Un cuvant cu greutate si inteles cu greutate, de omul de rand, bantuie de o saptamana discursul cancelarului Merkel si al altor politicieni germani: MORATORIU. Dupa ce prelungirea vietii centralelor nucleare din Germania a fost trecuta anul trecut "pe sub masa", fara a fi votata in Camera Superioara a Parlamentului, acum "e groasa rau". Dupa cele intamplate in Japonia, teama de apocalipsa nucleara a cuprins lumea.

Simpatia fata de coalitia de guvernamant galben-neagra a inceput sa scada, in sondaje. Trebuia, rapid, gasit un cuvant magic care sa reaseze spiritele, macar pana dupa alegerile regionale de la sfarsitul lunii. Si a fost gasit: moratoriu. O amanare, o suspendare care suna cam fals si dubios in urechile electoratului, insa indeparteaza, prezumtiv, o explozie de voturi verzi-rosii in urnele pregatite pentru 27 martie.

In campania electorala din 2009, cancelarul Angela Merkel promitea prelungirea duratei de functionare a reactoarelor. Realeasa in functia de cancelar, ea s-a tinut de cuvant si „coma” centralelor nucleare din Germania, chiar si a celor demult depasite de timp, a fost prelungita cu 12 ani. Guvernul social-democrat al lui Schröder punea pe agenda guvernamentala de acum 10 ani oprirea progresiva a acestor centrale, pana in anul 2020.

Insa a venit criza, bugetul de stat german a sangerat puternic si contributiile incasate de la companiile energetice existente au devenit, si ele, indispensabile. In afara de asta, se spune ca sectorul energetic din Germania e „stat in stat”, intr-atat de puternic e lobby-ul de ramura.

Acum insa, e „schluss”, adica gata cu sovaiala. Un cancelar si un guvern acuzat in repetate randuri de ezitari si lipsa de fermitate, se intrec pe sine. Nu doar interventiei militare in Libia i-a spus guvernul Merkel „Nein”. Riscand neconstitutionalitatea deciziei si actiuni in instanta, coalitia de guvernamant de centru-dreapta isi „unge” electoratul si cu un „moratoriu atomic”.

  • Biblis, adio sau la revedere?

Dintre cele circa 50 de centrale nucleare europene, 17 se afla in Germania. Bavaria are Grundremmingen B si C, ambele date in functiune in 1984. Li se adauga Isar 1 (1977), Isar 2 (1988) si Grafenrheinfeld (1981). Cu Neckar 1 (1976), Neckar 2 (1989), Philippsburg 1 (1979) si Philippsburg-2 (1984) se faleste landul Baden-Württemberg. Landul Hessen gazduieste centralele nucleare Biblis A (1974) si Biblis B (1976).

Cu Grohnde (1984), Emsland (1988), Krümmel (1983), Brokdorf (1986), Unterweser (1978), si Brunsbüttel (1976), peisajul centralelor nucleare din Germania e complet. Patru companii le administreaza: E.ON, RWE, Vattenfall si EnBW. Vineri, ministerul mediului din Hessen a dat dispozitia ca si Biblis A sa-si inceteze activitatea.

Biblis A, care are frumoasa varsta de 37 de ani, e ultima dinte cele sapte centrale „somate prin moratoriu” sa-si inceteze activitatea, pentru trei luni. Concernul care o administreaza, RWE, a demarat actiunea. „Procesul dureaza insa, ceva timp. Cand va fi complet scoasa din activitate cea mai veche centrala nucleara, n-a putut spune purtatorul de cuvant al concernului” scria ieri Frankfurter Allgemeine Zeitung in editia sa online.

Viteza de reactie a guvernului german in aceste momente, in care ochii intregii lumi plang de mila victimelor triplei nenorociri japoneze e „admirabila”, insa multora li se pare o farsa electorala. Se alege in Sachsen-Anhalt, dar si, in 27 martie, in landul hotarator pentru o majoritate in Landtag, Baden-Württemberg.

Candidatul crestin-democratilor, actualul premier de land Stefan Mappus, „si-a dat cu stangul in dreptul” prin dispozitia data anul trecut politiei din Stuttgart, de a pune furtunurile de apa pe manifestantii pasnici contra proiectului garii subterane Stuttgart21. Candidatul social-democratilor, Nils Schmidt, cu eterna lui grimasa condescendenta din coltul gurii, n-a reusit la duelul televizat de saptamana trecuta sa-si impresioneze grozav electoratul. Cu toate acestea, el intra tare pe pista de favorit.

Dupa 58 de ani de neintrerupta guvernare crestin democrata, Tara Svabilor extrem de conservatori inclina sa se coloreze in rosu si verde. Cu toata puternica sa traditie de centru-dreapta, „landul-locomotiva” din sud-vestul Germaniei pare sa nu excluda o intrare a comunistilor in Landtag, prin depasirea pragului electoral de 5% de catre partidul Die Linke. Iar viitoarea guvernare din land e „la mana Verzilor”, care au urcat puternic in sondaje. Cat de consecventi cu propriile pozitii, atat de radicale pana acum, vor fi Bündnis90/Die Grünen, ramane de vazut.

Ce s-a vazut pana acum, in ultimele declaratii ale sefilor de partid verzi, a dat nastere la stupoare si dezamagiri. Renate Künast s-a pronuntat pentru interventia in Libia, prin urmare o implicare germana in interventii militare, atat de combatute de Verzi. Iar Claudiei Roth, imediat dupa vestea pericolului de explozie atomica de la Fukushima-Daiichi, i-a lipsit tactul de a-si exprima doar compasiunea pentru Japonia. Infasurata intr-un sal verde, Roth n-a pierdut ocazia, in clipa anuntului tragediei, de a face propaganda electorala pentru propriu-i partid.