Discutiile delegatiei FMI sunt contradictorii in ultima vreme, legate de cresterea economica a Romaniei. FMI vrea pare-se cu orice pret sa intram in teritoriu pozitiv, in vreme ce Guvernatorul Isarescu e de parere ca nu avem nevoie de indiferent ce crestere economica. Divergentele sunt mai degraba principiale decat de modalitati concrete de iesire din criza.Isarescu spune, pe scurt, ca nu orice crestere economica e sanatoasa si in parte are dreptate. Nu poti pune un maratonist dupa 42 de kilometri sa concureze la proba de 100 de metri sprint. Poate ca printr-un miracol ar reusi sa castige, dar, la final, din cauza oboselii, ar muri. E asta oare o victorie?

Ca sa revin in zona economiei, sa ne imaginam o crestere a veniturilor din vanzarea carburantilor cu 50%. Acest lucru ar putea insemna si o reluare a activitatii in transporturi, dar poate fi si rezultatul pierderii de vreme in ambuteiaje, ceea ce numai cresterea bunastarii nu inseamna. Prin urmare, nu orice crestere cantitativa este rezultatul unei cresteri a calitatii vietii. "Problemele structurale sunt atat de adanci, incat ne-ar trebui o crestere de 20 la suta. E nevoie de crestere economica sustenabila, de rezolvarea corectiei bugetare, dar trebuie cautate cauzele profunde", explica guvernatorul Isarescu, mentionand ca in ultimii zece ani, dar mai ales in perioada 2003-2008, economia Romaniei a crescut nesustenabil, pe baza fluxurilor de capital strain si a diverselor boom-uri, cum ar fi cel imobiliar, a explicat guvernatorul BNR.

  • Somajul si cresterea economica

Regimul de tintire a inflatiei a confirmat ca masurile antiinflationiste genereaza somaj, in timp ce cresterea ocuparii poate genera o sporire relativa a cererii - mai elastica decat oferta - ceea ce inseamna inflatie. In Romania, structura pietei fortei de munca a avut caracteristici inflationiste.

Din cauza crizei, o buna parte a fortei de munca a migrat in agricultura. Cum peste jumatate din veniturile agricultorilor sunt venituri in natura, aceasta migratie, explica specialistii din interiorul BNR, are efecte inflationiste. De pilda, o persoana care cultiva un hectar de pamant in folos personal primeste subventii de la stat. Aceste subventii apar in piata sub forma de cerere solvabila, fara ca producatorul respectiv sa aduca pe piata vreun corespondent in planul ofertei, caci porumbul dupa hectarul respectiv este dat la animale, care, la randul lor, sunt consumate in gospodarie, dupa randuieli. Mai mult, producatorul respectiv nu reintoarce in nici un fel, prin impozite la buget, subventia primita.

Intretinerea unei forte de munca in exces in structuri neperformante, fara a se stimula sectorul privat, concurential, care sa poata absorbi surplusul de forta de munca, in conditiile in care impozitul direct a fost redus si astfel salariul net a crescut fara sa creasca si productia, aceasta reprezinta cel mai comod exemplu de creare a unui decalaj intre economia reala si masa monetara.

  • Inflatia si cresterea economica

Legatura dintre inflatie si cresterea economica este de regula invers proportionala. Cand inflatia e ridicata, cresterea economica se orienteaza catre teritorii negative. In 1999, inflatia a fost de 42%, iar cresterea economica era de -1,2%, iar un an mai tarziu, la o rata similara a inflatiei, Romania reusea in premiera o crestere economica de 2,1%. Problema cu cresterea economica din anii care au urmat era ca era distribuita in sectoare neperformante, cu distorsiuni salariale si productivitate scazuta. Imediat ce creste inflatia, apare presiunea pe dobanzi cu toate consecintele care decurg de aici, atragea atentia Guvernatorul Isarescu.

  • Cursul de schimb si cresterea economica

Desigur ca BNR ar putea "misca" economia din curs. Interventii in piata si aducerea leului la un nivel "convenabil". In acest moment, mai multi bancheri au exprimat opinii potrivit carora un nivel normal al leului ar fi de circa 4,4 lei/euro. De la un curs de 4,9 lei/euro, ar aparea probleme serioase la nivelul intregului sistem bancar, spun Trezorierii sefi din banci. Daca dimpotriva, cursul ar fi adus la un nivel de 3 lei/euro, exportatorii s-ar trezi intr-o situatie extrem de dificila, iar revenirea acestei piete ar fi definitiv ingropata.

Pana acum, spuna cine ce-o vrea, dar cursul de schimb a fost folosit ca o ancora antiinflationista. In ciuda acestei precautii a Bancii Nationale, intre evolutia cursului de schimb si inflatie a existat un anumit efect de antrenare, rezultat din evolutiile in ritmuri diferite si timpi diferiti ale celor doua fenomene. Controlul asupra cursului de schimb, cu efectul sau antiinflationist, a avut, insa, drept efect descurajarea exporturilor si cresterea relativa a importurilor. La acestea s-au adaugat masurile de relaxare fiscala privind importurile, in conditiile in care o cantitate mare de masini si utilaje sunt preluate din import.

