Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Indica sectorul public nivelul “colesterolului” de stat? Vezi o comparatie europeana

de DP     Dan Popa's Weblog
Luni, 27 decembrie 2010, 7:34 Actualitate | Opinii


Ma intrebam ce post s-ar potrivi dupa o masa cu sorici, carnatzi, vin, palinca si alte asemenea minunatii. Sa fie in acelasi timp interesant si sa ajute si digestiei. Parca ar merge o analiza a sistemelor publice. Sa vaza tot romanul mancatoriu de carnat nevinovat cam cum stau lucrurile in lume in aceasta privinta. OECD tocmai ce m-a scutit sa adun date si sa fac grafice, publicand o asemenea comparatie internationala. Cat cheltuie guvernele lumii, cat incaseaza, cat produc, cati angajati au si cat de eficiente sunt, cam despre asta e problema in randurile care urmeaza. Voi fi scurt precum caltabosul din farfurie si aromat cu grafice precum vinul din pahar, scrie Dan Popa pe blogul lui.

Numarul de angajati ai Guvernelor. Avantaje si dezavantaje

Guvernele cu numar mai mic de ministere au avantajele lor, dar si dezavantaje care le complica misiunea. Daca esti putin numeros, colaborarea intre ministere e mai usoara, dar nu iti permite distribuirea atentiei asupra

numar angajati publici
Foto: Hotnews

tuturor problemelor. In plus, cu cat esti mai maretz ca numar, apar schisme interne intre departamentele aceluiasi minister sau nemultumiri intre ministere. Coordonarea intregului devine mai dificila, iar experienta internationala ne arata ca numar mic de angajati public egal mai bun decat numar mare de angajati.

E exact ca masa de Craciun. Daca mananci putin, ramai mai sanatos dar nu pleznesti de saturatie… parca ai mai imbuca ceva. Daca manaci pana pleznesti, drept e ca esti satul, dar ramai paralizat ca sarpele boa. Care e cantitatea de echilibru? Eu am incercat pe pielea mea ambele variante si am constatat ca in primul caz mi-era mai bine.

Veniturile bugetelor arata modul in care Guvernele stiu raspunde presiunilor bugetare

Toate guvernele colecteaza venituri in grade si in structuri diferite, dupa foamea pe care o au si dupa nevoile pe care vor sa si le acopere. Veniturile astea bugetare au fost studiate de OECD prin prisma tipului de

Statistica OECD1
Foto: Hotnews

venit, al utilizarii acestora dar si ca influenta asupra populatiei. Structura veniturilor îmbunătăţeşte sau slăbeste ritmul de creştere? Consolideaza competitivitatea, protejează locurile de muncă sau doar adânceşte diferenţa dintre bogaţi şi săraci? Evoluţia surselor şi nivelurile veniturilor poate pune in lumina, de asemenea, modul în care guvernele răspund presiunilor bugetare.

Între 1995 şi 2006 de-o pilda, veniturile guvernamentale ca pondere din PIB au crescut uşor în majoritatea ţărilor OECD. Daca le comparam porceste in funcţie de proporţia veniturilor guvernamentale in PIB, cifrele variaza putin in aceasta perioada (la nivelul aceluiasi stat). Proporţia veniturilor publice în PIB în ţările nordice era deja ridicata în 1995, în comparaţie cu alte ţări OCDE. În mod similar, Statele Unite, Elveţia şi Australia, veniturile guvernamentale aveau o pondere relativ mai scăzuta in PIB atât în 1995 şi 2006. In Coreea, veniturile guvernamentale au crescut mult mai rapid (de 1,5 ori mai rapid) decât PIB între 1995 şi 2006 . Acest lucru se datorează în principal schimbărilor în sistemul de securitate socială.

venituri bugetare
Foto: Hotnews

Putem compara, de asemenea, suma veniturilor guvernului de ţară pe baza veniturilor colectate pe cap de locuitor. Această metodă oferă o estimare a nevoilor de servicii publice, pentru că fiecare persoană este un pacient, student sau potenţial client. Luxemburg şi Norvegia sunt în mod clar in frunte (tările nordice tind să fie peste medie, în timp ce ţările din Europa Centrală în comparaţie colecta mai puţine venituri pe cap de locuitor). Doar două ţări (Republica Cehă şi Coreea) au crescut in mod real veniturile anuale privind administraţiile publice cu mai mult de 5% între 2000 şi 2006. În medie, veniturile guvernamentale pe persoană au crescut cu 2% pe an în ţările membre ale OCDE. (in imaginea alaturata vedeti cu ochiul liber alocarile bugetare in diferite stata, ca pondere in PIB).

