Nu-i poti promite nevestei din 20 in 20 de minute ca ajungi in cinci minute acasa si tu sa iti pierzi vremea aiurea fara ca ea sa nu se enerveze si, la un moment dat, sa te arunce pe scari. Nu poti promite mereu ca iesi din criza anul asta sau la anul, iar economia sa arate ca te scufunzi si mai rau. E la mintea cocosului ca iti pierzi credibilitatea si ca la un moment dat ti se va cere sa lasi pe altul sa conduca. Recenta rectificare imi arata ca va urma o crestere a somajului structural. O parte dintre companiile inchise nu se vor mai redeschide niciodata, scrie Dan Popa pe blogul lui .
Urmeaza un alt val de someri. Unii din sectorul public, altii din cel privat. Taierile de la capitolul investitii nu anunta nimic bun. Firmele private care se bazau pe investitiile facute de stat o sa fie nevoite sa isi reduca activitatea, pentru ca nu vor mai fi comenzi. Asta inseamna salarii mai mici sau someri in plus. Apoi, ganditi-va la efectul secund. O parte dintre muncitorii/salariatii concediati, au plecat in strainatate sa isi caute de lucru. Luati cazul firmei A, care si-a trimis in somaj tehnic si apoi in somaj plin, angajatii. O parte s-au dus prin tari straine, ca de trait trebuie sa traiasca cumva. Presupunand ca firma va intentiona sa isi redeschida activitatea, ea se va confrunta cu o lipsa de personal calificat. Discut aici mai ales de mici companii la nivel judetean. Cat de repede poti sa il convingi pe unul care a plecat afara sa lucreze, sa revina la un salariu poate mai mic decat il avea in tara? Cunosc din pacate oameni de afaceri care mi s-au plans de acest neajuns.
Cu un somaj structural in crestere, e dificil sa discuti despre o revenire economica sanatoasa.
Ai apoi marea problema a pensiilor sau a pensionarilor. Pe asta n-o rezolvi bagand capul in nisip si asteptand sa treaca criza, vorba unui membru al Consiliului Fiscal. Mai ales ca, asa cum spunea Moisa Altar, nici nisip in care sa te ascunzi nu prea mai ai. Asta cu pensiile e o alta buba mare.
Ai apoi sectorul bancar, care va fi serios zdruncinat de numarul mare de viitori someri, de scaderile salariale si de cresterea provizioanelor constituite pentru viitoare pierderi. Nu mai vorbesc de fraudele interne, cazul Credit Europe fiind cel mai recent, dar nu singurul care va fi descoperit.
Salariatii buni de la stat vor migra spre privat, dupa ce isi vad fluturasii micsorati. Unii au inceput sa plece, mai ales cei din zona de control financiar. Se duc la multinationalele pe care le controlau si care le ofera bani buni pentru a le “consilia”.
Cred ca la nivel european ne paste o criza a democratiei, inteleasa ca luare de catre o mana de oameni a unor decizii care ii privesc pe prea multi. Se contesta masurile luate de guverne anterioare, unii vorbesc despre taierea pensiilor unor fosti demnitari care au aplicat politici ce s-au dovedit nesustenabile. Din punctul asta de vedere, ultimii doi ani au fost numai buni de aruncat.
Una peste alta, nu cred in revenirea economiei in 2010 si nici in 2011. Sa dea Domnul sa am gura spurcata.
Citeste si comenteaza pe blogul lui Dan Popa
