​Elita capitalistilor romani: Ce ar putea fi. Dar nu e   

de Dragos Paul Aligica     HotNews.ro
Luni, 9 august 2010, 15:47 Actualitate | Opinii


Dezbaterea initiata de HotNews.ro in jurul anuntului facut de David Rockefeller, Michael Bloomberg si alti 32 de miliardari americani ca-si doneaza jumatate din averi in scopuri caritabile este importanta din doua motive: (1) Pentru ca este pentru prima data cand „elita” capitalismului romanesc este confruntata sistematic cu un etalon atitudinal si de filosofie de viata specific marii si adevaratei elite capitaliste occidentale. (2) Pentru ca ne ofera premisele unei discutii ce ne ajuta sa intelegem mai bine potentialul si limitele capitalismului, ca sistem pe care dorim sa-l practicam in Romania.
  • Vezi aici cum raspund miliardarii romani chestionati daca si-ar dona jumatate din avere
Angajati intr-o astfel de discutie, am inceput sa intelegem de ce abundenta in discursul public romanesc de sintagme precum "capitalism salbatic" sau "acumulare primitiva de capital", nu este cu totul inocenta. Ele sunt folosite instinctiv pentru a scuza si legitima rapacitatea si impostura profitorilor tranzitiei, deveniti peste noapte « mari capitalisti »: « Sigur, modul in care s-au imbogatit Cutare si Cutare este ilegal si imoral, dar modul lor de actiune este inerent stadiului incipient al capitalismului. Este ceva inevitabil unei anumite etape istorice sau sociale. Vezi America ».

Notiunea potrivit careia am putea gasi in "America acumularii primitive de capital" justificarea culturala si umana a oligarhilor si profitorilor tranzitiei romane este insa falsa. Istoria economica a capitalismul secolului XIX american arata ca au existat intr-adevar si acolo multi impostori si escroci, dar realitatea inceputurilor marelui capitalism nu este nici dominata, nici definita de acestia. Sa reluam deci un argument mai vechi ce spune ca spiritul, culoarea si evolutia capitalismului au fost date de un cu totul alt tip de capitalist decat caricatura prezentata de apologetii oligarhiei si plutocratiei romane.

Un cult al muncii inteligente

Daca dam crezare unui istoric precum Kirkland, un puternic cult al muncii precum si credinta in rolul inteligentei si educatiei sunt caracteristicile definitorii ale constitutiei ideologice a pionierilor marelui capitalism american. Primul lucru care surprinde la acestia este obsesia cvasi-religioasa a ideii de munca si efort.

Un Raport catre Senat scris in 1885 exprima sintetic ideea: "Suntem obligati sa muncim. Este o lege divina: sa te hranesti din sudoarea fruntii tale. Este o lege economica profunda. Omul trebuie sa munceasca". Un mare lider industrial completa: "Adevarata Evanghelie este sa lasi  omul sa-si obtina cele necesare vietii si confortul prin propriile eforturi. Aceasta il va face sa fie si mai bun, si mai intelept".

Convingerea in natura profunda a muncii era combinata cu o credinta la fel de puternica in individualism. Iar individualismul implica virtutea de a te descurca singur, fara a astepta ceva de la stat. Oamenii trebuie sa fie capabili sa judece independent si sa ia decizii libere: "Aceasta este tara individualismului. Dorim sa facem astfel incat cetateanul sa fie cat se poate de independent. Dorim ca el sa fie spontan, sa se autoguverneze si sa se automotiveze. Dorim sa fie capabil de o perpetua autoeducatie. Tot ceea ce trebuie sa facem este sa ii dam instrumente necesare ca sa isi poata sustine si exploata in mod indefinit capacitatile latente".

Cat de convinsi erau liderii americani de rolul inteligentei ne arata nenumaratele pozitii publice luate in acest sens. Un alt Raport catre Senat, de data aceasta din 1880, sintetizeaza: "Inteligenta da roade. Nimic nu este mai puternic decat inteligenta pusa in slujba productiei". Directorul American Standard Tools intareste ceva mai tarziu: "Totul se inclina in favoarea celor educati si inteligenti. Cunoasterea este avutie acolo unde aceasta este exercitata cu fidelitate si onoare".

O revolutie a educatiei practice

Faptul ca reprezentantii "capitalismului salbatic" american chiar credeau in aceste idei este confirmat de testul ultim pentru orice capitalist: si anume, vointa de a-si pune banii la bataie pentru ele. Daca pentru ei ideea de munca era totdeauna legata de cea de inteligenta si aceasta era legata de ideea de educatie, acest algoritm nu putea ramane fara urmari practice pentru acesti oameni pragmatici. Astfel, in a doua jumatate a sec. XIX asistam la o explozie de interes al comunitatii de afaceri pentru educatie.

Nu era doar o chestiune ideologica, ci si una practica. Cum putem avea oameni mai muncitori, mai corecti si mai eficienti? "Ignoranta este o inchisoare, raspunde Raportul mai sus citat. Educatia rupe lanturile. Ea elibereaza si in acelasi timp ii ajuta pe oameni sa fie autosuficienti si sa se ajute pe ei insisi."

De aici, o constanta presiune pentru tot mai multe elemente practice in educatie. Directia de actiune era prefigurata de industriasul Henry Baird: "Educatia livresca duce la demoralizare si produce o armata de gentlemani frustrati care se considera deasupra oricarei activitati practice. Manufacturam prea multi domnisori si domnisoare si prea putin oameni cu inclinatii practice".

Astfel, liderii oamenilor de afaceri incep sa sustina tot mai intens reforma sistemului de invatamant. De pilda, preseaza ei, bazele contabilitatii si aritmeticii comerciale ar trebui introduse in curriculum. Numai asa se poate aduce echilibrul intre discipline care au importanta practica imediata si cele ce nu au.

Implicare nemijlocita si donatii

Treptat, notiunea potrivit careia sistemul de educatie existent era neadecvat cerintelor momentului se transforma intr-o convingere a businessmenilor ca trebuie sa-si asume personal misiunea de a crea alternative. De aici, un val de scoli comerciale, tehnice si profesionale.

