Am o prietena foarte buna poloneza. Timp de trei luni am fost zi de zi impreuna in Anglia si prietenia noastra a ramas la fel de puternica in ciuda faptului ca eu traiesc in Bucuresti, iar ea in Varsovia, si ca nu mai vorbim atat de des. Si totusi, atunci cand am aflat despre tragedia care a lovit poporul polonez, primul meu gand s-a indreptat spre ea. Mai ales ca lucreaza in administratie, ca banuiam ca ar fi putut intalni, in contactele ei profesionale, oameni care se aflau in avion, crie Anne Marie Blajan pe blog. I-am trimis un SMS in care imi exprimam regretul pentru ce s-a intamplat, iar raspunsul ei a fost: E o tragedie teribila. Prietenii mei si-au pierdut prietenii. Nu am cuvinte.
Si totusi, am intrebat-o daca vrea sa imi impartaseasca ceea ce simte si ceea ce gandeste acum, in aceste momente. Nu ii voi da numele, m-a rugat sa nu i-l spun, insa si-a gasit cuvintele sa imi povesteasca despre ceea ce simte ea acum. Sunt sentimentele unui polonez, un om cu un dezvoltat simt civic, cu opinii foarte ferme si bine conturate, foarte implicat in viata Poloniei. I-am pus niste intrebari care sa o ajute sa imi contureze imaginea sufletului polonez in aceste momente. O voi lasa pe ea sa vorbeasca:
Cred ca suntem cu totii tristi si in stare de soc. A fost atat de neasteptat si niciunul dintre noi nu era pregatit sa faca fata unei tragedii de asemenea proportii cu care se confrunta acesti oameni si familiile lor. Am aflat din media, unii dintre ei erau prietenii prietenilor nostri. Cand victimele sunt oameni pe care nu-i cunosti deloc, traiesti astfel de tragedii, insa acum suntem cu totii afectati, pentru ca ii cunoastem de pe prima pagina a ziarelor. Multi dintre noi plang. Si eu plang.
Prima mea reactie a fost sa nu cred ca e adevarat. Credeam ca e o gluma stupida, un scenariu sci-fi. Eram la cumparaturi, cumparam mancare pentru pisica mea la un magazin din apropierea casei si vanzatorii mi-au spus ce s-a intamplat. Am alergat spre casa cat de repede am putut si am pornit televizorul.
Cit6este intreaga marturie pe blogul Menaru.
