​Tara noastra este membra a Uniunii Europene. Beneficiem inca de suveranitate nationala in ceea ce priveste politicile monetare si fiscale. Cum a functionat mixul de politici la noi ? Decuplat. Am stiut sa beneficiem de oportunitatile ce au acompaniat actuala criza ? Aproape deloc. Sa nu uitam : nu suntem integrati in zona euro! O perioada buna nu vom beneficia de actuala umbrela a Zonei si nici de cea care se construieste acum.

Nicolae Danila, BNRFoto: Agerpres

Tarile isi au prioritatile lor individuale sau de grup restrins, care nu coincid intotdeauna cu prioritatile noastre. Sa cautam sa ne intersectam. Daca nu cu toate, macar cu o parte din aceste tari. Pina de curind poate ne bucuram de un anumit confort fiind analizati in grupul de tari din care face parte Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia. Tot mai multi analisti si agentii ne plaseaza acum in Zona Balcanica. Decuplare ? Alt risc ?

• Globalizarea – ce urmeaza?

Discutiile despre globalizare si viitor revin in actualitate , mai ales datorita faptului ca cele mai multe tari dezvoltate se afla intr-o situatie mai dificila decit un grup important de tari emergente care au continuat sa parcurga o perioada de crestere economica si de convergenta, omenirea asistind la crearea unor dezechilibre neanticipate. Globalizarea poate fi privita in 2011, intr-o anumita masura, ca o cauza “orfana” (cum numea recent un cunoscut om de afaceri indian), deoarece guvernele pun ca prioritate interesele nationale in fata celor internationale, cu alte cuvinte cresterea economiei nationale versus cresterea economica globala. Vom asista la incercari repetate ale tarilor dezvoltate de a recupera pierderile de putere economica si politica.

Tarile emergente vor initia demersuri in directia obtinerii unei pozitii mai puternice intr-o noua ordine globala, care sa puna in concordanta dorinta lor de a avea acces sporit la deciziile pe plan mondial , cu forta economica si financiara acumulata in ultimii ani.

Nicolae Danila

Ne putem intreba daca toate aceste transformari cantitative si calitative pe plan global se pot prezenta ca un fenomen ciclic, sau reprezinta inceputul unui trend care se va face simtit pe termen lung.

• Despre cauzele si propagarea crizei, pe fundalul globalizarii

Incepind cu anii ’80 economia globala a parcurs un stadiu care poate fi caracterizat prin urmatoarele (Danila – Ectap 1/2006 si 12/2008) Un trend pe termen lung de scadere a inflatiei, o mai mare stabilitate macroeconomica; o mai mare incredere in politicile monetare si fiscale au incurajat expectatia de reducere a inflatiei nominale si a dobinzilor ajustate la inflatie

Randamentul real la obligatiunile guvernamentale a intrat pe un trend descendent, determinind multi investitori sa se indrepte spre active/plasamente cu randamente mai mari , dar si purtatoare de riscuri mai mari ( actiuni, hedge-funds, private equity)

China si tarile exportatoare de petrol au continuat sa acumuleze mari rezerve valutare, care au fost investite si depuse in mare parte in institutiile financiare si fonduri din SUA, Europa si Asia, fiind apoi reciclate si indreptate spre Hedge funds, private equity sau alte instrumente la nivel mondial. Acumularea unor astfel de surplusuri valutare imense ( care in mare parte au luat forma fondurilor suverane din tarile emergente) a fost imediat contrabalansata de dorinta populatiei si a firmelor de a se imprumuta si a cheltui mai mult. Consecinta a fost o perioada destul de lunga ( 2003-2007) de crestere sincronizata, dar neinflationista , cu o oarecare presiune inflationista spre finele perioadei.

Variatii cliclice mici si abilitatea sistemelor financiare de a reveni la situatii normale intr-o perioada relativ scurta dupa crizele din Asia si America Latina, sau falimente rasunatoare ( Enron), ori evenimente majore ( “9/11”) au marit increderea investitorilor si apetitul lor pentru cistiguri mai mari chiar in conditiile acceptarii unor riscuri mai mari. Mai mult, investotorii au exersat o toleranta mai mare la volatilitati pe termen scurt, deoarece focusarea lor s-a indreptat spre cistiguri mai mari de pe urma cresterii pe termen lung a capitalului.