Peter Cooper, un mecanic din New York devenit milionar, creeaza o scoala alternativa "la actualele scoli care ii pregatesc pe tineri pentru orice, mai putin pentru a fi buni si indemanatici muncitori, tehnicieni, artizani sau producatori". In 1860, Charles Thomson creeaza Institutul Industrial, "menit sa pregateasca tinerii in acele domenii de educatie care sunt esentiale pentru viata practica, dar care nu sunt predate in scolile noastre ".

Curand, businessmenii incep sa-si indrepte privirile si spre universitati, unde se fac purtatorii aceluiasi spirit de insatisfactie si reforma. Pentru a schimba lucrurile, businessmenii dau drumul unei adevarate avalanse de donatii: catre Harvard, pentru inginerie, catre Yale, pentru stiinte aplicate, catre MIT, pentru stiinte exacte. Johns Hopkins creeaza o universitate in Baltimore. Leland Stanford una in California. Donatia imensa a lui John D. Rockefeller duce la renasterea Universitatii din Chicago.

America este astfel rapid acoperita de la un cap la altul de o multime de noi centre de educatie, toate create sau finantate de businessmeni. Impactul lor cumulat transforma civilizatia americana in mai putin de o generatie.

Caracter in business si educatie

In acelasi timp insa, oamenii de afaceri intelegeau rolul pe care "caracterul" il are in viata si munca. Autodisciplina si capacitatea de concentrare si autocontrol erau mult mai apreciate decat diplomele si certificatele. Directivele pe care Charles Perkins le da subordonatilor sai in ceea ce priveste criteriile la angajarea noilor salariati sunt exemplare in acest sens: "Prima intrebare trebuie sa fie: Ce fel de om este? Ce caracter are? Si numai dupa aceea si in masura in care raspunsul este satisfacator, puteti sa treceti si sa investigati ce educatie are la baza".

Lista in sine a trasaturilor de caracter dorite pentru un angajat este interesanta: "acuratete, promptitudine, meticulozitate, fidelitate fata de organizatie si mai presus de orice intelegerea faptului ca munca este sursa avutiei si ca este cea care da valoare omului. In plus, trebuie sa aiba taria de vointa necesara exercitarii unor pozitii de administratie si executive".

Introducerea caracterului in ecuatie produce insa o tensiune evidenta intre doua obiective divergente. Accentul pus pe caracter si pe functia sistemului de educatie in construirea caracterului nu poate sa nu intre in tensiune cu ideea de training si educatie orientate catre chestiuni practice. Apare astfel intrebarea: cum poate fi construit si modelat caracterul la scara sociala? Cum pot fi dezvoltate autodisciplina, judecata si capacitatile de analiza practica?

Profesionalismul ca virtute

Raspunsul reflexiv era reintoarcerea catre crestinism si Biblie. Intr-adevar, multi dintre liderii comunitatii de afaceri erau si stalpi ai comunitatilor lor religioase. Dar exista si o a doua varianta, care a de venit din ce in ce mai influenta. Era vorba de constituirea unui nou tip de invatamant scolar, in care insusi procesul de invatare a unei meserii (sau profesiuni) devenea un exercitiu formator de caracter.

Faptul ca acesti oameni practici erau atat de atenti la tensiunea dintre pregatirea tehnica si caracter spune multe despre propriul lor caracter. Mai mult, ei se simt datori sa proiecteze acest  training pentru business si viata practica pe un fundal moral. Astfel, contabilitatea era prezentata ca ceva mai mult decat o profesie - era o chestiune de etica.

In mod similar, alte discipline profesionale erau privite nu ca simpla pregatire tehnica, ci ca modalitati de intarire si formare a caracterului, mintii si constitutiei morale. Dupa cum spune un reprezentant al industriasilor: "Educatia pentru business foloseste apelul la motivul trivial si deloc elevat al dorintei de prosperitate materiala, dar, facand aceasta prin disciplina, efort si tenacitate, face mai mult pentru intarirea si indreptarea constitutiei morale a societatii decat toate predicile din lume".

Si astfel, intr-o perioada turbulenta si de schimbare sociala profunda, intentionat sau nu, liderii capitalisti ai momentului transcend un cult al muncii cu radacini religios-filosofice si creeaza bazele unei culturi a capitalismului productiv bazata pe un sistem de educatie propriu.

Concluzii si intrebari

Acesta este deci contextul in care Carnegie isi elaboreaza si publica « Evanghelia bogatiei », doctrina ce influenteza pana azi decizii filantropice ale miliardarilor precum cele ale lui Gates sau Bloomberg, decizii care au prilejuit dezbaterea deschisa de HotNews.ro. Intelegem acum mai bine de ce, capitalismul ca mod de viata si civilizatie, pentru a-si atinge potentialul, are nevoie ca cei ce sunt primii si cei mai vizibili beneficiari ai sai sa faca un efort de vointa civilizatoare.

Faptul ca in perioada "capitalismului salbatic" businessmenii aveau preocupari atat de elocvente si pragmatice privind chestiuni de maxima relevanta publica si faptul ca, prin modul in care au instrumentat acele preocupari, au avut o influenta profunda asupra culturii americane si a capitalismului, ne ofera un exemplu de astfel de efort. Elita capitalista nu s-a multumit sa se limiteze la sfera restransa de productie si afaceri sau la impactul indirect asupra culturii materiale, ci a intervenit hotarat, schimband cursul educatiei si al vietii intelectuale intr-o directie pragmatica si constructiva, pe care o asociem azi cu spiritul american.

Nu trebuie sa idealizam acest caz istoric. Dar nici sa ne purtam ca si cum nu ar exista. El ne ofera un set de criterii pe baza carora putem sa judecam nu numai fenomenul capitalist si capitalistii in general, dar si pe autoproclamatii lideri ai capitalismului tranzitiei romanesti. Concluziile unei astfel de judecati, implicite pe tot parcursul textului de mai sus, sunt prea evidente ca sa mai merite o elaborare.

