Am citit cu atentie articolul dlui Matei Visniec. Ii sunt profund indatorat pentru placerea pe care am simtit-o cu doua capodopere adevarate, scrise de domnia sa: “Petit Boulot pour vieux clowns” (Angajare de clovn) si “L'histoire du communisme racontee aux malades mentaux” (Istoria comunismului povestită pe întelesul bolnavilor mintali); bineinteles articolul de astazi mi-a facut o mai mica placere.
Cunosc lumea ingrata in care traim si faptul ca este mai usor sa critici decat sa lauzi, nu asta este insa subiectul, asa ca, din nefericire, nu pot vorbi despre literatura dlui Visniac, ci despre articolul publicat astazi pe Contributors.ro.
Dl Visniec traieste in Franta si simte o adeziune fata de anumite valori valabile pentru o mare parte a francezilor. Aceste valori au fost promovate de zeci de ani de intelectualitatea franceza, care a transformat Franta dintr-o mare putere globala intr-o tara care se zbuciuma sa ramana social, cultural si economic pe un plan net inferior aliatilor ei atlantici.
Nu vorbim despre nici o oroare a lumii anglo-saxone si nici un fel de ultraliberalism, vorbim despre posibilitati!
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