Rezultatul acestor dezvoltari si evenimente a fost o lunga perioada ( 2003-2008) de crestere sustenabila, cu o inflatie scazuta si pe trend descendent si cu dobinzi mici pe termen lung ( mentinerea dobinzilor pe termen lung la asemenea nivel a fost descrisa de Alan Greenspan ca un “conundrum”):

-interventia statelor in sectorul financiar mergind pina la o injectie importanta de capital ( in multe cazuri statul devenind sau intarindu-si pozitia de actionar principal ) sau lansarea unui sistem de garantii acoperind angajamentele curente si viitoare ale institutiilor financiare , toate acestea fiind incluse in cadrul programelor nationale de stabilitate financiara si reluarea cresterii economice

-decizii si programe destinate a aduce un mai bun si mai usor acces la lichiditati financiare, acompaniate de o reducere importanta a dobinzilor oficiale de politica monetara ( si avind drept tinta de transmisie reducerea costurilor la imprumuturile din economie pentru firme si gospodarii)

-facilitati fiscale

• Piata libera functioneaza prin faptul ca le permite oamenilor sa aiba noroc prin incercari agresive si erori

Realitatea a dovedit ca in cazul crizelor economice moderne solutiile de rezolvare si de inlaturare a efectelor acestora vin prin reforme institutionale clasice, prin interventia directa in economia reala ( Coe,2002).

S-a produs o evidenta decuplare la nivel mondial, cu o viteza si cu finalizari care au atras invidia si nu numai, tarilor dezvoltate, care au vazut initial tarile emergente ca piete de desfacere.

Nicolae Danila

Elementele climatului international in dezvoltarea lor pina in momentul de fata au scos in evidenta stadiul in care ne aflam si care ne va influenta major viitorul: Lumea nu mai este flat (Friedman,2005) , ci curved (David Smick,2008), iar piata libera functioneaza prin faptul ca le permite oamenilor sa aiba noroc prin incercari agresive si erori ( Nassim Taleb, 2007).

Experienta profesionala acumulata in toti acesti ani, cunoasterea indeaproape a modului de functionare a economiei de piata si a economiei globale, ca si a modului de gindire si actiune din partea factorilor de conducere nationali si ai corporatiilor multinationale si regionale ma determina sa am o intelegere particulara a cauzelor si dezvoltarilor legate de actuala criza economica si financiara mondiala. Poate ca opiniile mele o sa socheze pe multi. Sintetizind, am in vedere urmatoarele elemente si judecati de valoare:

• S-a intrat in era globalizarii comertului si finantelor. Multi s-au asteptat ca  acest demers sa fie  un drum cu sens unic

a)Goana dupa profit, atractia pietelor internationale si a costurilor reduse de productie, tehnologia informationala, competitia internationala ( care a impus reducerea costurilor, avantajele economiei de scala si eliminarea redundantelor), asteptarile si demersurile tuturor tarilor inspre dezvoltare si cresterea nivelului de trai au condus la aparitia si dezvoltarea procesului de globalizare

b)S-a lansat chemarea si s-au pus in practica politicile de libera circulatie a capitalurilor, a marfurilor, a serviciilor si a fortei de munca. S-a intrat in era globalizarii comertului si finantelor. Multi s-au asteptat ca acest demers sa fie un drum cu sens unic.

c)De consecintele pozitive ale globalizarii au beneficiat toate tarile de pe toate continentele. Imensele volume atinse de comertul international si investitiile importante cross-border din ultimii treizeci de ani au contribuit la reducerea decalajelor dintre tari ,precum si a saraciei.

d)Tarile emergente ( Concept lansat acum 30 de ani de Antoine van Agtmael economist la Banca Mondiala/IFC pentru a inlocui conceptul de “ Lume a treia “) au lansat strategii si programe de crestere economica prin dezvoltarea ramurilor importante pentru progresul intern si cresterea exporturilor, bazindu-se pe forta de munca calificata si ieftina, pe pirghii valutare, monetare si fiscale, precum si existenta unor importante resurse naturale ( vezi Grupul BRIC, tarile exportatoare de petrol etc).

S-a produs o evidenta decuplare la nivel mondial, cu o viteza si cu finalizari care au atras invidia si nu numai, tarilor dezvoltate, care au vazut initial tarile emergente ca piete de desfacere. In tarile emergente cu rezultate bune expansiunea economica si cresterea cererii agregate ( statul avind rol principal, atit de

Rezervele valutare ale unor tari emergente acumulate in urma unor strategii si politici interne avind la baza un real inters national, au ajuns la nivele remarcabile. Tot mai multe tari din acesta categorie au constituit importante fonduri suverane, alocind o parte din surplusurile valutare catre aceste fonduri.

Nicolae Danila

coordonator , cit si ca jucator) au dus la crearea de noi locuri de munca si la cresterea veniturilor populatiei si a celor bugetare, inducind cresterea cererii si a economisirii, si diminuind sentimentul pesimist al gospodariilor si al investitorilor.

e)Aceste fenomene au fost acompaniate de o dispersie tot mai pronuntata a soldurilor conturilor curente ale diferitelor tari ( ajungindu-se ca surplusul unor tari sa finanteze deficitul altora). O aproximatie a soldului curent al unei tari aduce egalitatea intre economisirea interna minus investitiile interne, pe de o parte, si investitiile externe , pe de alta parte. O lipsa de balansare a acestei ecuatii poate duce ( si a dus in realitate) la surplusuri sau deficite de la o tara la alta.