Citesti raspunsurile date de cativa dintre cei mai cunoscuti la provocarea HotNews.ro. Acelea nu sunt reactiile pe care le astepti de la niste elite adevarate. Nici in ton, nici in tinuta, nici in substanta. Si atunci intrebarea este : Cand vor incepe liderii capitalismului romanesc sa se comporte ca o elita reala ? Cat mai trebuie sa dureze pana cand vor intelege ca responsabilitatea sociala a unei elite este direct proportionala cu dimensiunea averilor si puterii pe care o are?








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















3461 vizualizari

  • 0 (2 voturi)    
    Ups! (Luni, 9 august 2010, 16:04)

    gg [anonim]

    Am detectat un traseu cel putin interesant. citat "Adevarata Evanghelie este sa lasi omul sa-si obtina cele necesare vietii si confortul prin propriile eforturi. Aceasta il va face sa fie si mai bun, si mai intelept." pana la "America este astfel rapid acoperita de la un cap la altul de o multime de noi centre de educatie, toate create sau finantate de businessmeni." catre "Elita capitalista nu s-a multumit sa se limiteze la sfera restransa de productie si afaceri sau la impactul indirect asupra culturii materiale, ci a intervenit hotarat, schimband cursul educatiei si al vietii intelectuale intr-o directie pragmatica si constructiva, pe care o asociem azi cu spiritul american.". daca tot am adus discursul pana aici, astept si continuarea catre "esecul spiritului american" catre "necesitatea de a cauta modele alternative care sa nu implice proverbiala taiere a cracii pe care stam". hm?
    • 0 (2 voturi)    
      asa da (Luni, 9 august 2010, 16:27)

      castleless [anonim] i-a raspuns lui gg

      subscriu. vreau si eu continuarea asta... ca sa vadem si noi cum se ajunge mergand cu atata maretie morala in starea actuala.
      (am vrut doar sa votez comentariul dar nu m'a last fara login...)
      • 0 (2 voturi)    
        simplu (Luni, 9 august 2010, 16:52)

        srpc [utilizator] i-a raspuns lui castleless

        incepand cu anii 70 s-a renuntat la acele principii, in favoarea, pe de o parte, a unei extinderi ilogice a drepturilor omului si, pe de alta parte, la stoparea concentrarii excesive de capital! ceea ce se defineste ca "too big to fall"" a devenit bolovanul care scufunda capitalismul american, alaturi de imposibilitatea de a-i obliga pe oameni (prin foame) sa munceasca mult si bine.
  • -4 (8 voturi)    
    interesant (Luni, 9 august 2010, 16:08)

    Ionut [anonim]

    E foarte interesant ca zilele astea n-am auzit pe nimeni vorbind despre cel mai mare filantrop roman:

    10. Premiul Donatorul individual al anului: Dinu Patriciu pentru "Inventeaza-ti Viitorul!", program national de burse private prin care Fundatia Dinu Patriciu acorda anual un numar de 5.000 de burse in valoare de 200 lei/luna elevilor de liceu si 500 de burse in valoare de 300 lei/luna studentilor, pe perioada unui an scolar.


    sursa: http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_16635/Responsabilitatea-sociala-premiata-la-Gala-Oameni-pentru-Oameni.html
    • -3 (5 voturi)    
      Nici n-ai sa auzi (Luni, 9 august 2010, 16:13)

      kinn [anonim] i-a raspuns lui Ionut

      Pentru ca Patriciu nu e bine vazut in cercurile portocalii. Rusine, Dinu Patriciu.
    • +1 (3 voturi)    
      hahahah (Luni, 9 august 2010, 16:24)

      Dorel [anonim] i-a raspuns lui Ionut

      Sumele alea nu reprezinta nici macar cu cat fraudeaza statul roman pe secunda. Sa fim seriosi.
  • +7 (7 voturi)    
    "Capitalismul de Stat" Romanesc (Luni, 9 august 2010, 16:08)

    john [anonim]

    Becali, Costache Patriciu, Felix-Voiculescu, SOV-Nus, Ioan Nicolae etc.........


    q.e.d.!



    Aligica, Excelent!
  • -5 (9 voturi)    
    Elita Capitalismului Romanesc (Luni, 9 august 2010, 16:11)

    radu korne [anonim]

    Inca o data se vede cum Comunismul nu moare in Romania. Aceasta obesesie de a lua de la cei ce au incearca acum sa capete o dimenisune morala. Este interesant ca logica muncii oneste de care se face vorbire in articol se refera numai la cei ce au si ar trebui sa dea. Poate ar fi de inceput cu cititul Bibliei si apoi prin Jean Calvin spre Max Weber pentru a intelege ce se inatmpla in SUA. Nu numai de a saliva de placere la posibilitatea de a primi ceva pe gratis (sa se dea este obsesia natioinala in Romania. Si nu de ieri de azi ci cel putin de la Noaptea Furtunoasa spre deosebire de obsesia imbogatirii, datoria imbogatirii ar trebui sa spune intalnita la anglo-saxonii de peste ocean). Evident ca sunt multe de spus, dar liberalismul si constanta de bun simt sunt ingropate de valurile de populism si comunsim parazit de pe meleagurile Dambovitene. Raspunsul la intrebarea din ultimul paragraf este simplu de dat: Atunci cand statul Roman va apartine catetenilor si nu lui insusi prin vointa aparatului de stat. Cand, Domnule Aligica, veti putea intelege si explica si cetatenilor needucati politic (cel putin) Discursul de la Gettysburg, cu acea fraza a puterii poporului, pentru popor si PRIN popor. Nu prin tagma jafuitorilor cu foc pomenita de catre (co-regionalul Dvs cred) Tudor, atat de drag stangii Romanesti. Caci tudor se referea nu la boieri ci la functionarii de stat. Si comentariul ramane actual. Asa ca nu vad de ce Dl. Becali si-ar dona averea ca ea sa fie distribuita catre salariile angajatilor de la stat. Pentru ca aceasta este problema reala si profunda in Romanie. Nu o problema economica ci una a raportului intre cei ce produc si cei ce doar primesc.
    • +4 (4 voturi)    
      Speculanti si producatori (Luni, 9 august 2010, 16:53)

