Dupa alegerile parlamentare din 2008, PNL a refuzat intrarea la guvernare. A fost o decizie ce a costat scump partidul. Dar si pe liderii considerati responsabili de luarea ei. Foarte curand PNL va fi pus din nou in fata unui test ce-i poate marca decisiv viitorul. Pozitia de al treilea partid, prins intre doi jucatori majori ce-si disputa hegemonia, poate aduce uneori avantaje. Ea este insa intotdeauna, fara exceptie, incarcata de incertitudine si pericole.

Lasand la o parte teoria problemelor jucatorului mai mic prins in triade cu doi jucatori mari, sa ne concentram atentia asupra celor doua mari intrebari ce sintetizeaza dilemele actuale ale conducerii PNL: (1) Cu cine? Cu PSD sau PDL? Cu Geoana sau cu Basescu? (2) Cand? Intre cele doua tururi? Sau dupa turul final?

Mai jos sunt cateva observatii care incearca sa surprinda conturul spatiului strategic in care PNL este obligat sa gaseasca raspunsul la aceste intrebari.

Cativa parametri

Sa incepem cu o observatie simpla dar cruciala. In scenariul in care castiga alegerile, Basescu va avea capacitatea de a reconfigura o majoritate in jurul PDL in doua moduri: (1) folosind aliante cu partidele existente sau (2) folosind segmente din acestea. Este evident ca preferinta sa va fi pentru varianta 2. Intre altele pentru ca va fi si mai stabila, si mai usor de controlat. In scenariul in care castiga alegerile, Geoana, va avea, evident aceleasi optiuni. Momentan pare improbabil ca Antonescu sa aiba ocazia sa-si exercite preferintele pentru simplul fapt ca este putin probabil sa treaca de turul intai (sa continuam deci exercitiul sub aceasta asumptie, stiind insa ca ea poate fi contrazisa foarte bine de realitate). In lumina celor de mai sus, pare clar ca, pentru PNL, este dezirabil sa incerce sa solutioneze problema pozitiei sale in configuratia de putere post-electorala, inainte ca varianta 2 sa devina o posibilitate operationala.

Forta PNL in negocierile dintre cele doua tururi este subminata de o problema. Din motive ideologice sau/si material-finaciare (PDL controleaza bugete si « stimulente administrative » de interes pentru autoritatile liberale locale) nu este clar in ce masura conducerea PNL poate garanta ca indicatiile de la centru vor fi urmate in teritoriu. Acest lucru este stiut de toate partile pasibile de a fi implicate in viitoarele negocieri dintre partide. Altfel spus, marja de negociere a PNL este mai mica decat pare, pentru ca liderii de la centru nu controleza bine votul «in teritoriu».

Observatia anterioara are o dezvoltare importanta. Mai concret, este incert daca masina PNL va da randamentul scontat daca liderii sai decid sa-l sustina pe Geoana. Lucrurile nu sunt insa simetrice. Dupa toate aparentele este mai probabil ca “teritoriul” liberal sa fie mai inclinat sa mearga cu Basescu. Motivul central este exact faptul ca PDL controleaza bugete si «stimulente administrative» de interes pentru autoritatile liberale locale. Mai mult, Basescu si PDL pot sa ofere imediat, pe loc, accesul la putere (dar despre asta, mai tarziu). In rezumat, «mobilizarea» partenerului arata intr-un fel cand ai ce sa oferi pe loc, la vedere, si alt fel cand oferi promisiuni.

Ecuatia victoriei

Acestea fiind spuse, ajungem sa identificam o ecuatie a victoriei certe in turul doi: PDL plus PNL, plus controlul asupra bugetelor si aparatului administrativ, plus certitudinea formarii noului guvern, egal victorie indubitabila pentru Basescu. Din clipa in care protocolul PNL-PDL este semnat, Basescu nu mai poate pierde al doilea mandat decat printr-un miracol.

Pe de alta parte insa, PSD plus PNL, fara controlul asupra bugetelor si aparatului administrativ, egal incertitudine. Probabilitatea de victorie se misca undeva in jur de 50/50. Atat.

Certitudini si incertitudini

Am vazut ca daca PNL face o alianta cu PDL pentru sustinerea lui Basescu intre cele doua tururi, rezultatul electoral devine cert. Dar nu numai asta. Intrarea la guvernare a PNL este asigurata. Este ceva ce poate fi aproape tangibil chiar inaintea turului doi. PNL nu primeste o promisiune ci o realitate. Fara emotie, fara suspans. Vedem mai clar marele avantaj al lui Basescu fata de Geoana. Basescu poate oferi certitudini imediate. Geoana doar promisiuni.

Daca PNL face o alianta cu PSD intru sustinerea lui Geoana, rezultatul final ramane incert. PNL trebuie sa astepte cel de al doilea tur. Si nici atunci nu e clar in ce formula va ajunge la guvernare. In aceasta varianta ar trebui sa se confrunte cu o incertitudine prelungita si sa-si asume niste riscuri pe masura. In plus, sa nu uitam, incertitudinea aditionala deja discutata: Chiar daca liderii de la centru ai PNL hotarasc sustinerea lui Geoana, in «teritoriu» aparatul de partid poate sa urmeze sau nu aceasta indicatie.