• Asazisul “razboi valutar si monetar global”  nu are alt rol decit sa re-regularizeze miscarile internationale de capital

f)“US subprime” nu constituie singura si nici princiala cauza a actualei crize. Cauzele adevarate se regasesc la nivel micro si macro in cadrul fiecareai tari si s-au manifestat printr-un management neadecvat al riscurilor, prin strategii de afaceri cu un vadit fond subiectiv, prin lipsa unui mix efectiv de politici si mai ales decuplarea politicilor fiscale (de cele mai multe ori prociclice) de politici monetare ( de cele mai multe ori contraciclice), acumulind dezvoltari interne cu efecte profund negative, ca si adincirea unor decalaje si dezechilibre bilaterale si multilaterale.

g)Rezervele valutare ale unor tari emergente acumulate in urma unor strategii si politici interne avind la baza un real inters national, au ajuns la nivele remarcabile. Tot mai multe tari din acesta categorie au constituit importante fonduri suverane, alocind o parte din surplusurile valutare catre aceste fonduri. Ele functioneaza pe principiile economiei de piata , insa sunt administrate direct de catre statele respective. Aceste fonduri, alaturi de masivele exporturi de produse, au contribuit la crearea si dezvoltarea drumului cu sens dublu al miscarilor de capital, de marfuri si al fortei de munca. Fondurile suverane au investit sume importante si au continuat sa vizeze ramuri si jucatori importanti, de multe ori de interes national, din tarile dezvoltate, ele devenind actionari importanti in aceste domenii.

• Dilema tarilor dezvoltate: sa continue sa promoveze miscarea libera a capitalurilor sau sa initieze masuri protectioniste

Nu mai poate prevala situatia din trecut, cind la interventia lui Valery Giscard d’Estaing (1960) criticind pozitia privilegiata a dolarului, John Connaly, Secretarul de Stat al Trezoreriei SUA ii raspundea : dolarul “ moneda noastra, dar problema voastra”. Marile schimbari obiectiv necesare la nivel mondial au de-a face cu o mai mare coordonare si nu cu o continuare a unor politici de dominare ( Robert Zoellick, 2011)

Nicolae Danila

h)Tarile dezvoltate s-au aflat deodata in fata unei dileme: sa continue sa promoveze miscarea globala libera a capitalurilor, marfurilor si a fortei de munca sau sa initieze masuri protectioniste. Incercari protectioniste sunt inca evidente. Sa amintim aici masurile luate de unele tari din Europa de oprire a imigrarii; asazisul “razboi valutar si monetar global” nu are alt rol decit sa re-regularizeze miscarile internationale de capital ( SUA critica China ca mentine moneda nationala artificial devalorizata, China critica SUA ca tipareste noi dolari pentru a-i mentine “slabi” si chiar pentru a continua devalorizatea acestuia, viitorul EURO aduce in discutie controlul si calitatea capitalurilor, Brazilia impune control asupra intrarilor de capital speculativ –“hot money”- , tentative de protectionism in SUA fata de bunurile importate din China).

Oficialii chinezi si americani continua sa faca schimburi de mesaje prin intermediul mass-media chiar inainte de vizita Presedintelui Hu Jintao in Ianuarie 2011 in SUA. Presedintele chinez , referindu-se la relatiile chino-americane mentiona “ Noi trebuie sa respectam reciproc suveranitatea,integritatea teritoriala si interesul ( national- n.a.) in dezvoltare”. Cele doua tari trebuie sa abandoneze “–mentalitatea sumei zero a Razboiului Rece” Si “ inflatia nu poate fi >factorul principal< in determinarea cistigului adus de yuan” , ca raspuns la afirmatiile sefului trezoreriei americane Timothy F.Geithner care afirma la inceputul anului 2011 ca preturile mai mari din China vor conduce in mod necesar la ajustari ale cursului de schimb.

Presedintele Hu a mai spus ca “ Politica monetara a SUA are un impact major asupra lichiditatii iternationale si a miscarilor de capital si de aceea lichiditatea dolarului american trebuie tinuta la un nivel rezonabil si stabil”. Este evident faptul ca in contextul actual al economiei mondiale trebuie sa se treaca la masuri care sa tina cont si sa echilibreze pozitiile nationale si regionale cu cerintele lor specifice. Nu mai poate prevala situatia din trecut, cind la interventia lui Valery Giscard d’Estaing (1960) criticind pozitia privilegiata a dolarului, John Connaly, Secretarul de Stat al Trezoreriei SUA ii raspundea : dolarul “ moneda noastra, dar problema voastra”. Marile schimbari obiectiv necesare la nivel mondial au de-a face cu o mai mare coordonare si nu cu o continuare a unor politici de dominare ( Robert Zoellick, 2011)

i

• Cauzele injectiilor masive de bani publici inl marii jucatori strategici: oprirea unei eventuale penetrari a capitalurilor straine in actionariat

i)Criza actuala a creat oportunitati evidente pentru tarile dezvoltate pentru rezolvarea acestei dileme , aplicind un adevarat protectionism camuflat fara a da posibilitatea tarilor exportatoare de capital sa poata critica masurile luate. Daca analizam primii pasi facuti de tarile dezvoltate din Europa si SUA pentru reducerea efectelor crizei si implementarea programelor nationale de stabilitate financiara si reluarea cresterii economice, observam ca in toate cazurile avem de-a face cu injectii masive de fonduri publice in capitalul marilor jucatori strategici nationali ( institutii financiare si companii multinationale sau regionale exportatoare de produse si servicii), statul devenind actionar principal sau controlind aceste mari firme.

