O observatie in ajunul remanierii

de Dragos Paul Aligica     HotNews.ro
Luni, 30 august 2010, 12:01 Actualitate | Opinii


Dragos Paul Aligica
Foto: HotNews.ro
Vom intra curand in tumultul legat de remaniere  sau schimbarea de guvern: Unii vor iesi, alti vor intra. Unii se ridica, altii coboara. Asta e politica si asta e si natura umana. Interesul in cine “este” si cine “nu mai este” , cine “va fi” si cine “nu va mai fi” e cu totul explicabil. Si oricat am vrea sa nu fie asa, momentele de schimbari politice  capteaza atentia in primul rand prin acest aspect uman. Este momentul cand analiza politica - oricum un gen intelectualmente precar, practicat cel mai adesea de “specialisti” pe masura -tinde sa se reduca  la nivelul barfei elementare.

Iata de ce, atunci cand traversam asemenea episoade  –fie ele alegeri, schimbari de guvern sau simple remanieri, este bine ca din cand in cand sa incercam sa ne mutam atentia si spre alte lucruri decat cine “este” si cine “nu mai este” in carti. Este un exercitiu care, dincolo de a ne scoate din sfera colportajului rudimentar ne ajuta sa intelegem mai bine ce se intampla in jur. Sa privim deci evolutiile din zilele ce vin cu un ochi mai detasat, sensibil si la nuantele uneori ironice ale momentului.

Aura puterii
 
In anii 60, doi psihologi americani au efectuat urmatorul experiment. Au cerut unui numar de subiecti sa estimeze inaltimea mai multor persoane, spunandu-le ca aceste persoane fac parte dintr-o ierarhie: unul era director, celalalt era subordonatul sau imediat, altul era subordonat inferior etc. Rezultatul a fost o fascinanta corelatie.

Cei perceputi ca detinand putere sau autoritate erau in mod constant considerati mai inalti decat erau in realitate. In mod simetric, cei perceputi ca lipsiti de putere si autoritate erau considerati semnificativ mai scunzi decat erau in realitate.

In timp, acest experiment a fost urmat de altele asemanatoare. De pilda, stim astfel acum ca perceptia inteligentei, personalitatii si chiar a frumusetii fizice a personelor aratate subiectilor in fotografii se schimba in functie de prezenta sau absenta unor informatii privind pretinsa autoritate sau putere a celor reprezentati in fotografiile in cauza.

Pe scurt, in urma acestor studii si a altor asemenea lor, intelegem mai bine cat de fragile si usor influentabile sunt judecatile noastre despre cei din jur, atunci cand acestia imbraca haina puterii sau se bucura (justificat sau nu) de aura autoritatii.

Se pare ca puterea poate corupe nu numai in sensul sugerat de Lordul Acton, adica pe cel ce, detinand-o, se simte tot mai mult atras de ea, intr-un spatiu al autoamagirii privind propriile calitati si merite. Ea poate corupe si in alt sens: oricat de iluzorie si inconsistenta ar fi in realitate, simpla impresie ca cineva este invaluit de mantia puterii distorsioneaza insusi modul in care cei din jur atribuie calitati celor despre care ei cred (in mod justificat sau nu) ca se bucura de aceasta.
 
In curand pe ecrane
 
Care sunt originile si cauzele acestui fenomen psihologic este o discutie separata. Pentru discutia de fata este important doar un lucru. In saptamanile ce vin, sa ne reamintim mereu observatiile de mai sus. Vom avea sansa sa fim martorii uneia dintre intensificarile ciclice ale acestui fenomen: oameni submediocri sau pur si simplu obisnuiti vor fi perceputi brusc, prin castigarea unei pozitii sau alta in varful piramidei, ca redutabili ai artei politice, vorbele lor vor fi ascultate ca izvor de sensuri ascunse, iar miscarile lor cele mai banale sau stupide vor genera laborioase interpretari ale analistilor, fiind vazute ca executii abile ale partiturii exercitiului puterii.

