Raspunsul este da, din foarte multe motive, dintre care, o parte, le voi detalia in continuare.
Stefan VlastonFoto: Arhiva personala
- PD-L este in picaj in sondaje. Pe merit sau pe nemerit. Dupa o criza profunda, in care a luat masurile ce se cuveneau, nu are cum sa fie apreciat de populatie. Care nu intelege teorii sofisticate relative la echilibre structurale, politici macroeconomice, datorii suverane ale statelor, etc. Nu accepta nici intelepciunea batraneasca: nu poti consuma mai mult decat produci. Dupa ce i-a fost inoculata 65 de ani teoria ca statul trebuie sa “dea”, sa aiba grija ca fiecare cetatean sa duca un trai decent, indiferent daca munceste sau nu, e greu sa-i spui verde in fata ca a “intarcat balana” si sa nu se supere pe aducatorul vestii proaste. In consecinta, PD-L ar trebui sa se ascunda in gaura de sarpe, sa mai uite electoratul de cate i-a taiat si nu i-a mai dat, ca n-a avut de unde. Altfel, picajul s-ar opri acolo unde s-a oprit si pentru PNTCD.
- Un guvern tehnocrat ar rupe, poate, plaga care a macinat de 20 de ani societatea si clasa politica: clientelismul. In aproape doi ani pana la viitoarele alegeri, ar putea sa reprofesionalizeze structurile de conducere ale administratiei. Fara obligatia de a da contracte si functii publice acelora care au dat banu’ la partid. Toata societatea si economia sunt macinate de acest flagel imposibil de oprit, clientelismul. La ce ne-a dus, e clar. La situatia economica si sociala in care ne aflam astazi.
- Viitoarele alegeri ar fi mai echitabile, asta trebuie sa inteleaga si opozitia, fara unul dintre competitori aflat la butoanele bugetului de stat si ale bazinului de functii publice. Asta ii sperie si pe baronii locali. Cu ce sa mai cumpere voturi, daca ei si clientela lor vor fi exclusi de la impartirea darurilor de partid si de stat? Pe de alta parte ramanerea la guvernare i-ar putea duce direct in groapa in care-i asteapta PNTCD. Grea dilema!
- Ce se intampla acum in vami este varful aisbergului. Nu cred ca se indoieste cineva ca aceleasi fenomene se petrec si in alte zone producatoare de beneficii materiale: contracte cu statul, companii nationale, sectorul energetic, zona de evaziune petroliera, legume-fructe, alcool, etc. Un guvern tehnocrat reprezinta singura posibilitate de a curma legaturile nocive intre zona economica si aceea politica.
- Un guvern tehnocrat nu are niciun interes sa recurga la mita electorala, pentru ca nu vrea sa castige viitoarele alegeri. Ar fi prima data cand nu s-ar recurge la clasicul aranjament, “pomana contra voturi”.
- Eventuala absenta a sprijinului parlamentar pentru trecerea prin parlament a unor legi este mai putin nociva acum. Majoritatea legilor care tin de reforma si modernizarea statului au fost deja trecute: legea pensiilor, a salarizarii bugetarilor, a educatiei, restructurarea aparatului bugetar si altele. A ramas doar Codul Muncii, care poate fi trecut prin negocieri intre partidele parlamentare.
- Toate partidele politice au interesul sa scoata din foc castanele modernizarii cu mana tehnocratilor. Acestia nu au cariere politice de protejat si securizat. Ei joaca rolul maurului, care dupa ce si-a facut treaba poate sa plece. Eventual, pot lasa in 2012 o economie cat de cat stabilizata.
- Un guvern de tehnocrati poate readuce sinceritatea si increderea in actul de guvernare. Pentru ca nu are interese sa minta si sa promita luna de pe cer. Faptul ca nu participa la procesul electoral il face din start imun la tentatiile populiste si politicianiste cu care ne-am obisnuit in ultimii 20 de ani. Partidele aflate in competitia electorala nu ar scapa de reflexe populiste, iar daca s-ar afla la carma tarii ar putea compromite bruma de echilibru macroeconomic castigata, pentru a-si mari sansele de succes in alegeri prin actiuni populiste.
- Noul guvern tehnocrat ar trebui sa aduca transparentizarea tuturor activitatilor, contractelor, achizitiilor, veniturilor obtinute in ministere si institutii importante ale statului. Obligatia aceasta ar trebui sa derive dintr-un act normativ care sa enumere toate documentele ce vor trebui obligatoriu postate pe site-urile institutiilor. In special la Parlament, Guvern, Ministere.
- Exista sansa iesirii din paradigma suprapunerii aproape totale a statului cu partidul aflat la putere. Poate invatam odata pentru totdeauna ce se intampla in democratiile consolidate: statul e una, cu posturile ocupate de profesionisti, iar partidele cu totul altceva, organisme de proiectare si conducere macro a evolutiei social economice a societatii.
- Este adevarat, pe de alta parte, ca reforma institutionala, constitutionala, o noua paradigma economica, decizii care tin de viitorul pe termen mediu si lung, n-ar putea fi luate de un guvern tehnocrat.
- Daca in campania electorala politicienii ar face dintr-un astfel de guvern tapul ispasitor pentru tot ce se intampla rau in economie si in tara, i-ar submina credibilitatea si capacitatea de a rezolva problemele curente din societate si economie.
- Sarcinile noului cabinet tehnocrat ar putea fi:
- Eliminarea clientelei politice din toate functiile de conducere
- Micsorarea costurilor si eliminarea risipei din toate domeniile de activitate, prin reducerea numarului de ministere, de agentii, de functionari, prin repunerea salarizarii in cadrul firesc.
- Eliminarea risipei si furtului din administratia locala, prin introducerea standardelor folosite si in alte tari din UE.
- Reducerea costurilor de functionare ale statului cu cel putin 40%.
- Crearea unui cadru normativ de incurajare a investitiilor interne si externe, in economie.
- Accelerarea absorbtiei fondurilor europene.
- Continuarea modernizarii si reformarii statului romanesc, dupa modele performante din alte tari (Finlanda, Danemarca, etc.).
- Eliminarea unitatilor economice neperformante, inca de stat, prin privatizare sau inchidere.
Parlamentul, cel putin majoritatea parlamentara actuala, se angajeaza sa aprobe toate legile propuse de guvern, necesare indeplinirii obiectivelor enuntate.
Adunand plusurile si minusurile, cred ca am avea de castigat in urma instalarii unui guvern tehnocrat. Iar cel mai mult are de castigat PD-L, care daca se incapataneaza sa ramana la guvernare s-ar putea trezi scos din jocul politic. PD-L este obligat de realitatile economice interne si externe sa continue actuala politica de austeritate, pe care nici nu are capacitatea s-o prezinte ca fiind absolut necesara, nici resursele financiare necesare s-o inverseze.