Cel putin doua au fost obiectivele urmarite: sa opresca o eventuala marire sau penetrare a capitalurilor straine in actionariatul acestor jucatori de interes strategic national ( in principal posibila injectie de noi contributii din partea fondurilor suverane) si sa intareasca pozitia financiara a acestor jucatori pentru a continua expansiunea lor internationala dupa ce efectele actualei crize isi vor fi pus amprenta pe economiile si jucatorii din diversele tari, care, in majoritate vor iesi foarte slabite din criza.

j)Avind in vedere acumularile cantitative si calitative deosebit de complexe, deplasarea evidenta a puterii economice si politice de la vest catre est,precum si dezechilibrele tot mai pronuntate, devine necesara reformarea arhitecturii globale, luind in considerare rolul important al tarilor emergente. Lumea unipolara , cu SUA in rol dominant si aproape unic, secondate de UE, nu mai poate continua. Traim in lumea de astazi, o lume a unei puternice integrari internationale si a unor interdependente evidente. Realizarea unui echilibru global bazat pe un bipolarism sau multipolarism constructiv devine o necesitate obiectiva, in special prin includerea in acest exercitiu a puterii economice si financiare a tarilor din Grupul BRIC ( denumire inventata de Jim O’Neill de la Goldman Sach in 2001) , a Africii de Sud si eventual a Turciei si a altor tari. Fiecare din aceste tari merita o analiza amanuntita pentru a scoate in evidenta elementele care le fac eligibile pentru a face parte din Grupul largit BRIC.

O mentiune aparte merita Rusia, care , in opinia unui cunoscut analist, a reusit sa-si “calibreze” destul de bine politica interna si externa pentru a face fata provocarilor actualei crize financiare si economice. Cred ca suntem cu totii de acord ca Rusia este tara emergenta cea mai mare din Europa, cu un potential remarcabil de dezvoltare, o tara care detine importante fonduri suverane care sunt deja prezente in economiile dezvoltate sau emergente, este un jucator geo-politic regional si global de prima ordine si fara de care nu se poate discuta demarerea niciunei initiative europene sau globale.

• Solutiile FMI sau ale altor institutii financiare internationale pot deveni mai eficiente numai daca vor dispune de resurse suficiente si pe termen lung

k)Opinii recente cer un “multilateralism imbunatatit” , cu un FMI si cu o Banca Mondiala avind statute “renovate”.

l)Iesirea din criza si intrarea omenirii in faza dezvoltarii sustenabile necesita resurse financiare extraordinar de mari. Pirghiile si solutiile FMI sau ale altor institutii financiare internationale pot deveni mai eficiente numai daca vor dispune si de resurse suficiente si pe termen lung. In mod evident lumea se indreapta cu speranta si cu necesitate obiectiva catre tarile emergente care au reusit sa acumuleze importante rezerve valutare si sa puna la lucru remarcabile Fonduri Suverane care servesc interesul lor national. Se doreste sa se gaseasca solutii pentru imbinarea acestui interes national al tarilor cu surplusuri valutare, cu dorinta si tinta strategica a lumii intregi catre o stabilitate si dezvoltare echilibrata si sustenabila.

Este la fel de adevarat ca tarile dezvoltate doresc ca mare parte din surplusurile valutare ale tarilor emergente sa participe la impartirea riscurilor lagate de investitiile sau reformele impuse de organismele financiare internationale tarilor beneficiare. Ori, o astfel de abordare cere alocarea unui rol decizional sporit acestor tari emergente in cadrul diverselor forme de decizie la nivel international. In acest sens am remarcat transformarile interesane si abordarile noi in cadrul summiturilor “G20” , unde s-a pus problema impartirii mai echilibrate a riscurilor globale si regionale, precum si a distributiei poverii intre membri acestui grup , care in mod evident au forta sustenabila. Cu siguranta G20 a devenit Forumul cel mai important in ceea ce priveste viitorul cooperarii economice si financiare internationale, fiind organismul central multinational de negociere si decizii care reuneste sefii principalelor state dezvoltate ale lumii. ( Danila, zf ,2010)

• Care va fi rolul dolarului SUA in perioada urmatoare ?