Deficitul crescand al balantei comerciale are efecte inflationiste importante. Tentativele de a da cursului de schimb o evolutie moderata, antiinflationista, au avut efecte inflationiste prin influenta asupra structurii balantei comerciale.

  • Rata dobanzii si cresterea economica

Cum Bursa locala este inca insuficient de dezvoltata, bancile raman principalul canal utilizat pentru pentru investitii. Cine se uita la nivelul dobanzilor la creditele destinate investitiilor isi da seama de ce firmele prefera sa stea deoparte. De cealalta parte, bancile au si ele dreptate: cum sa dai credite unei companii care activeaza intr-un sector cu viitor confuz? Teoretic, creditarea ar putea fi reluata, iar contributia plusvalorii la PIB sa genereze crestere economica. Dar daca acest lucru se face cu pretul intrarii in incapacitate a unor companii sau cu cresteri inadmisibile ale riscului din sistemul bancar, se cheama ca am crescut degeaba. Costul capitalului face ca multe investitii sa devina nerentabile, ceea ce inhiba dezvoltarea firmelor.

  • Restructurarea si cresterea economica

Lipsa restructurarii a dus la agravarea neperformantei pentru numeroase firme de stat, ceea ce a ingreunat si mai mult privatizarea acestora. La fel cum lipsa privatizarii nu a dat firmelor resursele manageriale si financiare de care ar fi avut nevoie pentru restructurare.

Problema restructurarii este de o maxima actualitate. Pierderile economice, importurile neproductive, sporirea arieratelor, efectele inflationiste ale politicilor salariale, distorsionarea liberei competitii sunt numai cateva dintre consecintele intarzierii restructurarii. Restructurarea fara privatizare s-a dovedit a fi o iluzie. Procesul de privatizare trebuie accelerat, inclusiv in ceea ce priveste sectoarele primare. Iar ceea ce nu poate fi absorbit prin privatizare trebuie inchis. Punct.

  • Fiscalitatea si cresterea economica

Ceea ce nu au inteles guvernele Boc este faptul ca o fiscalitate relaxata constituie un stimulant pentru mediul de afaceri si pentru relaxarea consumului. In actualele conditii ale Romaniei cresterea consumului, fara un corespondent in domeniul ofertei, va conduce, ca si in anii 1990-1993, la cresterea semnificativa a inflatiei.

"Cresterea TVA va majora incasarile la buget pentru a plati pensiile, dar pe partea cealalta va majora platile pentru dobanzi. Vom constata in cateva luni ca jumatate din ce incasam pe TVA platim pe dobanzi", mai spunea Isarescu. Drept este ca fiscalitatea nu poate fi un instrument al dezvoltarii decat daca este insotita de ajustari structurale ale economiei. Potrivit specialistilor, cercurile vicioase, care tin economia intr-o stare de soc si de nesiguranta, au trei explicatii: una de natura economica, a doua de natura politica si a treia de natura sociala.

Explicatia de natura economica rezida in structura nerestructurata a economiei romanesti, corectia putand veni doar prin consolidarea pietelor si a mediului concurential. Mentinerea disfunctionalitatilor, necorelarile dintre nivelul macroeconomic si cel microeconomic, tolerarea indisciplinei fiscale, riscurile investitionale majore, fac ca suportul dezvoltarii sa genereze efecte perverse, alimentand tocmai acele fenomene care inhiba dezvoltarea: inflatia, politicile salariale necorespunzatoare, dezechilibrul bugetar si comercial. Daca esti cinstit si iti platesti la timp taxele, te sufoci. Daca nu le platestisi ai niscaiva proptele politice, te-ai scos.

Despre asta e vorba atunci cand discutam despre a doua cauza, cea de natura politica. Oameni din zona Fiscului imi marturiseau ca unele firme care au contribuit la campania electorala a unor partide victorioase, refuza sa isi achite darile catre stat, invocand principiul debil "Noi v-am pus la Putere, vreti ca tot noi sa va dam jos?" Oricine ce mi-ar spune, campaniile electorale au costat Romania mai mult decat ne putem imagina.

Surse:

Lucian Croitoru, Cornel Tarhoaca, Politica fiscala in Romania si Tranzitia economica in Romania. Trecut, prezent, viitor, Centrul Roman de Politici Economice, 2000

Gheorghe Oprescu, Piata muncii. Teorii, Politici, Tranzitia in Romania, Bucuresti, Ed. Expert, 2001

Lucian Croitoru, Daniel Daianu, Ar putea fi Consiliul Monetar o solutie pentru Romania?, Bucuresti, Centrul Roman de Politici Economice, 1999

Mugur Isarescu, Raport BNR februarie 2006

Corelaţiile Inflaţiei

Lect.univ.dr.Nicole Moroianu, Drd.Daniela Moroianu