Ceea ce nu pot eu pricepe nici in ruptul capului este cum de un partid autodeclarat de dreapta (PDL) este atat de pornit impotriva privatizarilor. Domnul Boc face de cateva saptamani declaratii impotriva privatizarilor in general, in energie in special, dand ca exemplu asa-zisa catastrofa a privatizarii Petrom si cum, vai noua, nu ne mai putem vinde petrolul ieftin la popor, cum fac Chavez si Putin in alte doua tari la fel de bine guvernate.
Bun, acum Petrom o fi avand si el bubele lui, cum e povestea cu redeventele negociate in 2004, se pare, la un nivel prea scazut (tare sunt curioasa cum le negociaza guvernul din nou in 2014). Tot aici intra si incercarea, din fericire esuata, de a vinde falitul Arpechim inapoi la stat – lui Oltchim, care sa-l plateasca cu subventie de la buget – afacere blocata de DG Competition si pe care totdomnul Boc o deplange azi. Poate si celelalte companii straine or fi incercat diferite intelegeri avantajoase cu statul, nu stiu. Dar cert e ca:
1) nici unul dintre sefii sau patronii din Romania ai acestor companii nu apar in Top 5 oligarhi,unde apar in schimb beneficiarii nostri autohtoni de energie ieftina. Mai exact tocmai aceia care capuseaza acum Romgazul si Hidroelectrica, pe care nu vrem sa le privatizam ca ne-am vinde iarasi tara. Cine vrea sa vada marile tunuri de azi, de sute de milioane de euro pe an, sa se uite de pilda la capusarii Hidroelectricii, firma de stat care a facut o pierdere de profit de 220 milioane euro in 2009din vanzare de curent la pret sub piata;
2) in ciuda curentului de opinie anti-privatizare care sufoca mass media autohtona de cateva luni bune, companiile astea straine, nenorocite si capitaliste cum le stim, nu sunt acuzate pe fata in niciun scandal major de coruptie, spre deosebire de baietii destepti din piata gazului sau a energiei electrice. Dimpotriva, acuzatiile principale din presa la adresa companiilor straine tin de presiunile lor, in buna parte perfect legitime dupa Directivele Comisiei Europene, pentru liberalizarea pietelor de energie. Sigur, e o optiune sa tinem tot la stat, sa ne dam energie ieftina si in consecinta sa n-avem bani de investitii; dar asta inseamna ca ne asumam explicit decizia de a ne intoarce la anii ’80, cand se lua curentul minim 5 ore pe zi, era frig in casa si gazul n-avea presiune. Asta inseamna lipsa investitiilor. Pe de alta parte, daca nu voiam piata unica si competitivitate, ci sa ne dam curent si gaz ieftin in continuare pe model rusesc sau venezuelean cat o mai tine sandramaua, trebuia sa ne gandim la asta inainte sa intram in UE.
3) companiile straine si fraierii de contribuabili, nu smecherii nostri cu contracte preferentiale cu statul, pierd masiv din cauza modului in care isi gestioneaza statul roman si reglementarile, si propriile companiile de stat, in energie sau in alte sectoare. De pilda: stiati ca toate Electricele, si cele de stat, dar si EON, ENEL si CEZ au de recuperat de la CFR datorii restante de 1,7 miliarde RON? Si ca in cazul ENEL, suma pe care o are de recuperat de la CFR prin cele trei filiale de distributie pe care le detine, e mai mare decat a platit pentru prima din filialele cumparate de la Electrica? Stiati ca EON si GDF au platit din buzunarul lor in 2008-2010 suma de 400 milioane RON si in 2011 deja cate 100-120 milioane RON pentru ca guvernul a “ajutat” Interagro pe socoteala lor? (nu-i vorba, ar fi facut-o pe socoteala noastra, dar deh, deciziile relevante s-au luat in anii electorali). Si, mai ales: stiati ca, daca impartim sumele alea castigate de baietii destepti in piata gazului si in electricitate la numarul de gospodarii (presupunand aceleasi pierderi pentru restul de fraieri) am fi putut avea facturi cu 40 de dolari mai mici la gaz si inca 40 la electricitate, numai intr-un singur an?
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