m) Presedintele Chinei mentiona la inceputul lui 2011 ca suprematia dolarului ca moneda de rezerva si moneda principala in comertului international nu mai poate continua si ca sistemul monetar international avind ca lider SUA este “un produs al trecutului”. El a dezvaluit eforturile Chinei de a extinde rolul Yuanului in comertul international si investitii, si continuarea “drumului lung” de a aduce moneda nationala la rolul de moneda internationala. Acest trend deja lansat are o viteza impresionanta; numai in ultimele 6 luni ale anului 2010 comertul international denominat in moneda nationala a Chinei s-a ridicat la aproape 50 miliarde dolari , de la nivelul zero existent cu doi ani in urma. China a acumulat surplusuri impresionante: surplusul de cont curent s-a ridicat la 11% din PIB, in timp ce rezervele valuare au atins 50% din PIB; este a doua economie mondiala dupa SUA, cel mai mare exportator si al doilea importator mondial acoperind 10% din comertul mondial. Este interesant cu ce rezultate vor evolua aceste demersuri ale Chinei.

Asa cum mentiona prof. Barry Eichengreen ( 2011) pericolul principal pentru suprematia dolarului vine chiar din directia SUA, care trebuie sa reduca intr-o perioada mai scurta decit s-ar crede in mod normal deficitul bugetar si sa evite o criza a datoriei. Raspunsul daca dolarul continua sa ramana valuta de top se afla in miinile americanilor , spune el , adaugind si intrebarea daca aceasta veste este una buna sau rea.

• Guvernul Chinei ar trebui sa reduca controlul asupra miscarilor de capital si sa liberalizeze piata interna de capital

Este adevarat ca oficialii chinezi fac deosebirea intre moneda nationala ca moneda utilizata in schimburile internationale si eventualul rol al ei ca moneda de rezerva. In aceasta ultima varianta guvernul Chinei ar trebui sa reduca controlul asupra miscarilor de capital si sa liberalizeze piata interna de capital. Ori aceasta ar insemna renuntarea la pozitia de control pe care o exerseaza in acest moment asupra cursului de schimb si a nivelului dobinzilor, situatie care nu intrevad a fi pusa in realitate in viitorul foarte apropiat. La finele lui 2010 rezervele valutare mondiale au atins peste 7.500 miliarde de dolari, cu o pondere insemnata din partea Chinei (circa 2.900 miliarde de dolari). Se estimeaza ca aproape 61% din aceste rezerve sunt denominate in US Dolari si circa 27% in Euro. China a continuat sa cumpere si sa investeasca in dolari SUA, in demersul ei de a mentine moneda nationala devalorizata fata de dolar si exporturile competitive.

China se afla in situatia “Dilemei lui Triffin “ ( Martin Wolf, 2011), pe de o parte continuarea politicii sale mercantiliste, iar pe de alta parte teama de acumulare continua a unei monede de rezerva care are un viitor incert in ceea ce priveste valoarea ei. Provocarile pentru autoritatile chineze sunt legate de a continua sa cumpere sau sa stopeze cumpararea de dolari si sa lase youanul sa se aprecieze, in caz contrar rezervele in valuta vor continua sa creasca, distorsionind sistemul ei financiar si riscind sa-si diminueze controlul monetar. Mai ales in conditiile actuale cind intervine si spectrul cresterii inflatiei. In acest context intern si international complex relatiile bilaterale SUA-China au o mare importanta, devin chiar cruciale. Cele doua tari in relatie principala debitor/creditor se afla in “ dilema prizonierului” ( Richard Milne, 2011).

• Masurile luate de SUA pentru cresterea economica sunt comparate cu cele care au marcat Marea Depresiune

Cum remarca recent Stiglitz ( FT,2011) , anul 2011 va fi deosebit de dificil pentru globalizare. Masurile luate de SUA pentru cresterea economica sunt comparate cu cele care au marcat Marea Depresiune. Multe tari privesc cu interes pirghia cursului de schimb moneda nationala/valute internatioale, luind masuri pentru incurajarea propriilor exporturi si pentru stoparea importurilor. SUA sustine ca politica ei monetara este pentru promovarea investitiilor prin mentinerea dobinzilor la nivel scazut si nu in vederea devalorizarii dolarului. Tarile emergente metioneaza ca politicile lor au in vedere cresterea rezervelor valutare si nu protectia fata de pietele de capital volatile. Mai mult, tarile emergente rapund presiunii capitalurilor internationale cu masuri care includ un control al miscarii capitalurilor, impozitarea cistigurilor de capital,interventii pentru mentinerea sau miscarea cursului monedei nationale, scaderea dobinzilor.

Potrivit lui Stiglitz, toate acestea produc in continuare incertitudini pe pietele financiare, o mai mare fragmentare a pietelor de capital. Cu atit mai mult cresc eforturile la nivel de G20 pentru aducerea celor 172 de economii “on board”.