In plus, fenomenul va avea si un revers. Dezbracati de haina puterii, cei ce vor cadea de la varf vor reveni la starea initiala. Magia autoritatii data de functii si pozitii se va disipa la fel de misterios precum s-a inchegat. In vreme ce unii se vor scufunda incet inapoi in mediocritatea din care s-au saltat, altii se ridica rapid din ea spre cele 15 minute de celebritate si putere ce vor insemna incununarea intregii lor existente.

Si tot pe ecrane…

Desigur tot ceea ce s-a spus mai sus despre politicieni se aplica si celeilalte categorii deprofesionalizate care paraziteaza cu autoritate ecranele si spatiul public, sub pretextul contributiei la “binele comun”: asa numitii comentatori si analisti politici.

Vorbim despre acelasi tipar sociologic: Oameni submediocri sau pur si simplu obisnuiti, perceputi brusc, prin castigarea unei pozitii sau alta pe o platforma mass media, ca autoritati ale artei politice si inteligentiei analitice.  
Realitatea insa este simpla: Odata scoase de pe platformele respective, aceste personaje revin automat la starea initiala. Chiar crede cineva ca opiniile lui X de la televiziunea lui Y au vreo valoare informationala sau analitica in sine, independent de faptul ca sunt enuntate zilnic de la megafonul puternic pus la dispozitie de patron?

Pe scurt, adevarul e trist: Viata publica romaneasca este dominata de indivizi ce nu exista in afara etichetei si functiei publice ocupate.  Nu exista profesional, nu exista intelectual. Si, de cele mai multe ori, nu exista nici macar ca entitati morale cat de cat conturate. Sunt coextensivi cu functia sau postul. Cand functia si postul nu mai sunt, ce ramane e un vid. Asa cum se si spune: nulitati.

Intelegem acum de ce si sunt aceste nulitati atat de feroce in a se baga in fata si a se agata de functii. Pentru ei, daca functie sau post nu e, nimic nu e.

Un nou episod

Pleaca PDL-ul? Rezista PDL-ul? Pleca ministrul? Rezista ministrul? Indiferent de rezultat, vom asista in zilele ce urmeaza la un nou episod al marelui joc al autoritatii in viata publica romaneasca. Este un joc in oglinda: Vom vedea oameni care nu au nici cea mai elementara notiune despre ce inseamna o analiza, “analizand” declaratiile si actiunile unor oameni care nu au nici cea mai elementara notiune de leadership si management politic. Totul sub acoperirea magica a mantiei autoritatii publice.

Sa incercam, asadar, in zilele ce vin sa ne detasam de tensiunile, asteptarile si confuzia care plutesc in aer. Sa incercam sa privim lucrurile si din alte unghiuri, poate mai interesante si fara indoiala mai utile decat cele al comentariului la cald privind  cine “este” si cine “nu mai este” , cine “va fi” si cine “nu va mai fi”.

Iata mai jos trei posibile teme ajutatoare:
  • 1. De fiecare data cand vedem o figura politca noua sau veche urcand sau coborand, sa o supunem unui experiment mental. Sa ne intrebam:  Chiar are  omul asta vreo valoare si greutate dincolo de faptul ca se intampla ca acum sa imbrace hainele puterii? Daca da, prin ce? Sa nu uitam ca oamenii de valoare isi dau masura indiferent daca imbraca sau nu haina autoritatii publice.
  • 2. De fiecare data cand vedem o figura mass media adusa in prim plan, sa o supunem unui experiment mental: Chiar are  omul asta vreo valoare si greutate dincolo de faptul ca se intampla ca acum sa i se fi pus in brate un megafon puternic? Daca da, prin ce? Sa nu uitam ca inteligenta si buna informare  isi dau masura chiar daca nu sunt difuzate prin statii de amplificare.
  • 3.In sfarsit, sa nu uitam ca e foarte probabil ca sa asistam din nou la un nou episod al farsei in care oameni care nu au nici cea mai elementara notiune despre ce inseamna o analiza, vor “analiza” declaratiile si actiunile unor oameni care nu au nici cea mai elementara notiune de leadership si management politic. Iar noi vom fi din nou prinsi la mijloc. In acest caz, sa ne intrebam: De ce am ajuns iar la mijloc? Putem face ceva sa iesim din aceasta situatie? Si daca da, atunci ce?






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















2856 vizualizari

  • -1 (3 voturi)    
    tiganeala are nevoie de analisti? (Luni, 30 august 2010, 12:14)

    Bogdan [anonim]

    Hai sa nu folosim cuvinte mari ca "leadership" sau "management politic" in mocirla asta de relatii, rubedenii, prietenii, interese care balteste in jurul unei puteri, in jurul banilor pana la urma. De fiecare personaj aflat la varf stau agatati cateva zeci, de ei cateva sute s.a.m.d. Asa ca deciziile astea sunt foarte importante pentru raportul de forte in toata tara...
    Cat priveste "analiza" care ar trebui facuta ministrilor ( de prim-ministru si de partid, in forurile lor democratice) este doar o gluma. Basescu va zice: ala si ala pleaca si ala cu ala vor veni. Stim bine ca asa va fi. Ce vrei sa analizezi?
  • -1 (3 voturi)    
    Asteptam cu interes (Luni, 30 august 2010, 12:17)

    DanBruma [anonim]

    cartea lui Keynes in care va darama chiar si bazele ricardiene ale marxismului. Sau a aparut deja? :)
  • +1 (3 voturi)    
    Pervertirea liberalismului (Luni, 30 august 2010, 12:18)

    Sargon [utilizator]

    Domnule Aligica, cred ca experianta guvernarilor Tariceanu - Boc (liderii unor partide care au in titulatura lor cuvintul "liberal") a demonstrat oricarui om de bun-simt ca liberalismul este un adevarat mister pentru politicienii romani.

    O guvernare daca incearca sa pastreze vechile structuri va fi considerata conservatoare (de exemplu, guvernarea Vacaroiu), dar spre deosebire de aceasta guvernele Tariceanu si Boc nu s-au multumit sa pastreze vechile "structuri" (legi, departamente,etc.), ci au dus politici progresiste, indreptate nu spre piata libera ci spre comunism.

    Asadar, fara riscul de a gresi guvernele Tariceanu si Boc (si partidele pe care le-au consus) au fost chiar mai socialiste decit PSD( PDSR).

    In acest moment, se observa clar necesitatea infiintarii unui partid autentic liberal (libertarian)!
  • +2 (2 voturi)    
    foarte bun comentariul (Luni, 30 august 2010, 12:29)

    cristi [anonim]

    dumneavoastra !!!
  • -2 (4 voturi)    
    neinteresant (Luni, 30 august 2010, 12:41)

    monica L [anonim]

    De ce-ar interesa articolul dvs. pe cetateanul de rind al Romaniei? Sint guvernantii reprezentativi, mandatati si raspunzatori fata de ei? NU. Atunci de ce atita frasuiala in mass-media? N-au decit sa-si dea unii altora in cap - denotativ, nu conotativ -, poate asa controlam numeric populatia tarii, scapind de indivizi de o anumita virsta, insuficient dezvoltati intelectual, in detrimentul unor bebelusi vigurosi ce nu ar trebui exterminati....
  • 0 (2 voturi)    
    Paradoxul democratiei (Luni, 30 august 2010, 12:43)

    0rt0d0x [anonim]

    Nu, nu se poate face nimic...

    Pentru ca democratia inseamna si asta : cronicizarea instabilitatii politice.
  • 0 (2 voturi)    
    sofisme (Luni, 30 august 2010, 12:51)

    Sorin Marian [anonim]

    Exista lideri formali si informali. Cei ce ne conduc sunt evident lideri formali. Alegem din ce ni se ofera si nici atunci dupa criterii de bun simt. Problema de fond este cum se aleg liderii informali. "Chiar are omul asta vreo valoare si greutate dincolo de ,.." Pai are! Dar nu din cele pe care lasi sa se inteleaga ca ar avea vreo valoare. Sa zicem ca noi suntem cei 40 de hoti. Pe cine am recunoaste lider (informal)? Pe cel mai hot, nu pe cel cu doctorate, carti sau realizari profesionale in afara domeniului de referinta! Si acum sa revenim. In cadrul organizatiei politice cel mai hot este tocmai cel mai hot! Adica cel care este capabil sa ia si sa faca bani fara sa fie prins. Ceilalti se aseamana, cu o mica diferenta: fac bani, iau bani si DAU bani - sefului. Acestea sunt singurele calitati care conteaza. Restul se aciueaza pe linga lider (local, national) si rezista doar in masura in care satisfac nevoile de tot felul ale acestuia, inclusiv cele financiare. Aceasta este sablonul de evaluare!
  • +1 (1 vot)    
    Oricine ar putea, cu putin bun simt (Luni, 30 august 2010, 12:57)

    ccb [anonim]

    Cred ca orice om cu pregatire medie si cu bun simt ar putea face fata cu succes unei functii de raspundere (inclusiv in guvern). Asta din cauza ca sistemul in care functia se exercita are o formidabila inertie si se bazeaza in cea mai mare masura pe munca celor din esaloanele inferioare. Un on cu o personalitate puternica ar putea, cu inteligenta, schimba sistemul in care e implantat, insa fara a lucra brutal impotriva inertiei ci dimpotriva, folosind-o. Ar fi si mai bine daca ar subordona acest efort unui crez si unui program politic. In realitate, activitatea politica a celor mai multe persoane cu functii nu e altceva decat o cotidiana zbatere pentru a face compromisuri cu unul, altul, pentru a-si mari sfera influentei si relatiilor si in final pentru a se mentine la putere. Asta ii va ocupa tot timpul. Daca va mai reusi ca in paralel cu asta sa nu dea niste dispozitii total in afara culoarului de bun simt, ulterior se va considera ca a fost , de exemplu, un ministru bun.
  • +1 (1 vot)    
    O singura corectie in articol! (Luni, 30 august 2010, 13:19)

    admus [utilizator]

    Foarte importanta si decisiva!
    In articol scrie:
    "Chiar crede cineva ca opiniile lui X de la televiziunea lui Y au vreo valoare informationala sau analitica in sine, independent de faptul ca sunt enuntate zilnic de la megafonul puternic pus la dispozitie de patron?"

    Aceasta este in opinia mea eroarea care se face, deoarece manipularea media se face pentru MAJORITATE (din pacate). Ea CREDE "opiniile lui X de la televiziunea lui Y " foarte foarte mult fara sa gindeasca si inghite ce i se livreaza fara sa mestece.
    • +2 (2 voturi)    
      repetitio (Marţi, 31 august 2010, 8:39)

      panfil flecaru [anonim] i-a raspuns lui admus

      repetarea la nesfarsit a unei minciuni ajunge sa devina un mare adevar. :-)

      mai ales, cand adevaratul adevar este spus pela coltzuri...
  • +1 (1 vot)    
    Remanierea-o barfa politica. (Luni, 30 august 2010, 13:22)

    mircea [anonim]

    Nu vad rostul unei remanieri acum.De ce ?Ce sa faca nou noul guvern?Cel mai bine ar fi alegeri anticipate,dar nici acestea nu garanteaza obtinerea unei majoritati confortabile si hotarate sa faca reforme drastice in sistemul public de cheltuieli.Fara niste reforme drastice orice remaniere este ca o ploaie de vara,mai primeneste aerul.
  • +2 (2 voturi)    
    Nu va fi nicio remaniere! (Luni, 30 august 2010, 14:35)

    Liviu Iordache [anonim]

    Caz tipic de spirit de turma! Toaca unii un cuvint de dimineata pina seara, nu mai trebuie sa gindim, hop si noi cu vorba aia brinzita de atita mestecat: remaniere! De ce sa fie remaniere? Ce aduce in plus o remaniere? E ca la o schimbare de guvern, cind ai nevoie de 2 luni pina se prind toti pe unde sunt birourile prin ministere! La o remaniere, lucrurile se reduc la ministerele respective, dar la fel de prost, pentru ca la noi remanierea este vazuta ca o pedeapsa! Si de ce ar fi pedepsit Vladescu, de pilda? Ca sta in deficit, ca dupa 7 trimestre a reusit sa intoarca barca, pe plus? Dar Seitan? Pentru ca 70 de baieti fini s-au facut de ris pe strada, zornaind monede in borcane de mustar? Sa fim seriosi, lucrurile sunt mult prea profunde ca sa se piarda timpul cu glumite, de dragul unor excitati! Daca o tara ar fi condusa dupa editoriale si talk-show-uri s-ar desfiinta singura! Si alta timpenie: guvernul trebuie sa-si imbunatateasca modul de comunicare, comunicarea in sine! Hai sa mori tu? Cind toata lumea iti transmite programatic deformat mesajul, cum doamne-iarta-ma sa comunici? Pentru ca, atunci cind s-a pus problema ca guvernul sa aiba la TVR o jumatate de ora pe saptamina de prezentare a activitatii au sarit aceeasi de poponet in sus! Mai gindeste cineva in tara asta sau mergem toti ca oile, dupa cite un magar?
  • +1 (1 vot)    
    neinteresant (Luni, 30 august 2010, 15:36)

    Ce mai e nou :D [anonim]

    analiza e corecta, pertinenta, la obiect. dar nu stiu cat este de revelatoare... daca se adreseaza unor naivi, atunci poate are o oarecare valoare revelatoare...

    in rest toti stim sau ar trebui sa ne fi dat seama ca:

    - politicienii sunt niste figuri triste cu coltii adanc infipti in ciolan... o haita de caini este o pictura biblica spre comparatie

    - mass-media, in special televiziunea este o cloaca infecta de persoane obscure ajunse nu se stie cum in bransa, ghidate de interese obscure care conlucreaza mana in mana cu categoria enuntata mai sus spre servirea unui anumit interes.

    - situatia este valabila la nivel global de altfel... totul se face din interes si in asteptarea recompensei.

    - in final o observatie pur gramaticala "sa nu uitam ca e foarte probabil CA sa asistam din nou" - ca-ul capitalizat este inutil in constructia respectiva - poate se datoreaza celor care au introdus articolul pe site.
  • +2 (2 voturi)    
    NO COMMENT! (Marţi, 31 august 2010, 16:18)

    Doru BARBU [anonim]

    "...Lumea de astăzi nu mai este
    lumea care a inventat democraţia, într-o lume devenită alta, ea ar trebui să-şi revizuiască unele dintre obiective şi regulile jocului. Ne putem întreba dacă democraţia „masivă", la scară naţională, nu şi-a epuizat deja o bună parte din posibilităţi. Cît despre globalizare, există aici o perplexitate democratică: încă nu s-a inventat democraţia planetară. Dimpotrivă, par să se deschidă perspective noi pentru o democraţie de „bază", la nivelul „microcolectivităţilor" care vor fi poate mîine adevăratele celule ale unei lumi globalizate.

    In orice caz, dezamăgiţii democraţiei ar proceda cu totul greşit dacă ar porni în căutarea altor utopii, presupunîndu-le mai performante, şi cu speranţa că acelea vor institui în sfîrşit dreptatea perfectă şi fericirea generală. Consumată cu moderaţie, utopia e un stimulent absolut necesar; fără o doză de gîndire utopică, lumea n-ar rămîne decît materie, teren de joc pentru instinctele primare. Dar abuzul de utopie e periculos: experimentul comunist trebuie privit sub acest aspect ca un avertisment. Capcana cea mai perfidă a istoriei este linia, din nefericire invizibilă, care separă realizabilul de irealizabil (sau, şi mai rău, de ma- terializările monstruoase). Este legitim să cerem mult democraţiei. Dar să nu-i cerem prea mult. "

    Lucian BOIA - "Mitul democratiei"
  • 0 (0 voturi)    
    Excelenta perspectiva si recomandarea! (Marţi, 31 august 2010, 16:49)

    dacian.tolea [anonim]

    Atat pentru cei care trebuie sa decida asupra remanierii si reformei, cat si pentru restul lumii (interesate). De fapt, cine vrea cu adevarat reforma trebuie neaparat sa porneasca de la o asemenea abordare, focalizandu-si atentia mai mult spre destinatie decat asupra punctului de plecare. Abia atunci ar castiga si distanta necesara unei astfel de misiuni!


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



hosted by
powered by
developed by