      judex [anonim] i-a raspuns lui radu korne

      Ce ziceai tu, @ radu korne, ca au produs capitalistii de "elita" romani (de exemplu, Becali pe care-l citati mai sus), ca mie mi-e neclar ?
      Evazionistii fiscali, speculantii cu active funciare, resurse naturale sau fonduri de la bugetul de stat , excrocii care inseala credulii cu scheme financiare piramidale, se cheama profitori, nu producatori. "Productia" lor se bazeaza cel mai adesea pe coruptie, nu pe "profesionalism ca virtute" , "caracter in business si educatie", "cultul muncii inteligente" etc...Eu cred insa ca tu doar te prefaci ca nu intelegi...
      • -2 (6 voturi)    
        @judex (Luni, 9 august 2010, 17:32)

        radu korne [anonim] i-a raspuns lui judex

        Cred ca ar fi bine ca macar un timp sa nu mai citesti ziare ci sa incerci sa judex cu propria minte. Averea nu este un furt. Bogatia este in sine o virtute si o obligatie fata de tine, familie si Dumnezeu (v Biblia si vezi si pacatele capitale unde lenea e la loc de frunte). Un bogat nu este de condamnat pentru ca este bogat. Nici un bogat nu trebuie sa aiba mai putine drepturi ca oricare alt cetatean, inclusiv dreptul la prezumtia de nevinovatie. Am incercat altfel prin 46-48 si vezi ce a iesit. Citeste Declaratia Drepturilor Omului si Declaratia de Independenta pentru a afla ca dreptul la avere este sfant ca si dreptul laa fericire. In fine, ceea ce a produs Becali este o acumulare de capital care are efecte benefice asupra intregii comunitati. Creeaza locuri de munca, genereaza consum, finantaeza bancile si prin asta alimenteaza sistemul financiar national (citeste te rog despre M1, M2 etc intr-o carte de economie). Si nu se poate spune ca Becali nu a facut si face donatii. Cam medievale este drept, dar asta este caracterul tarii cu 18,000 de biserici si cateza zeci de spitale
        • +2 (2 voturi)    
          Bogatia e o virtute (Luni, 9 august 2010, 23:02)

          Chesterton [anonim] i-a raspuns lui radu korne

          Chesterton, care, e drept, e un ganditor catolic, are o observatie minunata in "All things considered." El zice ca singura virtute pe care o vede in adunatul de avere e ceea ce sfanta biserica Romano-Catolica numeste "pacatul avaritiei."
          Dar ala e un catolic papistas. Radu stie mai bine, la noi, in mod evident bogatia e o virtute care spala toate pacatele.
          • +1 (1 vot)    
            @Chesterton (Marţi, 10 august 2010, 1:13)

            radu korne [anonim] i-a raspuns lui Chesterton

            Cred ca mai degraba a cautat un Bon Mot. Trebuie spus ca a fost un convertit la catolicism, altfel nu ar fi sunat atat de Luteran in condamnarea averii bisericii.
            Pe de lata parte, totusi, ascetismul moral de Sec VI al respingerii averii este cumva deplasat in Sec XXI. Cu averea este ca si cu hainele, despre care Mark Twain remarca ca "Nu il fac pe om, dar il imbraca". Fara avere am trai in continuare in primitivism si asta chiar de la Tata Marx citire (sau Engels, ii mai incurc, deh) de cand cu divizarea muncii si acumularea care duce la progres. Este adevarta pe parcursul progresului ne-am pierdut inocenta din Graadina Raiului, dar acumularea de avere este un rau necesar fara de care nu am fi ajuns la 6-7 miliarde azi.
            Bogatia trebuie separata de avaritie. Avaritia (arghirofilia) are caracter maldiv in aculmularea de dragul acumularii. Bogatia urmareste "satisfactia" (in termen economic) ce poate fi obtinuta prin ea. Ma indoiesc ca Michelangelo ar fi exisstat fara bogatia Medicilor (de exemplu).
            Nu, nici in Romania nu te spala de pacate. Te spala justitia care se lasa corupta. Sa nu transformam invidia (alt pacat capital) in virtute si scut moral. Ar semana prea mult cu strugurii acrii. Iar daca strugurii chair sunt acri, atunci care este problema? De ce sa devina un subiect de dezbatere morala ?
      • +1 (3 voturi)    
        milogi am fost, milogi suntem inca. (Luni, 9 august 2010, 18:17)

        sxvsxdv [anonim] i-a raspuns lui judex

        Am fost invatati in ultimii 80 de ani (mai mult in ultimii 20) ca statul trebuie sa ne dea. Si butelie, si masina, si casa, orice, numai sa ne dea, sa ne dea. Acum ca statul nu mai are de unde sa dea, am ajuns sa ne intrebam CINE mai are de dat? Pai asa ajungem la capitalisti. Cei care detin capitalul. E de datoria lor sa ne dea, nu e asa? Ca doar ei au. (vezi un becali, despre care eu cred ca nu mai are...)

        Cat mai e pana ajungem sa legiferam jaful la drumul mare ca sa ne luam singuri? Sau cat mai avem pana vom fi obligati sa dam pentru simplul motiv ca avem? Nu conteaza cat avem si cat am muncit ca sa avem, important e sa dam celor care intind mana, nu e asa? Cat mai e pana acolo? (nu sunt miliardar, nici macar in lei vechi. doar ca muncesc pentru fiecare leu si pebntru fiecare lingura pe care o am
    • +3 (3 voturi)    
      hai ca esti tare! (Luni, 9 august 2010, 16:54)

      srpc [utilizator] i-a raspuns lui radu korne

      deci Tudor Vladimirescu lupta impotriva functionarilor publici, nu impotriva boierimii parazite si retrograde? cool, bra!
      • -2 (4 voturi)    
        @sprc (Luni, 9 august 2010, 17:25)