Momentul optim

Mai este ceva de adaugat. Si nu este deloc ceva neglijabil: Daca intre cele doua tururi PNL face o alianta cu PDL pentru sustinerea lui Basescu, PNL valorifica optim momentul in care cartile sale au cea mai mare greutate in joc. Negocierile sunt facute exact in momentul cand partea cealalta are nevoie cel mai tare de ceea ce PNL poate oferi. Post-electoral, cand Basescu va fi castigator, valoarea acestor atuuri se va diminua considerabil.

Din cele de mai sus se desprinde o conluzie importanta: a te declara neutru in turul doi si a lasa simpatizantii sa voteze « cum vor ei », a astepta sa vezi cine iese, ca apoi sa revii la masa negocierilor cu invingatorul, nu pare cea mai inspirata solutie. De ce ai face asta, cand tu poti decide momentul deznodamantului jocului? De ce sa alegi un scenariu cu mari inceritudini cand ai certitudini pe masa? Cand o poti evita, de ce ai vrea neaparat sa te confrunti cu eterna problema a neutrilor: Cine garaneaza ca neutralitatea ta nu va fi interpretata de invingator ca ostiliate? Cine garanteaza ca invingatorul te va invita la negociere? Cine garanteaza ca, odata invitat, vei avea suficienta putere si autoritate sa fii luat in seama de invingator?

Raspunsuri

Daca cele de mai sus sunt corecte, atunci am gasit un raspuns la una dintre intrebarile noastre: «Cand? Intre cele doua tururi? Sau dupa turul final?» Raspuns : Intre cele doua tururi.

Ramanem acum cu a doua intrebare: «Cu cine? Cu PSD sau PDL? Cu Geoana sau cu Basescu?» Logica raspunsului este simpla: cu cel care ofera solutia cu cel mai mic grad de incertitudine. Adica acel candidat care, daca primeste suportul PNL, are victoria asigurata. Asadar, intrebarea se reformuleaza: Care dintre cei doi poate oferi cele mai multe beneficii imediate si certe? Care dintre cei doi potentiali finalisti prezinta certitudinea ca daca PNL i se alatura, are victoria in buzunar si astfel PNL nu risca nimic in fata rezultatului turului doi? Daca cele de mai sus sunt corecte, raspunsul pare destul de clar: Nu Mircea Geoana.

Probleme interne

La toate cele de mai sus sa adaugam o mica observatie privind dinamica interna la nivelul conducerii PNL. Sa zicem ca liderii hotarasc ca neutralitatea in turul doi este solutia optima. Cine isi va asuma, la nivel personal, raspunderea pentru amanarea negocierilor si refuzul intrarii la guvernare ? Oricine ar fi, aceasta persoana si echipa lui isi pun capul pe butuc. Isi semneaza sentinta in alb. Cealalta echipa va putea oricand sa-i execute sumar pentru “noua eroare strategica”. Cadavrul politic impaiat al lui Tariceanu de pe holurile partidului este exponatul pedagogic in acest sens. Sa zicem ca liderii hotarasc sustinerea lui Geoana. Cum vor explica ei restului partidului motivul pentru care isi asuma acest risc in numele tuturor? Cine isi va asuma, la nivel personal, raspunderea pentru scenariul, nu improbabil, ca Geoana va pierde?

Si sa mai notam un lucru. Actualul lider al PNL are toate motivele sa aduca partidul la guvernare sub bagheta sa. Cat mai rapid si fara niciun fel de faza de tranzitie si ezitari. Ca invins din primul tur, cu presiunea opozitiei interne, ce poate astepta de la viitor? PNL in opozitie, egal schimbare de lider. Doar certitudinile intrarii la guvernare ii dau lui Antonescu respiroul necesar. Pe de alta parte, competitorul intern nu-si poate permite sa se joace din nou cu activul partidului scos odata de la putere, anul trecut, de incapacitatea strategica a lui Tariceanu si compania. Pe scurt, sunt ceva premise sa vedem in interiorul PNL o cursa pentru castigarea meritului de a fi cel ce a salvat partidul din fundatura in care fusese bagat de Tariceanu.

Doua semne de intrebare

Toata discutia de mai sus suna bine si frumos. Numai ca doua semne de intrebare plutesc peste toata aceasta analiza.

Primul se refera la Traian Basescu. Sustinerea liberalilor in turul doi ii convine. Poate ca si sustinerea PNL ii convine. Dar aceasta din urma, nu oricum si nu in orice conditii. Unele formule guvernamentale PDL-PNL ii convin, altele nu. Unele solutii de premier ii convin, altele nu. In plus, este foarte posibil sa aiba si alte atuuri in maneca pentru asigurarea victoriei in turul doi decat alianta cu PNL. Deci ramane de vazut...

Al doilea pleaca de la observatia ca PNL nu mai are de mult reputatia unui partid ce-si gandeste strategic sau logic deciziile. Sau mai bine zis, are reputatia ca opereaza nu dupa logica pura a jocului politic ci dupa logica unui joc secund, de natura economica si personala, joc ce are loc pe alte paliere decat cele ale forurilor de decizie organizationala normala. Iata de ce saptamana urmatoare este asa de interesanta: Ce logica va castiga pana la urma? Analiza spatiului strategic in care PNL este obligat sa hotarasca, sugereaza o solutie. Logica jocului secund, o cu totul alta solutie. Indiferent ce se intampla, consecintele pentru partid vor fi imense.