Cu un timing extraordinar de ironic vis-a-vis de criza datoriilor suverane, dar si (proportion gardees!) de articolul recent publicat despre relatia FMI–Romania , afacerea DSK a explodat in weekend pe toate canalele media. Faptele sunt cunoscute deja: Managing Director al FMI, fost ministru de finante al Frantei si probabil candidat prezidential, Dominique Strauss-Kahn a fost arestat sambata, 14 mai, la New York pentru presupuse multiple agresiuni sexuale asupra unei cameriste de la hotelul in care era cazat. In cele ce urmeaza va propun o serie de analize succinte, concentrate asupra principalelor consecinte economice ale acestei intamplari.

Mihnea VasilacheFoto: Contributors.ro
  1. Previzibil, duminica, 15 mai, Board of Governors al IMF a emis un scurt comunicat in care afirma ca IMF ramane 100% functional si operational. Astazi, IMF l-a numit pe primul director adjunct, americanul John Lipsky, ca sef temporar. Dl Lipsky este recunoscut si respectat ca un economist cu multa experienta, atat in sectorul privat (JP Morgan Chase, unde a fost printre primii mei sefi!), cat si Treasury (ministerul de finante al SUA), insa se afla in pragul retragerii din pozitia de la FMI si fusese convins cu greu sa stea pana la sfarsitul lui 2011. FMI are, bineinteles, planuri organizationale pentru astfel de situatii de urgenta si o echipa experimentata (supervizata, de altfel, de Dl Lipsky) care administreaza toate acordurile financiare in derulare. Din punct de vedere strict operational, impactul este neglijabil.
  2. Problema majora a FMI este ca DSK a avut un rol proeminent si, in general, apreciat pozitiv in timpul crizei financiare, extinzand rapid dimensiunea fondurilor de urgenta alocate tarilor cu probleme. In plus, el a fost direct implicat in administrarea crizelor din Grecia, Irlanda si Portugalia, reusind sa navigheze cu abilitate in contextul politic complex al Uniunii Europene. Abilitatea si influenta politica a lui DSK (precum si fluenta in limba germana) au influentat in mare parte politica de ajutorare nemijlocita si solidara a institutiilor europene fata de criza datoriilor suverane din zona euro. De altfel, DSK trebuia sa se intalneasca zilele acestea cu Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, precum si cu ministrii de finante europeni pentru a discuta situatia Greciei. In cele din urma, Nemat Shafik, numarul trei din FMI, a venit la intalnire, dar realitatea e ca nici el, nici Dl Lipsky nu sunt politicieni sau europeni, asa ca FMI este, in realitate, intr-o situatie delicata.
  3. Complicand si mai mult situatia, o serie de tari in curs de dezvoltare au cerut imediat in mod public ca un potential viiitor inlocuitor al lui DSK sa nu mai fie european, asa cum era traditia nescrisa de la infiintarea FMI si pana in prezent. Cancelarul Merkel a fost nevoita sa raspunda rapid ca, desi intelege dorinta indreptatita a tarilor in curs de dezvoltare de a avea pe termen mediu un conducator al FMI din randurile lor, criza din zona euro indreptateste un european la acest post, daca este cazul. De altfel, aceasta dorinta nu este numai de natura politica, ci este provocata si de o oarecare ingrijorare ca resursele financiare si umane ale FMI, traditional dedicate rezolvarii de probleme in tari nedezvoltate, au fost deviate in zona euro. O lupta prelungita pentru succesiunea FMI ar prelungi incertitudinea si, potential, adanci criza datoriilor suverane.
  4. Trebuie tinut cont si de faptul ca BCE este si ea in plin proces de tranzitie – cu Guvernatorul Bancii Italiei, Mario Draghi, asteptat sa preia postul de Guvernator al BCE de la Jean Claude Trichet. Ca urmare a acestei mutari, Italia ar avea doi membri (din sase) in Executive Board si Franta nici unul. Lorenzo Bini Smaghi, considerat un membru influent al Executive Board, nu are obligatia sa isi dea demisia, dar niciodata in istoria ECB o tara nu a avut mai mult de un reprezentant. In plus, Dl Bini Smaghi este un oponent public declarat al oricarei masuri de restructurare a datoriei suverane a Greciei, inclusiv extinderea scadentelor, sugerata recent ca o posibilitate de catre ministrul de finante al Germaniei, Wolfgand Schauble.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro