice de impozitare de 12,5%, pe seama transferului de capital in primul rand din Regatul Unit (dar si pe seama unui grad semnificativ de atragere a fondurilor europene). Regatul UnContributors.roit a anuntat (in urma unui vot recent dat in Camera Comunelor) ca nu agreaza masura pe motiv ca submineaza dreptul unui stat membru de a-si stabili singur politica fiscal (oare cati deputati din Parlamentul Romaniei au auzit de problema asta?). Am luat exemplul Regatului Unit deoarece este cunoscuta ambitia actualului guvern conservator de a relansa economia in primul rand creand un mediu de afaceri foarte prietenos, prin politici ce combina masuri de reducere a birocratiei si de stimulare fiscala cu masuri de consolidare fiscala (deficitul bugetar fiind cu mult mai mare de cat cel al Romaniei, de exemplu, insa acest lucru a atras masuri de austeritate moderate in raport cu Romania, de exemplu). Un alt motiv pentru care am ales exemplul britanic este acela ca, de curand, Comisia Europeana a stabilit ca o lege din 2006 (adoptata ca urmare a unei hotarari judecatoresti) care interzice multinationalelor britanice sa beneficieze, prin transfer de capital sub forma de investitii straine directe, de pe urma ratelor mai mici de impozitare din alte state europene este neconforma cu legislatia comunitara. Aceasta lege a fost edictata exact pentru a opri migratia capitalului britanic catre legislatii cu fiscalitate redusa (printre care si Romania). Asadar, desi finantele publice din Regatul Unit “beneficiaza” (inca) de o lege care ingradeste mutarea capitalului britanic catre alte state europene, guvernul britanic se opune primei initiative cel putin.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