Multipolarizarea economiei mondiale are ca efect faptul ca jumatate din cesterea globala provine din tarile emergente, intarind pozitia acetora. Cu totii suntem de acord ca Dolarul american va ramine valuta principala de rezerva, insa trebuie sa fim totodata de acord ca realitatea impune ca economia mondiala sa gaseasca elementele unui nou sistem care sa permita si sa dezvolte interactiunea intre multiple valute majore.

Ori un astfel de multilateralism cere un nou sistem monetar, care sa puna in prim plan conlucrarea intre mai vechii jucatori ( numesc aici G7, FMI, BM, WTO) si noii jucatori reprezentati de tarile emergente. G7 urmareste , printre altele, mentinerea regimului cursurilor flexibile, fara interventii. Probabil ca acest grup va cauta sa impuna mentinerea unui asemenea regim si cauta sa il impuna ca un standard pentru alte tari. Multe tari emergente aua implementat politici flexibile de curs valutar, impreuna cu o politica monetara autonoma, care la-a permis sa opereze independent.

• In cadrul FMI este necesara o schimbare majora, si anume acceptarea monedei nationale a Chinei ca activ de rezerva in continutul DST

In acelasi timp , o mare parte din aceste tari s-au luptat cu fenomenul “hot money”, fenomen speculativ. FMI si BM cer tarilor din G20 sa adopte o politica mai echilibrata , adica sa se permita trilor emergente sa adopte politicile necesare in legatura cu fluxurile speculative de capitaluri spre aceste tari, dar in acelasi timp sa nu ridice restrictii majore miscarilor de capital , pentru investitii. BM sprijina in acest sent unele tari pentru dezvoltarea pietii interne a obligatiunilor , care le va permite o administrare mai bna a riscurilor valutare si a volatilitatii fluxurilor cross-border de capital.

Asa cum aratam, vom asista probabil la mentinerea unei anumite flexibilitati a politicii monetare si valutare , dar in cadrul unui Cod de Conduita acceptat de intreaga comunitate internationala. In cadrul FMI este necesara o schimbare majora, si anume acceptarea monedei nationale a Chinei ca activ de rezerva in continutul DST ( Drepturi Speciale de Tragere- SDR), alaturi de Dolarul SUA, Euro, Yen, Lira Sterlina. ( in contextul in care China internationalizeaza moneda ei ntionala si in acelasi timp aplica o politica de deschidere a contului de capital). In anii urmatori vom asista probabil la fenomenul acceptatarii si a altor monede netionala in cosul DST.

Mai mult ca sigur, insa, nu vom asista la transformarea DST-ului intr-o noua valuta rezerva globala, si nici la transformarea FMI-ului intr-o banca centrala globala ( Zoellick, 2011) . In acelasi timp FMI , prin largirea implicarii lui la nivel global va intari legitimitatea Grupului G20 si sprijinirea strategiilor acestuia cu resurse financiare . Sunt voci care cer Organizatiei Mondiale a Comertului (WTO) sa impuna tarilor membre sa respece Articolul 15 al Acordului GATT, care cere tarilor membre sa nu foloseasca politicile monetare si valutare in detrimentul unei miscari libere a marfurilor si fortei de munca.

• Datoriile suverane- ne apropiem de o situatie generala mondiala de risc sistemic

Anul 2010 a adus la rampa criza datoriilor suverane in Eurozona.Grecia si Irlanda au avut nevoie de interventie financiara masiva din partea UE si a unor institutii financiare internationale (IFI’S). Mari semne de intrebare se pun in dreptul Portugaliei si Spaniei. In 2011 ingrijorarea se extinde si in privinta situatiei altor tari. Fostul economist sef al FMI, Kenneth Rogoff este de parere ca ne apropiem de o situatie generala mondiala de risc sistemic. El spunea ca daca avem de-a face la nivel mondial “ cu un val de criza bancara, aceasta este urmata in citiva ani de o criza a datoriilor suverane “. Multi specialisti au constatat ca in ultimii 10 ani am avut o continua deteriorare a bilanturilor si bugetelor nationale la nivel mondial: la inceput la nivelul gospodariilor, apoi la cel al bancilor, apoi la nivelul sectorului privat, ca sa culmineze cu zona guvernamentala , publica.

Regiunea cea mai expusa la risc este Europa, si anul 2011 ne poate da raspunsul daca actuala criza a datoriilor suverane poate fi oprita la stadiul actual sau se va dezvolta deosebit de primejdios. Efectele negative se pot extinde in continuare la SUA, Japonia, Anglia, dar cu efecte mai mitigate deoarece aceste tari , spre deosebire de cele din Zona Euro, detin suveranitatea nationala asupra politicilor monetare si fiscale, putind oricind sa creasca masa monetara in circulatie in moneda nationala. Sustenabilitatea datoriilor suverane devine una din temele principale in intreaga lume. Un distins bancher american anticipeaza chiar posibilitatea inceperii unor “ batalii intre creditori si debitori” . In urmatoarele luni , guvernele multor tari din Zona Euro au nevoie sa apeleze la piata si sa obtina miliarde de Euro. La fel si sectorul privat din Grecia, Irlanda, Portugalia si Spania.

