Romania a inregistrat un boom economic in perioada 2000-2008, accentuat spre sfarsitul acestei perioade, obtinut pe seama atat a unor factori externi favorabili, dar si a unora interni, precum reforma din 1997-1999 si reducerea impozitelor din 2005.
Boom-ul a continuat in ciuda lipsei totale de reforme in 2000-2004 si a sincopelor semnificative in ale reformelor structurale dupa 2005.
Din pacate, in octombrie 2008, cand criza economica mondiala a devenit clara, Romania prezenta cheltuieli bugetare in crestere accelerata si dezechilibre majore, in special in deficitul de cont curent si datoria privata externa. Criza ne-a prins nepregatiti: PIB-ul, leul au scazut semnificativ in timp ce deficitul bugetar, deficitul fondului de asigurari sociale si somajul au crescut semnificativ. Romania a apelat la un imprumut extern de 20 de miliarde de euro pentru mentinerea leului si finantarea deficitelor bugetare pentru 2009, 2010 si pana la iesirea din criza.
Astazi ne aflam la jumatatea anului 2010 si inca nu am iesit din recesiune. Deficitul bugetar este urias, datoria publica si dobanzile aferente in crestere, deficitele de pensii neacoperite din contributii. Un astfel de drum conduce Romania la faliment.
De aceea propunem cateva solutii:
- Responsabilitate bugetara: alocarea corecta a resurselor, scaderea costurilor fie prin concedieri, fie prin reducerea veniturilor bugetarilor
- Cresterea veniturilor la bugetul de stat prin marirea acelor taxe care au impact in economia gri. De asemenea, odata cu descentralizarea, taxele pe terenuri si cladiri pot fi marite de autoritatile locale in functie de nevoile locale
- Masuri de stimulare economica orientate catre crearea de locuri de munca prin reducerea impozitelor pe munca, de exemplu reducerea cotei unice
- O lege a pensiilor mai stricta si care sa elimine deficitele in fiecare din urmatorii 50 de ani prin reducerea pensiei de stat si cresterea ponderii pensiilor private
- Descentralizare, debirocratizare, eliminarea nepotismului din institutiile publice
- Cresterea investitiilor printr-un proces de privatizare mai curajos fata de actuala propunere de a genera 1 miliard de euro din privatizari in domeniul energetic
- Intensificarea actiunilor de combatere a evaziunii fiscale, control fiscal transparent si eficient, depolitizarea completa a functiilor de conducere in ANAF
- Sustinerea adoptarii noii legi ANI care sa redea institutiei atributiile cat mai aproape de forma initiala. Acest lucru inseamna transparentizarea averilor demnitarilor, conflictelor de interese
- Protejarea unor institutii vitale ca DNA de tentative de diminuare a atributilor, prin reasezari institutionale, desfiintare, comasare (exista deja intentii exprimate in acest sens)
- Reformarea sistemului judiciar, in special in ce priveste scurtarea termenelor de judecata si reducerea duratei proceselor. Durata mare a proceselor comerciale, de exemplu, sau in contecios administrativ inseamna probleme uriase pentru mediul de afaceri.
Argumentul pentru introducerea ultimelor masuri in acest decalog: nu vom avea niciodata o economie sanatoasa fara institutii puternice, care sa opreasca guvernul, ministrii, parlamentarii, primarii, sefii de CJ, politicienii in general, sa fure nestingeriti. Nu putem ajunge nicaieri doar cu masuri economice, oricat ar fi de corecte, fara sa te gandesti in paralel la protejarea intregului mediu economic in fata coruptiei.
Emil Stoica
Cristian Sima
Mihai Marcu
Cristian Orgonas
Dan Tapalaga
Dan Popa
Cristian Pantazi
Departamentul Economic
6
1