        radu Korne [anonim] i-a raspuns lui srpc

        Acu' depinde de unde inveti istoria. Din filmul lui Cocea, din manualul aprobat de tefan Ghorghiu", din ce ti-a povestit bunica etc. In fapt eroul stangii Romanesti (doar nu degeaba regimentul de colaborationsiti cu Rusia Comunista s-a numit Tudor Vladimirescu) a avut o politica oarecum incalcita. Finantat de Rusia pentru a crea o diversiune in favoarea Eteriei, in starnsa colaborare cu boierii nationali (si nationalisti, nemultumiti de competitia greco-fanariotilor asupra lucrativelor slujbe de la stat) a incercat sa isi joace o carte proprie de marire prin o intelegere cu Turcia suzerana noastra de atunci. Oricum in ceea ce priveste motivul ridicarii (v si memoriile Colonelului Locusteanu) sa citim Enciclopedya Britannica "He organized a popular rising in Walachia to evict the predominantly Greek administration imposed by the Turkish government and end the spoliation of the native Romanian aristocracy (boieri) and the Romanian people. His eventual accommodation to the provisional aristocratic government at Bucharest, however, eroded his considerable initial support. When Ypsilantis suspected Vladimirescu of conspiring with the Turks to cut off the retreat of the Greek revolutionary forces from the Bucharest region, he ordered the arrest of the Romanian leader, who was court-martialed and executed". Si nu cred ca ua motiv sa nu fie neutrii sau neinformati
  • +4 (4 voturi)    
    Politica si politicieni (Luni, 9 august 2010, 16:37)

    judex [anonim]

    Aparitiile editoriale de exceptie ale unor Aligica sau TRU, desi limitate inca la o audienta relativ restransa, demonstreaza ca presa politica romaneasca nu duce, totusi, lipsa de valori autentice. Este cu atat mai dureros faptul ca mass media centrala este astazi aservita in cea mai mare parte oligarhilor de carton, intoxicand o populatie inca prea receptiva la pseudomodelele elitei capitaliste rrrome propuse de gaska in rubaska a lui Patrilici.
    • -2 (4 voturi)    
      @politica si politicieni (i) (Luni, 9 august 2010, 17:35)

      radu korne [anonim] i-a raspuns lui judex

      Adevarul este ca am vazut tarziu al doi-lea tau comentariu. Altfel nu ma mai oboseam sa raspund la primul. "Pe cei ce vrea sa ii piarda, Dumnezeu le ia inati mintile" merge un vecxhi adagiu
      • 0 (0 voturi)    
        "...am vazut tarziu al doi-lea tau comentariu" (Luni, 9 august 2010, 20:57)

        judex [anonim] i-a raspuns lui radu korne

        ...totusi, mai alde @korne, tu din ce limba iti traduci in romaneste comentariile astea stupido-savantoide ? Banuiesc ca, totusi, nu din engleza....
        • 0 (0 voturi)    
          Rade ciob de oala sparta... (Marţi, 10 august 2010, 11:03)

          Catalin Dimofte [utilizator] i-a raspuns lui judex

          Cel putin in cazul TRU, care nu-mi amintesc sa fi scris vreo lucrare memorabila, confundati articolele din mass media cu "aparitiile editoriale". Sunt lucruri diferite.
          Cuvantul excroc nu exista in limba romana.
          Cat despre mass media centrala...
          Asa incat poate-ar fi indicat sa atacati ideile lui RK si sa lasati pe altcineva sa se ocupe de eventualele derapaje ortografice, oricum acceptabile intr-o oarecare masura pe Net.
      • +1 (1 vot)    
        Radu, cam incurci citatele (Luni, 9 august 2010, 22:57)

        Zeus [anonim] i-a raspuns lui radu korne

        Quos Jupiter perdere vult, prius dementat.
        Citatul e mai vechi decat dumnezeul pe care l-ai inserat acolo, Radule. E despre Jupiter, sau Zeus, ala le lua mintile celor pe care voia sa-i piarda.
  • +3 (3 voturi)    
    intuitia masculina... (Luni, 9 august 2010, 16:59)

    marius [anonim]

    ... imi spune ca situatia este mult mai simpla. anume: dezvoltarea societatii umane se face in concordanta cu dezvoltarea mediului in care evolueaza. atata timp cat, in Romania, dezvoltarea urbana va ramane "de caruta" elitele societatii romanesti vor fi constituite in majoritate din "taranoi de la coada vacii", scuzati limbajul. tare, insa, toata "betia de cuvinte" afisata in articol..., concluzie pe care mi-o permit intuitiv, binenteles.
  • -1 (5 voturi)    
    De ce nu intrebati pe toata lumea? (Luni, 9 august 2010, 17:06)

    cocos [anonim]

    De ce nu ii intrebati de exemplu daca sunt dispusi sa isi doneze jumate din avere pe bese, cocos, udrea, toader, necula, eba, iba, ritzi, sulfina, cotoi, videanu, berceanu, paunescu, radu moraru, lupea, pora, turcescu, si pe ceilalti capitalisti portocalii? Va e frica de ce or sa raspunda? Pai n-ati vazut? Or sa va zica "La munca in strainante! Si nu uittai sa ne votati in 2012! "
  • +3 (3 voturi)    
    elita romaniei (Luni, 9 august 2010, 17:10)

    razvan [anonim]

    cred o mare parte din elita Romaniei are mari probleme sa inteleaga subiectul si sa prinda idea.