• la nivel european  este nevoie in urmatorii trei ani de finantari insumind  circa 1.300 miliarde de  Euro

O data ce se vor mari dobinzile pe piata internationala aplicabile riscului suveran vom avea o situatie dificila pentru banci si firme, care vor avea nevoie , la rindul lor, de finantari importante. Se estimeaza ca la nivel european este nevoie in urmatorii trei ani de finantari insumind circa 1.300 miliarde de Euro , din care necesitatea de refinantare a bancilor se ridica la peste 700 miliarde de Euro. Sunt diferente mari intre tarile dezvoltate. In Japonia si Italia, sectorul privat se afla in situatia de economisire neta. Nu acelasi lucru se poate spune , spre exemplu de Spania, unde statul si guvernul sufera din cauza indatorarii nesustenabile a sectoarelor private ( companii si gospodarii). Situatia datoriilor suverane scoate in evidenta un alt adevar de care nu s-a prea tinut seama in unele tari : cit de important este sistemul bancar pentru fiecare tara, cit de important este controlul statului si al capitalului autohton in sistemul bancar national.

• Care este importanta  situatiei datoriilor suverane?

Prof Rogoff arata ca potentialul de crestere al unei tari scade semnificativ in situatia in care raportul datorie/PIB atinge un nivel mai mare decit 93%. El aminteste faptul ca SUA are toate sansele sa nu intre in criza datoriilor suverane si face referire in acest sens ca SUA, Japonia si Anglia au suveranitate deplina si control asupra politicilor si autoritatilor fiscale si monetare, aceasta permitindu-le sa aplice in continuare politici de “qantitative easing” , adica banca centrala poate cumpara obligatiuni guvernamentale in cantitate necesara pentru acoperirea datoriei publice. Si efectele psihologice isi fac efectul prin anticipatiile caracteristice zonelor geografice. Daca americanii au teama mai ales de recesiune, Europa este deosebit de ingrijorata la spectrul reizbucnirii inflatiei. De aceea asteptarea in ceea ce priveste cresterea nivelului dobinzilor este mai prezent in Europa.

Cu cit creste nivelul datoriilor suverane de finantat pe piata internationala de capital , ceilalti jucatori de pe piata, care necesita la rindul lor finantari, sunt pusi intr-o situatie deosebit de dificila. Am in vedere mai ales mediul privat. Acesta noua etapa va influenta spirala dobinzilor aducindu-le mult mai sus fata de nivelul actual. Mai mult ca sigur se ajunge la situatia cind unele tari dezvoltate, mai ales din Zona Euro si alte tari din UE, sa ceara restructurarea datoriei externe ( o forma de exprimare pentru a evita cuvintul default), adica sa repete situatia tarilor in curs de dezvoltare din anii “80 si ’90.

• Fonduri  suverane – Cazul Chinei

China , detinind cele mai mari rezerve valutare , a dezvoltat cel mai important fond suveran la nivel mondial.

Modul de utilizare a acestui fond precum si politica de investitii internationale ale acestei tari i-au determinat pe multi analisti sa intrezareasca posibilitatea ca “globalizarea sa imbrace un stil chinezesc”. Acest fapt este intarit si de dorinta si stradaniile Chinei de realizare a integrarii economice globale in termenii ei. China a reusit sa faca uz de fenomenul globalizarii incurajat de tarile dezvoltate si a carui reguli au fost scrise la Washington, dar s-a ajuns ca cetateanul american sa devina “un consumator de ultim resort” al produselor chinezesti. Se enunta unele idei ca dupa iesirea din criza mondiala, China doreste sa-si spuna cuvintul in noua faza a globalizarii in toate domeniile : financiar, comercial si chiar politic.

Folosind pirghia puterii sale financiare China reuseste sa-si vinda in toata lumea produsele, de la sosete pina la cele mai sofisticate echipamente energetice si produse IT. China face tot posibilul sa stabileasca un rol important la monedei sale nationale in comertul si in sistemul financiar international.

Un rol important in expansiunea internationala a Chinei este jucat de China Development Bank (CDB), un adevarat muschi financiar al propulsarii ei globale. Numai in ultimii doi ani CDB a asigurat finantari de peste 65 miliarde de dolari dedicate sectorului guvernamental sau privat al energiei din numeroase tari in curs de dezvoltare. Recentele statistici arata ca CDB impreuna cu China Eximbank au acordat finantari de peste 110 miliarde de dolari, depasind in acest sens Banca Mondiala. CDB si-a organizat divizii care sa raspunda de diferite parti ale globului. De ezemplu Henan Branch raspunde de relatiile cu Africa sub ecuadoriana, iar Chongqing Office are in aria de interes zona balcanica. Aceasta banca are in permamenta echipe de specialisti in peste 141 de tari.

