Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic
CONTRIBUTORS/Dezbatere

Flexibilizarea Pietei Muncii - un raspuns pentru domnul Voinea. 

de Suzana Dobre     Contributors.ro
Luni, 28 februarie 2011, 17:54 Actualitate | Opinii


Suzana Dobre
Foto: Contributors.ro
Vreau sa precizez din start ca in anumite privinte sunt cu totul de acord cu    Liviu Voinea iar despre asta am scris aici. Sunt cateva chestiuni pe care vreau sa le punctez, macar pentru a naste o dezbatere pe substanta modificarilor Codului Muncii. Desi o astfel de lege este de o importanta capitala, nivelul discutiilor este submediocru si m-am bucurat sincer sa vad articolul domnului Voinea care aduce discutia la un alt nivel. Dupa cum orice pozitie bine argumentata merita o analiza critica, voi incerca sa punctez cateva chestiuni:

  1. Piata muncii este sau nu este rigida?

Domnul Voinea argumenteaza ca tot conceptul de “flexibilizarea pietei muncii” este de fapt o inventie a Guvernului, acesta neprezentand argumente care sa demonstreze in primul rand rigiditatea pe care ar combate-o noul Cod al Muncii. Mai mult aceste argumente nu exista pentru ca nu se bazeaza pe date, inexistente la randul lor.

Intr-adevar baza de cercetare pentru formularea de politici publice este slaba. Dar domnul Voinea porneste de la premisa ca in Romania politicile publice se bazeaza pe studii. Il invit sa imi arate 3 politici publice care au in spate o cercetare solida. Eu nu pot sa o fac si aici nu ma refer doar la ce a facut Guvernul actual ci la toti cei care au ocupat Palatul Victoria la un moment dat.

Dar hai sa credem si noi naiv ca politicile publice in Romania se bazeaza pe date. Guvernul este invitat sa arate ca piata muncii este rigida incat sa se justifice modificarile propuse de Codul Muncii. Prima acuza: nu exista date pentru a calcula Curba Beveridge, perfect adevarat. Nu se stie cate locuri de munca noi sunt create si cate sunt distruse. Datele vehiculate prin presa vorbesc de fapt de diferenta neta dintre numarul locurilor de munca de acum fata de anul trecut, dar nu spun nimic despre fluxul din spatele acestui rezultat: cate s-au creat noi si cate au fost inchise, iar acest indicator este extrem de important pentru a vedea in ce masura economia se adapteaza la schimbari.

Prin urmare date detaliate pe care sa faci analize de profunzime nu exista, dar a afirma ca nu exista nimic care sa demonstreze rigiditatea pietei muncii este un pic exagerat. Banca Mondiala monitorizeaza indicele de rigiditate al ocuparii, cu o metodologie imbunatatita in 2007. Indicele este format din trei subindici : dificultatea de a angaja, dificultatea de a concedia, rigiditati in stabilirea orele de lucru. Scorul este intre 0 si 100, cu cat este mai mic, cu atat piata muncii este considerata mai flexibila. Romania in 2009 are 46 puncte, in timp ce Bulgaria are 19, Ungaria are 20, Polonia are 25, chiar si Germania are un scor mai mic – 42. Franta, e adevarat, are un scor de 52, dar Suedia, modelul preferat al social-democratilor are un scor sub Romania – 38.

  1. O pondere mare a contractelor temporare nu duce la scaderea somajului ci din contra.

Se poate opina ca datorita contractelor pe perioada determinata se accelereaza ciclul contract temporar-somaj-contract temporar, dar simpla evidenta ca in Polonia exista o rata mare a contractelor temporare si o rata mare a somajului nu este suficienta. Contraexemple se gasesc in acelasi tabel: Olanda – pondere ridicata a contractelor temporare dar somaj scazut, sau la cealalta extrema, Letonia pondere extrem de mica a contractelor temporare si somaj crescut.

Se aduce ca argument teoretic analiza lui Blanchard si Landier privind flexibilizarea formelor contractuale din Franta. Aici domnul Voinea cade in aceeasi greseala pe care o acuza atunci cand ia o concluzie foarte interesanta care sustine perfect punctul de vedere, dar o aplica cu prea mare usurinta intr-un context total diferit. Piata muncii din Romania nu este cea din Franta. Rata informalitatii este de circa 5% in Europa de Vest, conform OECD. In Romania sunt intre 1.4-1.7 milioane de persoane care lucreaza informal. Acest lucru este cu atat mai relevant cu cat se suprapun grupurile unde se estimeaza cel mai mare impact. Se observa in Vest o pondere ridicata a tinerilor in formele contractuale temporare, fiind considerata o ruta importanta de intrare in piata muncii. In Romania, tinerii au ponderea cea mai ridicata in munca informala.

Asadar, fara sa neg posibilitatea expusa de domnul Voinea ca munca cu contract temporar poate duce la cresterea somajului, cred ca e nevoie de modificari metodologice pentru ca o astfel de cercetate sa fie valida in Romania, si anume trebuie inclusa in ecuatie si munca informala.

Acelasi lucru trebuie luat in considerare si cand vorbim despre un nivel al salariului mai scazut in contractele temporare comparativ cu cele permanente. Daca ne uitam la nivelul salariului din economia informala, datele se schimba serios. 58% din lucratorii informali au salarii de pana la 596 lei (2009) si prin urmare contractele temporare ar fi o imbunatatire evidenta daca ar fi intr-adevar o alternativa la piata informala.

  1. Modificarile cele mai serioase privesc situatii exceptionale

Reducerea timpului de lucru, concedii fara plata, plata a 75% din salariu cand lucratorul sta acasa pentru ca activitatea economica este slaba. Toate acestea sunt situatii exceptionale cand angajatorul trece prin momente dificile ca de exemplu lipsa de comenzi. Aici Codul Muncii aduce intr-adevar o serie intreaga de optiuni noi pentru angajator care nu exista in codul anterior. Se poate argumenta ca se poate abuza. Problema este cand nu e vorba de abuz, ci angajatorul se confrunta intr-adevar cu probleme semnificative. Aceste optiuni sunt in fapt alternative la concedierile colective. Din punctul meu de vedere, pentru angajat reducerea timpului de lucru este o alternativa preferabila concedierii colective. Cum ne ferim de abuzuri, aici eu cred ca sindicatele trebuie sa isi ia in serios rolul de paznic al drepturilor salariatilor si sa se concentreze mai mult pe prevenirea abuzurilor decat pe o reglementari stricte care ii afecteaza in aceeasi masura si pe angajatorul de buna credinta si pe cel de rea credinta.

Argumentul cu care sunt total de acord este cel legat de ingustimea unui politici de ocupare axata doar pe Codul Muncii. Problemele din piata sunt atat de mari incat Guvernul trebuie sa intervina cu instrumente multiple. Nu avem o solutie pentru numarul foarte mare de oameni din agricultura de subzistenta. Problema educatiei intiale si a educatiei pe tot parcursul vietii a ramas doar obiectiv de vanturat in perioade electorale sau la Bruxelles. In realitate prea putine lucruri bune s-au facut. Masurile active sunt putine si ineficiente. Deci asteptam de la Guvern o politica privind piata muncii care sa arate ca exista o viziune, nu doar ajustari pe ici pe colo ale aceleiasi politici care s-a dovedit ineficienta

Citeste si comenteaza pe Contributors.ro









Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















969 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...


Ultimele articole din Actualitate | Opinii
Sâmbătă, 25 septembrie 2021
 
Sâmbătă, 25 septembrie 2021
 
Vineri, 24 septembrie 2021
 
Vineri, 24 septembrie 2021
 

Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by