    Care este sistemul de valori al elitei noastre?

    care sint aspiratiile clasei de mijloc din Romania? o masina de lux si eventual o vila cu piscina? sau sa plateasca copilului un colegiu si o universitate de prestigiu?
  • +5 (5 voturi)    
    capitalism-filantropie (Luni, 9 august 2010, 17:10)

    dorin valeriu [anonim]

    capitalismul american s-a desvoltat, dupa cum arata Dl.Aligica, intr-un stat in care domnea legea si justitia. la noi e cu totul alta situatie si pana cand nu se va face ordine si nu se va realiza suprematia legii toate discutiile nu au finalitate!
  • +4 (4 voturi)    
    capitalismul lor (Luni, 9 august 2010, 17:31)

    bo [anonim]

    chiar ieri am vazut un documentar pe History despre Colt, fabricantul de pistoale. avea un cult pt munca si valori bune care ii facea pe angajatii lui fericiti. evident ca in timpul razboiului, a vandut o gramada de pistoale confederatiei nordului, dar deja compania lui era pe val. nu a crescut datorita afacerilor cu statul. si chiar daca a crescut atunci, oferise cele mai bune pistoalecare au exsitat vreodata acolo.

    in alta ordine de idei, cartea de capatai a lui Max Weber ramane inca de referinta. Capitalismul e strans legat de etica protestanta. la noi, etica ortodoxa nu are cum da nastere unor capitalisti autentici. si nici etica securista nu poate face asta.
  • -1 (3 voturi)    
    milogi au fost milogi sunt inca (Luni, 9 august 2010, 18:04)

    zxczxc [anonim]

    Am fost invatati in ultimii 80 de ani (mai mult in ultimii 20) ca statul trebuie sa ne dea. Si butelie, si masina, si casa, orice, numai sa ne dea, sa ne dea. Acum ca statul nu mai are de unde sa dea, am ajuns sa ne intrebam CINE mai are de dat? Pai asa ajungem la capitalisti. Cei care detin capitalul. E de datoria lor sa ne dea, nu e asa? Ca doar ei au. (vezi un becali, despre care eu cred ca nu mai are...)

    Cat mai e pana ajungem sa legiferam jaful la drumul mare ca sa ne luam singuri? Sau cat mai avem pana vom fi obligati sa dam pentru simplul motiv ca avem? Nu conteaza cat avem si cat am muncit ca sa avem, important e sa dam celor care intind mana, nu e asa? Cat mai e pana acolo? (nu sunt miliardar, nici macar in lei vechi. doar ca muncesc pentru fiecare leu si pebntru fiecare lingura pe care o am)
    • -1 (3 voturi)    
      statul trebuie sa ne dea (Luni, 9 august 2010, 19:51)

      dan samoila [anonim] i-a raspuns lui zxczxc

      Domnule, statul trebuie sa dea.
      Statul, de la Hobbes incoace, e garantia ca n-o sa ne dea nimeni in cap pentru ca ne uraste: de-aia exista politie. Pe langa siguranta persoanei, statul mai ofera aparare nationala, educatie, sanatate, si inca cateva mizilicuri din astea.
      Inca n-am vazut o societate care sa functioneze fara stat, cu exceptia populatiilor primitive. Daca nu va place sa dati la stat, incercati jungla Amazoniana.

      Si da, si capitalistii trebuie sa-si plateasca partea catre stat, ca acesta sa poata functiona si sa ofere ceea ce se numeste servicii publice. Si cand cineva castiga 10 milioane pe luna si plateste 16% si altcineva plateste 500 de mii de euro pe luna si plateste tot 16% - asta e o nedreptate si o protectie injusta a celor bogati. Nu o spun eu, o indica modul cum sunt platie impozitele in toate marile democratii capitaliste (USA, UK, Canada, Germania, Franta).
      • +2 (2 voturi)    
        nu-i chiar aşa (Luni, 9 august 2010, 22:27)

        ampersand [anonim] i-a raspuns lui dan samoila

        În cea mai perfectă formă a sa, statul nu dă nimic; el doar gestionează - sau administrează. Strânge bani din taxe şi impozite şi-apoi zice: din ăştia atât la drumuri, din ăştia atât la educaţie, din ăştia atât la sănătate, din ăştia atât la apărare, din ăştia atât la cultură, din ăştia atât la cercetare, din ăştia atât la asigurări sociale, din ăştia atât pentru funcţionarea aparatului de stat, din ăştia atât pentru menţinerea ordinii, din ăştia atât rezervă de zile negre :D
        • 0 (2 voturi)    
          suntem perfect de acord (Luni, 9 august 2010, 23:09)

          Samoila Dan [anonim] i-a raspuns lui ampersand

          Fireste ca statul gestioneaza si nu 'da' ca nu ia banii din cer. Dar suntem absolut de acord, am eu impresia. O societate nu poate functiona fara servicii publice, si de asta e elementar si imperios necesar sa se plateasca impozite.

          Domnul de mai sus ne spune ca 'statul nu mai are' si deci nu mai trebuie sa asteptam nimic de la el. Banuiesc ca dansul vrea spitale exclusiv private, scoli exclusiv private, etc.

          Adica visul de aur al unui membru al clasei mijlocii care le-ar da si cianura celor care spala coridoarele firmei unde lucreaza el, ca nu cumva cand se imbolnavesc sa se "ia" din impozitele lui ca sa existe servicii de sanatate disponibile pentru toti.

          Fireste, asta pana la prima molima de proportii.
      • 0 (0 voturi)    
        Deviem (Marţi, 10 august 2010, 11:08)

        Catalin Dimofte [utilizator] i-a raspuns lui dan samoila

        Discutia - sau cel putin articolul d-lui Aligica -- este despre donatie, morala, elite.
        Dvs. vorbiti despre impozite si taxare, eventual cota unica.
        La cestiune, monser ;-)
  • 0 (2 voturi)    
    Cum se vânează dinozaurii cu spray de ţânţari (Luni, 9 august 2010, 18:20)

    0rt0d0x.wordpress.com [anonim]

    Dom'le, mai ridicol decât baronii noştri "capitalişti", e când vine câte-un Aligică savant nevoie mare, şi încearcă să le aplice şabloanele lui occidentale... Aş vrea să-l văd încercând să-şi explice teoriile nu vreunui Nea Caisă neolitic, ci câte unui funcţionar public pregătit, chipurile, cu burse în Occident şi cu deplasări dese pe-acolo, şi care-i la fel de impermeabil la capitalism !

    Discutăm numai ca să ne dăm mari, ca bonjuriştii ăia...
  • +2 (2 voturi)    
    pentru zxczxc (Luni, 9 august 2010, 19:32)

    sile [anonim]

    Tu ai inteles ce vrea sa zica articolul de mai sus??