Cati angajati lucreaza in sectoarele publice?

Proporţia forţei de muncă ocupate de către Guvern variaza ca densitatea soriciului la porc. De la putin peste 5% in Japonia la aproape 30% în Norvegia şi Suedia. Dupa 1995, proporţia din forţa de muncă angajate de guvernele publice a rămas relativ stabila în cele mai multe ţări. OECD aduce in raportul sau extrem de interesante argumente istorice si juridice cu privire la numarul angajatilor publici, de aceea recomand raportul spre lectura.

Cum stau treburile in Romania?

Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2011 a fost avizat de Comisiile parlamentare reunite de finanţe-bănci. Bugetul pe 2011 se bazează pe reducerea mai tuturor cheltuielilor.

Deficitul bugetar va scădea în 2011 de la 6,8% la 4,4% cu perspectiva unui deficit de 3% în 2012. În ceea ce priveşte bugetul asigurărilor, în 2011 se vor transfera de la bugetul de stat 13,9 miliarde de lei.

Repartitia veniturilor
Foto: Hotnews

Veniturile bugetului de stat vor creşte în 2011 cu 15% faţă de anul în curs, la 80,81 miliarde lei, iar cheltuielile sunt prevăzute la un nivel de 108,49 miliarde lei, în creştere cu 1,23%, deficitul bugetului de stat fiind estimat la 27,67 miliarde lei, conform proiectului legii bugetului de stat pe 2011, publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Veniturile fiscale sunt proiectate la 74,86 miliarde lei, în creştere cu 13%. Încasările din impozitul pe profit, din impozitul pe venit şi din impozitul pe câştigurile de capital sunt estimate la 15,78 miliarde lei, în urcare cu 4%, încasările din TVA – 46,23 miliarde lei (plus 18,39%), veniturile din accize – 17,36 miliarde lei (6,14%). Veniturile nefiscale se vor cifra la 6,85 miliarde lei, în scădere cu 22,5% faţă de 2010, conform Mediafax.

Proiectul bugetului de stat pe 2011 prevede cheltuieli de personal de 15,54 miliarde lei, în creştere cu 5,78% faţă de 2010, din care cheltuielile cu salariile de bază – 9,65 miliarde lei, în scădere cu 3%, iar cheltuielile cu indemnizaţiile de conducere – 40,5 milioane lei, în scădere cu 39%. În proiectul de buget nu există sume prevăzute pentru cheltuieli cu salarii de merit, ore suplimentare, fonduri de premiere şi prime de vacanţă.

Cheltuielile cu bunurile şi serviciile au fost stabilite la 3,86 miliarde lei, în creştere cu 1%, iar cheltuielile cu dobânzile – 8,32 miliarde lei, în urcare cu 22%, din care cheltuielile cu dobânzile la datoria publică internă – 5,08 miliarde lei (plus 9%).

Cum isi impart statele banii de la buget
Foto: Hotnews

Subvenţiile au fost estimate la 4,11 miliarde lei, mai mici cu 10,75% faţă de 2010, iar cheltuielile cu ajutoarele sociale – 14,1 miliarde lei, mai mici cu 26 %. Transferurile pentru unităţile administraţiei publice se vor cifra la 26,96 miliarde lei (plus 1,91%), iar sumele prevăzute pentru alte transferuri sunt de 15,34 miliarde lei (plus 23,77%). Fondul de rezervă a fost redus cu 88%, la 207 milioane lei.

Comenteaza pe blogul lui Dan Popa



Citeste mai multe despre   
















1875 vizualizari


Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version