Cresterea dobanzii de referinta a Bancii Centrale Europene va scumpi evident creditele in euro, prin scumpirea finantarii bancilor locale in moneda straina. Nu se poate spune exact cat va insemna in plus la rata celor cu credite in valuta, transferul in pret facandu-se diferit de la banca la banca, in baza unor modele care tin cont de riscul ratei dobanzii. Concurenta din piata limiteaza posibilitatile bancilor de a urca dobanzile, fiecare institutie de credit urmarind atenta ce fac ceilalti jucatori. Partea proasta pentru cei cu rate in euro este ca decizia BCE pare a fi prima dintr-un sir de cresteri a dobanzii. Peste doua luni am putea asista la o miscare similara, scrie Dan Popa pe blogul sau.

Cand a fost intrebat daca este o prima scumpire a euro dintr-un sir care va urma, Trichet a raspuns ca BCE nu a decis daca e prima sau nu. Raspuns similar cu cel dat in decembrie 2005. Atunci au urmat cinci etape de crestere a dobanzii, pana in 2006.

Mai notez in treacat ca, desi preocupat de inflatie, Trichet era obligat sa creasca dobanda cheie, efectul „colateral” suferit in statele cu probleme (Grecia, Portugalia) obliga guvernele locale la o evaluare atenta a situatiei. La fel sta situatia si in tarile de la periferia zonei.

structura credit companii

structura credit companii

Foto: Hotnews

Pe termen foarte scurt, pentru cei imprumutati in euro nu vom asista la cresteri bruste ale costului creditului. Pe termen mediu ratele vor deveni mai mari, dar asta depinde si de evolutia cursului de schimb a leului.

In Romania, creditele în valută reprezintă o parte consistenta atât din portofoliul băncilor româneşti, cât şi din datoriile acumulate de sectorul privat. Îndatorarea totală în valută a companiilor şi populaţiei este mare şi riscurile sunt importante. O scumpire semnificativa a ratelor va creste gradul de nerambursare si nicio banca nu cred ca vrea sa isi provizioneze sume mai mari la BNR. In plus, induce tensiuni si nemultumiri, basca o imagine si mai proasta pentru institutiile de credit.

De partea cealalta, scumpirea finantarii pentru banci nu cred ca se va lasa “amortizata” complet. Repet, intr-un orizont de 2-3 luni unele banci vor trimite scrisori in care jeluindu-se de gestul BCE, vor anunta ca nu au incotro si ca au marit rata.

Ca tot veni vorba, măsurile de descurajare a creditării în valută, despre care vorbea si Guvernatorul, vor tine din cate am inteles cont de faptul ca volumul mare al creditului de acest tip nu permite ajustări bruşte, ca anumite categorii de credite în valută chiar au justificare în raţionamente economice si de capacitatea totusi limitată a băncilor româneşti de a obţine resurse în monedă naţională pe termen lung.

Ce vor face acum bancile?

structura credit populatie

structura credit populatie

Foto: Hotnews

Bancile locale vor trece acum la calcule, potentialele noi dobanzi pe euro fiind calculate tinand cont de riscul ratei dobanzii. Acesta depinde de o groaza de factori: strategia băncii, volumul şi structura creditelor si a depozitelor, calitatea portofoliului de credite, eşalonarea scadenţei creditelor şi scadenţa fondurilor atrase, evoluţia economiei, strategia BNR, gradul de corelare a politicii monetare cu cea fiscala, evoluţia pieţei interbancare, şi cum spuneam mai sus, concurenţa.

Riscul ratei dobânzii apare în momentul în care plasamentele in euro sunt finanţate de bancă din resurse atrase (tot in euro) pe un termen mai scurt, iar ratele dobânzii cresc, astfel incat cheltuielile cu dobânzile aferente depozitelor depasesc veniturile din dobânzile aferente activelor. Calculele sunt complicate, se fac scenarii si prognoze asa incat sa se asigure nivelul optim de acoperire a pasivelor purtătoare de dobânzi cu activele purtătoare de dobânzi.

Orice banca are credite acordate si depozite atrase cu dobânda fixă si variabila, diferite ca scadente şi ca preţ. In functie de asta se determină poziţia băncii faţă de riscul ratei dobânzii, ca diferenţă între activele şi pasivele purtătoare de dobânzi, poziţie care poate fi: scurtă, lungă sau neutră.

Scurtă e atunci cand are mai multe depozite la dobânzi fixe decât credite cu dobânzi fixe, situaţie favorabilă pentru profitul băncii când pe piaţă ratele dobânzilor sunt în creştere. În situaţia în care volumul creditelor cu dobânda fixă sunt mai mari decât cel al depozitelor cu dobânda fixă banca se află în poziţie lungă favorabilă din punct de vedere al profitabilităţii în perioadele de scădere ale ratelor dobânzii.

valoare si maturitate

valoare si maturitate

Foto: Hotnews

Poziţia neutră, cea mai buna dintre toate, este atunci cand exista egalitate dintre activele şi pasivele cu dobânda fixă/variabilă deţinută de bănci. Partea proasta pentru banci este ca o asemenea pozitie le împiedică sa speculeze variaţia ratei dobânzii în favoarea lor.

De aceea zic ca e complicat sa zici de pe acum ca de maine bancile vor urca dobanzile cu fix 0,25 pp, cu cat a crescut BCE dobanda cheie.

Citeste si comenteaza pe blogul lui Dan Popa