    Dupa cum comentezi s-ar parea ca n-ai inteles nimic si vrei doar sa fii bagat in seama !!
  • +3 (3 voturi)    
    un stat sanatos si puternic nu milionari 'darnici' (Luni, 9 august 2010, 19:43)

    Samoila Dan [anonim]

    Nu pomana lui Bloomberg si a milionarilor (salutara, de altfel) a salvat America de la dezastrul economic ce a urmat caderii lui Lehman Brothers in 2008, ci infuzia masiva de bani inceputa Bush (in ultimele lui luni) si continuata de Obama. Statul (nu miliionarii, ci contribuabilii) a aruncat cu 800 de miliarde in gaura pe care au lasat-o speculatiile marilor finantisti (gen Bloomberg, by the way) si a lipsei de regularitate si transparenta in pietele financiare, ingaduita in numele "pietei libere" si a "mainii invizibile." Am vazut unde ne-a dus lipsa de control a pietei 'derivatelor financiare.' Aici.

    Asa ca daca e ceva pe care ar trebui sa-l invatam de la cum si-a girat America criza eu, domnule Aligica, ma tem ca nu e cum sa-i invatam pe Becali sau Dan Voiculescu sa doneze bani, ci sa avem un stat puternic si responsabil, care sa aiba mijloacele de a face fatza derapajelor pietii si fluctuatiilor in economia mondiala.
    • -2 (4 voturi)    
      un stat puternic (Luni, 9 august 2010, 20:38)

      radu korne [anonim] i-a raspuns lui Samoila Dan

      Chiar nu stiu ce sa recomand a fi citit mai inati; Mussolini sau John Stuart Mills . Eu prefer JSM (The Road to Serfdom a aparut prin 1938-1939). sau daca este prea complicat, recomand tuturor celor ce nici nu au citit despre subiect si nici nu am trait epoca de aur comunista maca sa caute pe net date despre Koreea de Nord. Ala este un stat puternic care echilibreaza dezechilibrele si nici nu moare de grija mainii invizibile.
      PS: acum cand scriu, il aud la TVR1 pe Dl. Flutur explicand relansarea economica care incepe din septembrie. Sunt sigur ca statul puternic prin vocea TVR (pe care o platim noi, in mod obligatoriu) are grija ca poporul sa auda un singur punct de vedere, cel corect
      • +3 (3 voturi)    
        lecturi Humanitas, da? (Luni, 9 august 2010, 22:02)

        dan Samoila [anonim] i-a raspuns lui radu korne

        Stimate domnule,
        S-ar putea sa nu fie nevoie sa imi recomandati mie lecturi. Sa-l confunzi pe John Stuart Mill cu Hayek, si sa-l mai si aduci in secolul XX e descalificant destul.
        Ca un stat dictatorial nu e deloc puternic o spune clar exemplul Nord Koreean care n-are nici macar capacitatea de a hrani proprii cetateni. Cuba la fel.
        Puteati citi macar analiza (aparuta si in romana) a lui Katherine Verdery in Compromis si Rezistenta despre 'statul slab' (the weak state) al lui Ceausescu.
        • +1 (1 vot)    
          @samoila (Luni, 9 august 2010, 22:54)

          radu korne [anonim] i-a raspuns lui dan Samoila

          Mea culpa. Recunosc cu umilinta eroarea. Da ma gandeam la von Hayek si am spus JSM pentru ca initial ii aveam si pe alti corporatisti in vedere; iar in contrapondere JSM si von Hayek. I-am taiat si a ramas JSM. Nu ca imi scade vina. Dar von Hayek chiar a scris (din exil in Anglia cand am spus ca a facut-o). Promit, ca si ispasire sa citesc Verdery. Dar cred ca ne referim la lucruri diferite. Din comentariul Dvs a reiesit ca doriti un stat puternic in sensul sau interventionist (exact ce criticat Von Hayek, scuze, insist pe Von) si nu un stat puternic in sensul umanist al noii stangi europene (satul cu legile autoimpuse si la care poporul adera constient). Dictaturile sunt slabe in acest sens (de acord) dar tari in capacitatea lor interventionista. Korea nu isi hraneste populatia nu pentru ca e diactatura (si regimul Pinochet a fost) ci pentru ca intervine cu picioarele in economia libera de piata. Putem discuta si separat asertiunea cu "petele financiare necontrolate care au dus la dezastru". Evident ca mi se pare o afirmatie absurda (indiferent de unde vine).
          Inca o data, cu umilinta pentru scapare...
          • +1 (1 vot)    
            Explicatia crizei (Marţi, 10 august 2010, 0:20)

            Samoila Dan [anonim] i-a raspuns lui radu korne

            Crisa a inceput in Statele Unite in 2008, cand piata imobiliara a cazut dupa ce preturile crescusera mult prea mult - the bubble burst. Derivatele financiare de tipul CDS (credit default swap) care nu erau regularizate de agentiile de stat, si ale caror tranzactii nu erau nici macar inregistrate au crescut imens: "During the 2007-2010 financial crisis the lack of transparency became a concern to regulators, as was the trillion dollar size of the market, which could pose a systemic risk to the economy." Aveti fireste, dreptul sa vi sa para absurda orice afirmatie, dar ma mir ca adaugati "indiferent de unde vine." In afara de talibanii gen Rush Limbaugh toate analizele cat de cat serioase ale crizei care a inceput in 2008 sublineaza lipsa de regularizare. De unde si reforma Obama pietelor financiare care numai ce a trecut de Congres.
            • +1 (1 vot)    
              Criza SUA (Marţi, 10 august 2010, 0:52)

