Premierul Emil Boc transmite, direct sau prin interpusi, mesajul ca nu va pleca din fruntea Guvernului, desi exista destule informatii si indicii ca Traian Basescu si-ar dori, la fel ca acum trei luni, un tehnocrat. Problema nu este inca transata, insa orice intarziere complica situatia. Tensiunea mocneste, dar n-a degenerat. De fapt, nu se infrunta doi politicieni cu interese politice radical diferite, cum a fost razboiul total Basescu - Tariceanu purtat cu toate armele din dotare intre 2005 si 2008, ci doua abordari economice si electorale bazate, fiecare, pe un sir de presupuneri.
Dupa Conventia Nationala a PDL si clarificarile interne din partid, e cazul sa aflam cat mai rapid ce urmeaza la Guvern.
Argumente pro-tehnocrat.Presedintele Basescu pare convins ca reformele, continuate cu acceleratia la podea de un tehnocrat, tampon intre Guvern si partid, vor scoate tara din criza si vor aduce un scor bun pentru PDL in 2012. A spus-o, repetat, in mod public, in diferite forme. Recenta iesire a presedintelui, care isi declara neincrederea in politicieni, trebuie citita tot in registrul mesajelor favorabile schimbarii premierului politic cu un tehnocrat. Apoi, mesajul de la congresul PDL a fost catre partid - continuati voi - nu catre Boc: continua tu.
In viziunea sa, doar un premier independent, rupt de partid, are ceva sanse sa reziste tentatilor populiste, catastrofale in vremuri de criza. Un premier politic, care conduce si partidul de guvernare, va fi presat de ministri, de parlamentari si de liderii de filiale, sa mareasca pensii si salarii in mod nejustificat, sa scada aiurea taxe si impozite, sa desfaca baierile pungii bugetare pentru a mai cumpara ceva voturi. Inca din prima zi a realegerii lui Boc, ministrul de finante a promis ca de la 1 ianuarie 2012 va curge lapte si miere in buzunarele bugetarilor.
Or, orice cheltuieli angajate fara o baza economica solida risca sa arunce in aer firava crestere de 0, 6% raportata pe trimestrul I. Acesta este un avertisment transmis constant de specialistii Bancii Nationale, in frunte cu Mugur Isarescu.
Basescu isi imagineaza, pesemne, ca doar un premier independent are forta sa aplice, intr-un an pre-electoral, masurile convenite cu FMI. Adica, in esenta, sa concedieze mai departe bugetari, sa taie cheltuieli, sa intre cu buldozerul in marile regii ale statului si, mai ales, sa gandeasca masuri coerente si fezabile de relansare economica.
Un tehnocrat poate juca apoi rolul de tampon intre Guvern si PDL in worst-case-scenario. Al doilea val de criza economica la nivel mondial, daca se va produce, ar spulbera Romania si, odata cu ea, orice sansa de redresare a PDL. Ar mai exista si o miza simbolica a schimbarii premierului: improspatarea si recredibilizarea actului de guvernare.
Increderea populatiei in Guvernul Boc e la pamant, premierul nu se prea pricepe la economie si s-a inconjurat de ministri slabi in posturi cheie. Nevoia de schimbare la Guvern pare sa fi atins punct de fierbere, atat in partid cat si in afara lui.
Argumente anti-tehnocrat.In schimb, premierul Emil Boc sugereaza, atat direct cat si prin apropiatii sai, ca va ramane la Palatul Victoria si dupa realegerea sa in fruntea PDL. La baza deciziei sale, inca neasumata oficial cu subiect si predicat, sta opusul rationamentului prezidential: convingerea ca iesirea din criza va modifica radical perceptia populatiei asupra premierului politic, astazi cu popularitatea la pamant.
Sustinatorii ramanerii lui Boc la Palatul Victoria cred a venit vremea sa traga "si foloasele, nu doar ponoasele" masurilor dure luate pana acum, ca premierul si PDL au inceput sa creasca in sondaje si ca n-are nici un sens sa plece tocmai acum, cand lucrurile incep sa mearga bine. Li s-ar parea nedrept ca un alt premier, din afara partidului, sa culeaga ce a semanat Boc si mai spun ca un tehnocrat n-ar avea sustinerea necesara in partid.
Insa argumentul anti-tehnocrat cel mai des utilizat este ca un outsider n-ar trece de votul Parlamentului, ca un nou premier din afara PDL n-ar avea majoritate parlamentara.
