E drept ca Romania e in criza. E drept ca presedintelui Basescu i se imputa ca ar fi gresit in repetate randuri in tentativa de a gestiona criza si de a gasi solutii pentru iesirea din criza. Dar asta nu justifica iresponsabilitatea presei romanesti care a permis interventii indecente in comentariile la stirea despre decesul doamnei Elena Basescu, mama presedintelui. O parte a presei a demonstrat din nou ca este lipsita de orice fel de control si a facut iarasi saltul la cruzime si nesimtire.

Am citit – inainte de a ma aseza in fata calculatorului – o sumedenie de forumuri si diverse site-uri rasfoind comentarii la “articolul zilei” de luni, 4 octombrie, in presa romaneasca.

A incetat din viata mama presedintelui Romaniei, doamna Elena Basescu. Multi romani au uitat de proverbul stravechi “De morti numai de bine” si s-au apucat sa o injure literalmente pe doamna Basescu si sa arunce asupra dumneaei toate relele de care il acuza pe fiul sau, Traian Basescu, presedintele Romaniei. Am citit injuraturi despre care credeam ca au disparut din vocabularul de zi cu zi. Am invatat chiar si unele noi.

Am descoperit niste comentarii de un cinism infiorator. Ca astfel de “interventii” nu sunt deloc la locul lor, este - pentru majoritatea dintre noi - de la sine inteles. Ca eu nu pot intelege cum unii oameni pot debita asa ceva intr-o situatie tragica pentru un om – indiferent de cine este el sau ea – nici macar nu conteaza. In extremis putem afirma ca fiecare are dreptul la o opinie si ca si-o poate striga in gura mare pentru ca traieste intr-o societate libera.

Dar asta nu inseamna ca presa – acel caine de paza al liberatii si democratiei – are dreptul sa trateze moartea doamnei Basescu in maniera in care a facut-o. Uitandu-ma la site-urile care acompaniaza fie presa scrisa, fie marile televiziuni de stiri romanesti, majoritatea dintre ele deschid editia online cu litere de-o schioapa ce anunta decesul doamnei Basescu.

In numele democratiei si al libertatii de exprimare, o parte din site-urile media din Romania au permis publicarea acelor comentarii nesimtite si aberante in opinia mea. Cum poate justifica o institutie de presa aprobarea unui comentariu in care un oarecare cetatean cauta ajutor sa se imbete de bucurie la auzul vestii mortii mamei presedintelui? De ce nu reuseste jurnalismul romanesc sa gaseasca decenta si respectul pentru propria activitate si propria breasla? Nemaivorbind de respectul cuvenit oricarui “subiect” al unei stiri, indiferent de ce natura este stirea respectiva.

Am scris mai demult despre Barbarismul in direct, acuzand atunci televiziunile de stiri pentru felul in care relateaza de la scena unor accidente. Acum insa, sunt prea multe site-uri media care au permis un asemenea derapaj. Este inadmisibil ca pagini cu trafic atat de intens sa isi permita sa nu modereze comentariile utilizatorilor. Democratia e democratie si libertatea e libertate. Dar libertatea nu ne da dreptul de a terfeli prin intermediul “celui mai democratic” mediu de informare numele unei persoane decedate.

Spuneam in urma cu ceva vreme – si eram in asentimentul multor cititori si comentatori de pe acest site – ca presa romaneasca are nevoie urgenta de un mecanism de autoreglementare care sa impiedice manifestari de asemenea fel. Propuneam un model de autoreglementare si asumare a raspunderii in fata consumatorilor de informatie. Dar incep sa cred ca vorbeam in dodii. Acum imi dau seama ca autoreglementarea presei romanesti ar fi ca incercarea Baronului Münchhausen de a iesi din mlastina tragandu-se singur de par. El a reusit. In basm...