              radu korne [anonim] i-a raspuns lui Samoila Dan

              Faptul ca este o reforma promovata de Obama nu este deloc un criteriu de apreciere. Asa cum bine (cred ca Dvs) s-a remarcat mai sus, corectia economica a venit din masuriel luate de Bush (pe linie consumista) si injectiile FED (care in mare parte au fost pshihologice). Tin sa subliniez ca in UK. HSBC s-a descurcat si fara (cu toata expunerea lor pe SUA). Ce este hazliu (scuzati contextul in care utilizez termenul) este faptul ca din ce in ce mai multi analisti arata cu degetul pentru cauza reala, profunda in sistemul New Deal care a creat Fannie Mae si Freddie Mac, adevarate elemente de torsiune ale unei economi libere. Acestea au functionat (si consumat banii contribuabilior, inclusiv in scheme de furt fata de care coruptia din Romania este o mica gainarie) cat de cat pe cei 60 de crestere economica si demografica. La un soc mai puternica crapa si cred ca ambele institutii vor fi victimele unei reforme reale (nu de vopsitorie cum sunt masurile luate de Democrati). Cu alte cuvinte asset bubble (fapt natural in piata, chiar ciclic) nu este cauzat de lacomia capitalista (cum a sustinut stanga europeana (si anticapitalistii locali) scapata de sub control ci de o interventie pe piata care prin protectia oferita a deformat perceptia de risc real. Nu prea stiu cum ar putea un stat sa influenteze pozitiv prin masuri adminsitrative apetitul de risc acceptabil pentru un investitor. Pentru ca in ultima instanta asta se incearca prin regularizarea pietelor. Trebuie sa intelegem ca astea sunt sloganuri politice pentru calmarea populatie si nu masuri credibile economice
    • 0 (0 voturi)    
      bine zis (Marţi, 10 august 2010, 15:35)

      crap [anonim] i-a raspuns lui Samoila Dan

      de fapt s-a vazut si din comentariile miliardarilor germani referitor la donatiile celor americani. pe langa ca au gasit ostentativa chestia (ptr ca si ei donasera mult dar fara tam-tam), au aratat clar ca in state, care au un sistem de protectie sociala "nefericit" (citez), 40 de bogati se substituie statului in a decide ei unde se duc sume uriase de bani. dar suntem indemnati sa credem ca sistemul capitalist american e pur in 'caracterul' si 'profesionalismul' de care da dovada.. :) ca si la tema incalzirii globale, vor urma inca unul-doua articole in care se va insista sa ni se arate fata umana a capitalismului american, chintesenta a eticii, profesionalismului si filantropiei (atat de accentuata incat populatia instarita se opune unui sistem de asigurari medicale cuprinzator)..
  • 0 (2 voturi)    
    Marxismul de dreapta (Luni, 9 august 2010, 20:25)

    A' lu Gica [anonim]

    Domnul Aligica, am senzatia, incearca un nou curent in gindirea liberala: marxismul de dreapta, prin care cei bogati sa dea la saraci, ca asa e corect.
    Nu se poate sa nu-si dea seama ca toata constructia asta partizana prin care capitalistii non-PDL sunt pusi la zid ca "nu dau", in timp ce ailalti nici nu sunt intrebati... mda... slabutza treaba, mai bagati o fisa, mai incercqti odata.
    Parerea mea e sa treceti la subiectul banci si cum jumulesc ele oamenii muncii (nu ca bancile ar fi alba ca zapada, dar... na, e un subiect suculent pentru populisti...)
    • +1 (1 vot)    
      Gindire de bun simt (Marţi, 10 august 2010, 1:32)

      Luican [anonim] i-a raspuns lui A' lu Gica

      Cred ca multe din comentarii nu au vrut decit sa demonstreze eruditia comentatorilor. Buna si asta. Remarca" marxism de dreapta" si "nou curent in gindirea liberala " cred ca sint departe de mesajul articolului. Autorul in final spune destul de clar, zic eu, "responsabilitatea sociala a unei elite este direct proportionala cu dimensiunea averilor si puterii pe care o are", ori, tot articolul nu este decit o ilustrare americana a acestei asertiuni.
      PS.Nici nu conteaza ce culoare au bogatii intervievati. Cert este ca sistemul lor de valori este cu mult inferior celui expus in articol.
  • 0 (0 voturi)    
    impotenta integatoare utilitara (Marţi, 10 august 2010, 12:31)

    NICOLAE [anonim]

    Teoriile lui Marx,Engels,Max Weber, Hume,Adam Smith,sunt esentiale insa insuficent utilitariste...social.!!
    Morala nu este altceva decat o practica utila ....daca este inteleasa.
    Capitalistii din articolul de fata nu doneaza averea pe considerente morale conventionale....ci cumpara prin aceste donatii ceva....!!!....cat despre stat ...depinde cine...si ce este ,,stalul,, in timp si spatiu...!!!
    Totii romanii ne pricepem la fotbal, politica si mai nou la...analiza economica....atribuiri cauzale subiective legate de actori si structuri pe care nu le putem cunoaste nemijlocit!!!
  • 0 (0 voturi)    
    @gg, @castleless (Marţi, 10 august 2010, 16:35)

    Antika [anonim]

    Locuiti in America? Daca da, ultima fraza nu se justifica. Poate ai apucat sa intri intr-una din bibliotecile infiintate pe banii donati de Carnegie - Carnegie Libraries. Peste 2500. Majoritatea inca functioneaza bine merci.

    Dar, ca sa dovedesc ca sunt si realista, si sa nu ma trezesc cu invective cum se obisnuieste in postarile noastre, trebuie sa recunosc ca in ultima decada corporatiile americane (si nu numai) au deviat de la acel principiu enuntat in articolul dlui Aligica (caruia ii multumesc pentru publicarea lui).

    Daca America decade, nu ne ramane noua, cei elevati spirituali sa dovedim ca suntem mai buni si eventual sa-i ajutam pe fratii nostri (de)cazuti. Altfel, vorba populara, intr-un leu ranit si un magar da cu piciorul.
  • 0 (0 voturi)    
    hai bre, nea aligica, ce naiba (Marţi, 10 august 2010, 17:20)

    kapi sun [anonim]

    care capitalisti romani ?!

    pai, mai intai, sa vedem daca in ro e capitalizm, apoi vorbim de capitalisti.

    sa nu confundam paraii facutzi "pa muncitelea pa branci" cu capitalizmul.

    pai !


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by