La prima vedere, majoritatea fragila pare un obstacol major in calea unui tehnocrat, dar adevarul este ca nici un parlamentar, de la putere sau din opozitie, nu va risca sa forteze alegeri anticipate, ci va prefera sa-si incheie ultimul an de mandat, mai ales ca viitorul arata nesigur pentru toti. Acesta este adevarul etern, stiut de parlamentari, cunoscut si de Traian Basescu atunci cand l-a propus, in final, tot pe Emil Boc premier, desi cazuse in 13 octombrie 2009, in urma unei motiuni de cenzura.
In fine, o intreaga clientela politica din jurul Guvernului si-ar vedea interesele periclitate in cazul unor schimbari la Palatul Victoria. Ei sunt primii motivati sa-l sustina pe Boc, desi nu cred o secunda in victoria PDL in 2012 cu premierul la carma.
Inca doua- trei luni la guvern.Asadar, premierul Boc pare decis sa joace pe o singura carte, riscand totul inainte de marea batalie din 2012. S-ar putea ca, proaspat reales in fruntea PDL, Boc sa accepte cel mult o remaniere, adica schimbarea ministrilor sustinut de vechea garda care oricum au performante modeste. In cercurile apropiate premierului mai circula scenariul potrivit caruia Boc ar fi dispus sa plece, dar peste 2-3 luni, adica undeva spre toamna, dupa ce va adopta o serie de masuri menite sa relanseze economia.
Deja, premierul Boc a amanat de cateva ori momentul plecarii, ajutat si de conjunctura alegerilor interne, pe care nu le-ar fi castigat la fel de usor in absenta resurselor guvernamentale si a hainei de premier.
Este posibil insa ca Emil Boc sa-si tina, totusi, promisiunea ca va demisiona dupa alegerile interne. Ultimele informatii indica un posibil troc intre Basescu si Boc: te ajut sa castigi partidul in lupta cu Blaga, dar pleci de la Guvern dupa alegerile interne din PDL.
Întrebat la postul public de televiziune, a doua zi dupa realegerea sa in fruntea PDL, dacă mai poate conduce partidul ocupând şi postul de premier, Boc a evitat un raspuns clar, comentand doar că un partid poate fi condus şi prin "instituţia delegării de atribuţii". O mica gafa pentru un presedinte de partid proaspat reconfirmat in functie.
Relevant este ca, in prima sedinta a noii conduceri, PDL a evitat ostentativ sa discute chestiunea sensibila a inlocuirii lui Boc, ci s-a aplecat asupra unei pseudo-probleme - comunicarea deficitara - buna de scos in fata oricand ai o problema reala. Cu asta si-au batut luni seara capul Boc si noua sa echipa.
S-ar putea ca, prin tactica tergiversarii si tragerii de timp, Boc sa-si duca, taras-grapis, mandatul pana la capat.
Paradoxul relatiei Basescu - Boc.Pare mai degraba decis sa ramana, dar la fel de bine putem crede ca, daca Traian Basescu ii va cere explicit sa plece si va forta nota, sa evite orice confruntare frontala cu seful statului, constient ca, fara sprijinul sau, risca sa iasa prost. Este, poate, cel mai neclar episod din istoria relatiei Basescu - Boc.
Sa nu uitam, totusi, ca avem de-a face cu un sir de paradoxuri greu de descalcit: pe 15 februarie, liderii de filiala, cu doua exceptii, votau in bloc pentru inlocuirea lui Boc cu un tehnocrat, adresandu-i cuvinte grele, pentru ca tot ei sa-l aleaga, trei luni mai tarziu, sef la PDL.
Toti liderii importanti, in frunte cu Elena Udrea, care sustineau infocati acum trei luni varianta premierului tehnocrat, spun astazi ca Boc trebuie sa ramana. Insasi Conventia PDL din 14 - 15 mai este un mare paradox: cu un an inaintea alegerilor din 2012, partidul si-a ales o echipa de conducere slaba, populata cu figuri despre care chiar pedelistii declara, potrivit unor sondaje interne, ca nu prezinta incredere sau sunt lipsite de notorietate.
Aceasta este fotografia post-alegeri din PDL: miscata, neclara, cu personaje evoluand straniu si imprevizibil in peisaj.
5
16
