Imi doresc de multa vreme sa scriu textul asta. Cam de la ultimul, cu bugetarii, incoace. Imi plac sindicalistii foarte mult. Program de opt ore, in biroul primit de la conducerea companiei, vin dimineata, pleaca seara, vorbesc la telefon pe banii firmei si, intr-un final, nu fac nimic concret. Vreau si eu sa stau la birou, sa ma dau pe net, sa nu car tone cu spinarea, dar sa fiu platit pentru asta.

Pentru ca, tragind linie, rolul sindicalistului e acela de a face scandal atunci cind are impresia ca merita doi poli in plus in ziua de leafa, doar pentru ca sta degeaba. Stiu ca e un pic exagerat ce spun, dar in afara de unele cazuri concrete, individuale, unde exista angajatori care-si bat joc de unii angajati, in restul timpului e doar vorba multa.

Concret, ma uit la astia de prin CNSLR Fratia, alde Bogdan Hossu si inca vreo doi. Baietii “lupta” pentru binele muncitorimii. Fix in mijlocul crizei, cind pica vinzarile, cind micsorezi productia, ei se gindesc ca e cazul sa ceara lefuri mai mari.

Citeste restul materialului si comenteaza pe blogul lui Alex Mihaileanu.