Un oficial chinez mentiona ca sunt numeroase tari care doresc sa se dezvolte, avind importante resurse naturale, dar duc lipsa de capital. China are asemena capital si de aceea s-a lansat in acest program impresionant de finantare internationala. Avem un exemplu al potentialului de care dispune China : recent s-a semnat cu Grupul Reliance Power din India un contract de peste 10 miliarde de dolari pentru cumpararea din China de echipamente de producere a energiei electrice. Important este faptul ca acest echipament a fost oferit la aproape 40% discount si acompaniat de finantare avantajoasa pentru grupul indian. O parte din credit a fost denominat in moneda nationala chineza, in efortul acestei tari de a impune Yoanul ca moneda principala in comertul asistic si mondial.

• Impresionanta rezerva valutara a Chinei de peste 2.900 miliarde de dolari 

Guvernatorul bancii centrale, Bank of China, afirma recent ca “ rezervele valutare actuale ale Chinei nu pot fi vazute ca un instrument al puterii financiare” si ca “ actualele rezerve valutare sunt o manifestare a bilantului national si nu o bogatie reala”. Unii compara politica monetara a SUA cu cea a Chinei, spunind ca in final rezultatul in ambele situatii ar fi acelasi.

Daca in cadrul politicii monetare de stimulare FED tipareste dolari pentru a cumpara obligatiuni guvernamentale in efortul de la tine jos sau chiar pentru micsorarea nivelului dobinzilor pe termen lung si pentru a stimula dezvoltarea economica, banca centrala a Chinei tipareste moneda locala pentru a cumpara valuta generata de exporturile tarii, motivul fiind de a mentine un anumit curs al yoanului fata de dolar, in final rezultatul ar fi acelasi ca in SUA. China pune in circulatie sume impresionante de moneda locala, iar in demersul de a mentine inflatia la nivel scazut ( ceea ce este din ce in ce mai greu, nivelul acesteia fiind acum peste 5% ) , emite obligatiuni pentru a steriliza lichiditatea.

China a inceput sa lanseze masuri masuri pentru reducerea rezervelor valutare. De exemplu ea permite exportatorilor sa mentina o mai mare parte din incasarile valutare in conturi in strainatate. In aceeasi directie China incearca sa mareasca importanta si implicarea yoanului in comertul international, ca si in acoperirea investitiilor sau achizitiilor internationale. Totusi, in continuare restrictionarea cresterii intrarilor de capital in moneda straina in China reprezinta una din provocarile importante careia trebuie sa-i faca fata autoritatile.

• Pentru internationalizarea monedei sale China foloseste Hong Kong-ul ca platforma, semnand aranjamente de swap valutar cu 8 banci centrale

China cauta destinatii sigure de plasare a lichiditatii de care dispune. In trecut a trebuit sa se bazeze in principal pe o destinatie, si anume piata Trezoreriei americane, subvetionind costul de capital american si alimentind dezechilibrele internationale si cresterea pretului activelor, ceea ce a precipitat criza financiara globala. In anul 2007 China a lansat primul ei Fond Suveran pentru a diversifica investirea rezervelor valutare. Fondul a investit deja peste 300 miliarde de dolari si a fost recent capitalizat cu inca 200 miliarde de dolari. Fondul detine multe investitii in importante institutii financiare, corporatii sau fonduri din tarile dezvoltate.

Pentru internationalizarea monedei sale nationale China foloseste Hong Kong-ul ca platforma. In aditional China a semnat aranjamente de swap valutar cu 8 banci centrale din Argentina, Belarus,Hong Kong, Islanda, Indonezia, Malaezia, Singapore si Coreea de Sud. Doua mari banci internationale cu activitate in Asia si anume HSBC si Standard Chartered au lansat pe piata produse de investitii denominate in youani.

Rolul Chinei este in crestere in diverse domenii globale cum ar fi schimbarile in clima, reducerea saraciei, infrastructura, reforma sistemului monetar international. Provocarile mondiale, cum ar fi pericolul nesustenabilitatii reluarii cresterii economice mondiale, amenintarea protectionismului , presiunile fiscale cer actiuni puternice si coordonate. China este chemata sa joace un rol critic in toate aceste directii, asa cum a dovedit deja in actiunea ei globala si bilaterala de a scoate omenirea din recesiune. Chiar in conditiile marilor transformari pe care le parcurge China, aceasta tara poate sa ramina unul din motoarele principale ale cresterii economice globale. China trebuie sa aleaga intre un surplus al contului curent si acumularea mai scazuta a rezervelor valutare. Aceasta ultima arie implica interventia bancii centrale in piata valutara.

Citeste intreaga analiza, care include zona Euro, piata din SUA si considrerente legate de Romania, in documentul atasat.

Autorul este prof universitar doctor in economie, membru in Consiliul de Administratie al BNR, al Academiei Oamenilor de Stiinta si fost presedinte executiv al BCR.